Pleci în Bulgaria? Bancnotele euro pe care trebuie să le verifici de fiecare dată când ți se dă restul
Românii care își petrec vacanța în Bulgaria în această vară sunt sfătuiți să fie mai atenți atunci când plătesc în numerar sau primesc rest în euro. După aderarea Bulgariei la zona euro, la 1 ianuarie 2026, moneda unică este folosită atât în Grecia, cât și în Bulgaria, ceea ce înseamnă că turiștii nu mai schimbă lei în leva. Totuși, plățile în numerar necesită mai multă atenție, mai ales în sezonul estival, când tranzacțiile sunt rapide și zonele turistice sunt foarte aglomerate. Datele analizate de o companie de schimb valutar arată că, în România, au fost identificate 20 de bancnote euro contrafăcute, cu o valoare nominală totală de 1.910 euro, de la începutul anului până la jumătatea lunii iulie. În Bulgaria sunt mai puține falsuri, dar acestea au valori mai mari În Bulgaria au fost identificate 26 de bancnote contrafăcute în primele șapte luni din 2026, față de 33 în aceeași perioadă din 2025. Cu toate acestea, valoarea lor totală a crescut de la 2.720 de euro la 3.540 de euro. Practic, numărul bancnotelor false a scăzut cu 21%, însă valoarea lor totală a crescut cu 30%. Valoarea medie a unei bancnote contrafăcute a urcat de la aproximativ 82 de euro la 136 de euro, iar falsificatorii folosesc tot mai des bancnote de 100, 200 și 500 de euro. Ponderea acestor cupiuri a crescut de la 36% la aproape 58% din totalul bancnotelor false identificate. Numărul bancnotelor de 200 de euro s-a dublat, iar cel al bancnotelor de 500 de euro a crescut de la una la două. Autorii analizei atrag însă atenția că aceste cifre provin exclusiv din tranzacțiile procesate în birourile companiei și nu reprezintă statistici naționale. Din acest motiv, ele nu pot fi folosite pentru a estima riscul real ca un turist să primească o bancnotă falsă. Totuși, datele indică o tendință clară: falsificatorii se orientează din ce în ce mai mult către bancnotele cu valori mari. Bancnotele de 20 și 50 de euro rămân cele mai falsificate în Europa În întreaga Uniune Europeană, riscul de a intra în posesia unei bancnote false rămâne redus, însă el există. Potrivit Băncii Centrale Europene, în 2025 au fost retrase din circulație 444.000 de bancnote euro contrafăcute, cu 20% mai puține decât în anul precedent. Raportat la numărul total al bancnotelor autentice aflate în circulație, asta înseamnă 14 bancnote false la un milion de bancnote autentice. Aproximativ 80% dintre falsurile descoperite au fost bancnote de 20 și 50 de euro. Cum recunoști o bancnotă falsă Potrivit documentului, multe dintre bancnotele false descoperite nu sunt falsuri sofisticate. Unele aveau chiar inscripțiile „COPY” sau „PROP COPY”, ceea ce înseamnă că puteau fi depistate foarte ușor. Specialiștii recomandă verificarea mai multor elemente de siguranță înainte de a accepta o bancnotă: Textura hârtiei – bancnotele autentice sunt tipărite pe hârtie din fibre de bumbac, cu o textură fermă și ușor aspră. Elementele principale sunt imprimate în relief și pot fi simțite la atingere. Filigranul – dacă bancnota este ținută în lumină, trebuie să apară imaginea și valoarea nominală, integrate în hârtie, nu imprimate pe suprafață. Firul de siguranță – acesta trebuie să fie încorporat în hârtie și să conțină simbolul euro și valoarea nominală. Holograma – imaginile din banda holografică își schimbă aspectul atunci când bancnota este înclinată. O hologramă fixă sau lipită reprezintă un semnal de alarmă. Cifra care își schimbă culoarea – pe bancnotele din seria Europa, cifra din colțul stâng jos trece din verde smarald în albastru închis și creează un efect luminos atunci când bancnota este mișcată. Ce trebuie să faci dacă ai suspiciuni O bancnotă suspectă ar trebui comparată cu una autentică de aceeași valoare. Dacă există îndoieli privind autenticitatea, bancnota nu trebuie folosită la o altă plată. Punerea în circulație, cu bună știință, a unei bancnote contrafăcute constituie infracțiune, chiar dacă persoana respectivă a primit-o inițial fără să știe că este falsă. Bancnota trebuie predată Poliției, unei bănci sau băncii centrale competente pentru verificări.
Afirmațiile mincinoase ale Ziarului de Iași demontate de primarul Mihai Chirica
Primarul Mihai Chirica a demontant, într-o postare pe rețelele de socializare afirmațiile mincinoase făcute de Ziarul de Iași controlat de controversatul Dan Fiterman: ”P.S. Îi mulțumesc prietenului meu Dan Fiterman pentru interesul acordat acestui subiect și pentru „profesionalismul” cu care este tratat în gazeta pe care o patronează…” a spus ironic Mihai Chirica. Primarul Iașului a reacționat la un articol mincinos publicat în urmă cu ceva timp de Ziarul de Iași în care se aduceau acuzații mincinoase la adresa lui Chirica. În postarea publicată pe Facebook, edilul a clarificat, pe larg, ceea ce se întâmplă la CSM Iași 2020. Afirmațiile mincinoase ale Ziarului de Iași demontate de primarul Mihai Chirica Mihai Chirica, primarul Iașului, spulberă valul de dezinformare aruncat asupra orașului de interesele obscure din spatele unor publicații locale. În timp ce „Ziarul de Iași” și patronul său, Dan Fiterman, pozează în instanțe morale, realitatea este una singură: se minte cu nerușinare pentru a proteja resturile unei foste conduceri a CSM Iași 2020 care a lăsat în urmă un dezastru penal, financiar și sportiv. Dan Fiterman și „profesionalismul” manipulării pe surse Este strigător la cer cum un instrument media care oricum este obscur, patronat de Dan Fiterman, a ales să ignore cu bună știință dovezile irefutabile ale auditului și sesizările penale depuse la DNA, preferând în schimb să servească publicului „interpretări tendențioase” și decizii luate „pe surse”. Unde este profesionalismul atunci când confunzi datoriile lăsate de o fosta conducere incompetentă cu activitatea actuală a Primăriei? Mihai Chirica a fost tranșant: Primăria Municipiului Iași nu a făcut și nu face nicio achiziție, niciun contract și nicio plată pentru echipa de handbal. Totuși, sub patronajul lui Fiterman, se construiește o narațiune falsă, menită să inducă ideea că banii publici sunt risipiți astăzi, când, de fapt, actuala administrație este cea care plătește oalele sparte și curăță mizeria lăsată de fosta conducere a clubului. Adevărul care doare: 1,8 milioane de lei reținuți și furați din buzunarul statului În timp ce gazeta lui Fiterman „vânează” senzaționalul ieftin, Mihai Chirica scoate la lumină grozăvia: fosta conducere a CSM Iași 2020 (cea pe care mass-media „prietenă” pare să o menajeze) nu a plătit la stat reținerile la sursă pentru salariile sportivilor timp de aproape doi ani! Vorbim despre 1,8 milioane lei plus penalități – bani care reprezintă taxe și impozite. Această încălcare grosolană a legii a fost pusă în evidență atât de Auditul Primăriei, cât și de Curtea de Conturi. În mod pervers, mass-media controlată prezintă achitarea acestor datorii către ANAF în decembrie 2025 ca pe o „cheltuială suspectă”, când în realitate a fost singura cale legală de a salva clubul de blocaj total. Dosarul DNA 55/12/P/2025: Coșmarul celor care manipulează în numele „adevărului” Ceea ce Dan Fiterman, controversat om de afaceri, și redacția sa omit să spună cu litere de-o șchioapă este faptul că există un dosar penal la DNA. Noua conducere a clubului, susținută de Mihai Chirica, a sesizat procurorii anticorupție pentru infracțiuni grave: penal, civil și administrativ. Fosta conducere: A semnat contracte abuzive, a ignorat hotărârile Consiliului de Administrație și a retrogradat echipa. Actuala conducere: Se luptă în instanțe pentru a anula decizii fără putere executorie și a recuperat prejudiciile. Este evident că atacurile furibunde din „Ziarul de Iași” nu sunt altceva decât o încercare de a pune presiune pe cei care au avut curajul să „aprindă lumina” și să facă ordine. Mihai Chirica, ironic la adresa controversatului Dan Fiterman Post-scriptum-ul primarului este o lecție de diplomație ironică ce demască ipocrizia: „Îi mulțumesc prietenului meu Dan Fiterman pentru interesul acordat acestui subiect și pentru «profesionalismul» cu care este tratat în gazeta pe care o patronează…”. Este timpul ca ieșenii să înțeleagă că ce scrie Ziarul de Iași deținut de Fiterman nu este jurnalism. Sunt doar interese obscure pentru ca să-și atingă controversatul om de afaceri obiectivele care sunt la fel de obscure. Este doar manipulare pură, menită să protejeze incompetența trecutului și să lovească în cei care vor să recupereze banii furați ai orașului. Din respect față de lege, adevărul trebuie rostit până la capăt, oricât de mult ar deranja interesele de afaceri și de imagine ale patronilor de presă. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Alertă în mediul online! Un cont fals folosește numele prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU SMURD Iași, pentru a cere donații
Un ieșean avertizează asupra unei înșelătorii apărute pe rețelele sociale, unde un cont fals folosește numele prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU SMURD Iași, pentru a solicita bani în grupurile locale. Alertă în mediul online Semnalul de alarmă a fost dat pe grupul „Ești din Iași dacă….”, unde un utilizator a atras atenția asupra unui profil suspect care ar cere donații în mod fraudulos. Potrivit acestuia, contul ar utiliza identitatea medicului Diana Cimpoeșu pentru a câștiga încrederea oamenilor și a obține bani. „Doresc să anunţ că acest cont numit Ionela Anisoara, postează pe grupurile de donaţii din Iaşi, cerşind în numele doamnei doctor Diana Cimpoesu. Nu donaţi nimic acestei persoane false, raportaţi profilul şi dacă există cineva pe acest grup din partea doamnei dr., să ia măsurile legale pentru a putea fi pedepsit”, a transmis un ieşean pe grupul de Facebook „Eşti din Iaşi dacă….”. Astfel de situații nu sunt izolate, iar autoritățile și specialiștii recomandă prudență maximă atunci când vine vorba despre donații online. Utilizatorii sunt sfătuiți să verifice autenticitatea conturilor, să nu trimită bani către persoane necunoscute și să raporteze imediat profilele suspecte. În același timp, persoanele publice sau instituțiile ale căror nume sunt folosite abuziv pot lua măsuri legale pentru a opri astfel de practici și pentru a preveni alte tentative de înșelătorie. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate