Momentele magnifice de la deschiderea Marelui Muzeu Egiptean. Zeii și faraonii au apărut pe cerul nopții, iar președintele Sisi a vorbit despre pace
Marele Muzeu Egiptean a fost planificat din 1992, din timpul fostului președintelui Hosni Mubarak, la insistențele ministrului egiptean al Culturii Farouk Hosni. Ministrul se plângea că Muzeul Egiptean din Tahir devenise „demodat” și că „de fiecare dată când îl vizita, îi provoca dureri de cap și depresie”. Hosni Mubarak a pus piatra de temelie în 2002 a ceea ce avea să devină cel mai mare muzeu de arheologie din lume. Construcția Marelui Muzeu Egiptean cu o suprafață totală de 500.000 metri pătrați a debutat în 2005. Au contribuit companiile de construcție Orascom (Egipt) și BESIX (Belgia). Faraonul Tutankhamon a rămas cunoscut în istorie pentru că a readus Regatul Egiptean la vechile culte religioase după experimentul „monoteist” al tatălui său, Faraonul Akhenaton, cel care a impus atenismul ca religie de stat. Masca sa mortuară din aur, turcoaz, Lapis lazuli, obsidian și cuarț este principala atracție a Marelui Muzeu Egiptean. În seara inaugurării Marelui Muzeu Egiptean, trecătorii au putut admira nu doar artificii, ci și masca de aur a Faraonului Tutankhamon pe cerul nopții, alcătuită din formațiuni de drone aprinse. Mulți participanți la ceremonie au stat încremeniți, cu telefoanele scoase pentru a surprinde momentul de basm. Până la urmă, așa cum a spus și Zahi Hawass, cel mai renumit arheolog din Egipt și fost ministru al antichităților, turiștii din toată lumea călătoresc în Egipt pentru a admira masca și tezaurul faraonului Tutankhamon. „De ce este acest muzeu atât de important și toată lumea așteaptă deschiderea? Datorită lui Tutankhamon”, a declarat arheologul. Pe cer și-au făcut apariția și străvechii zei egipteni după două milenii, în plină epocă monoteistă, în una dintre cele mai mari țări islamice: Osiris (dreapta), zeul agriculturii, al fertilității și judecător al morților, omorât de Seth, fratele său gelos; Isis (stânga), zeița familiei, a magiei și protectoare a copiilor, soția și sora lui Osiris, este cea care i-a dat naștere lui Horus, zeul cerului, al aerului și al vântului, considerat primul faraon, pentru a se răzbuna pe Seth. Cei doi, alcătuiți parcă din stele, s-au ținut de mână, parcă într-o reuniune emoționantă după tragedia care i-a despărțit pentru milenii întregi. Pe cer a apărut însăși constelația Orion. Egiptenii credeau că stelele lui Orion alcătuiau un zeu pe nume Sah. Egiptenii au observat de fiecare dată că Orion răsare înaintea lui Sirius, steaua a cărei răsărit heliacal a stat la baza calendarului solar egiptean. Steaua Sirius era personificată ca zeița Sopdet. Sah a fost sincretizat cu Osiris, în timp ce Sopdet a fost sincretizată cu zeița Isis. În Textele Piramidelor, Sah este unul dintre mulții zei a căror formă se spune că o ia faraonul mort în Viața de Apoi. Potrivit credințelor egiptenilor antici, Sah și Sopdet au dat naștere unui fiu, numit Sopdu. Acesta a fost asociat ulterior cu Horus. Barca de 1 milion de ani a lui Ra, zeul Soarelui, a plutit pe cer. Zeul cu cap de șoim și cu discul solar, se bătea noapte de noapte cu Apophis, întunericul sau haosul care lua forma unui șarpe gigantic. Ra avea menirea de a învinge întunericul și de a înălța discul solar pe cer. La finalul zilei, la apus, se întorcea în Lumea de Apoi, iar întunericul lui Apophis avea să domine până la revenirea zeului în dimineața următoare. O barcă solară care ilustrează legenda zeului Ra va fi inclusă printre exponatele permanente ale muzeului. Pe cer s-au arătat sarcofagul, carul de război și tronul lui Tutankhamon, și acestea prezente în colecția muzeului. Și-au făcut apariția și cele trei mari piramidele iconice de la Giza, sub stelele centurii constelației lui Orion. Dar cel mai emoționant moment a fost când dronele au alcătuit cuvântul „PACE” în limba engleză (cu literele alfabetului latin, deși egiptenii vorbesc și scriu în arabă), în contextul în care în vecinătate este un război sângeros care durează de 2 ani. Un vis împlinit al unui fost ministru din „Epoca Mubarak” Mubarak a demisionat de la conducere după Revoluția Egipteană declanșată de Primăvara Arabă din 2011. Fostul președinte egiptean care a condus țara „cu o mână de fier” timp de 30 de ani (1981-2011) a murit în 2020, la vârsta de 91 de ani. Muzeul a fost finalizat abia în 2023, după ce statul egiptean a cheltuit 1,2 miliarde de dolari. Deschiderea oficială a avut loc în seara zilei de 1 noiembrie 2025. Fostul ministru Farouk Hosni (născut în 1938, ministru al Culturii între 1987 și 2011) a apucat seara trecută să fie martor la inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean (foto stânga). „Trăiesc în prezența unui vis care a devenit realitate chiar sub ochii noștri. Astăzi, sărbătorim fortăreața civilizației egiptene.”, a declarat cu încântare fostul ministru al Culturii. Mai mulți lideri mondiali au vizitat deja muzeul înainte de deschiderea sa: președintele francez Emmanuel Macron, președintele Angolei João Lourenço, președintele Azali Assoumani din Comore, președintele Tharman Shanmugaratnam din Singapore, și prim-ministrul croat, Andrej Plenković. Compania belgiană de construcții BESIX a fost responsabilă de construirea Marelui Muzeu Egiptean. A asigurat dotarea cu sistemele de iluminat și aer condiționat. A asigurat transportul unora dintre cele mai importante piese. Besix a contribuit la construirea celui mai înalt zgârie-nori, Burj Khalifa din Dubai. BESIX a contribuit și la construirea mai multor stadioane în Qatar pentru Cupa Mondială de Fotbal din 2022, potrivit Belga News Agency. Începutul ceremoniei Ceremonia de deschidere a Marelui Muzeu Egiptean a fost transmisă în direct pe canalele TV din Egipt, în limba arabă, engleză și în franceză. Forțele de securitate au fost staționate în intersecțiile și punctele cheie ale orașului Cairo pentru a asigura ordinea rutieră și a securiza ceremonia la care au participat 79 de demnitari străini, inclusiv capete încoronate. Turnul din Cairo de 187 de metri înălțime a fost iluminat spre seară pentru a marca deschiderea marelui muzeu, potrivit Ahram Online. Prim-ministrul Mostafa Madbouly a declarat că deschiderea Marelui Muzeu Egiptean (GEM) reprezintă realizarea unui vis care a inspirat generații întregi de egipteni. Într-o secvență de prezentare, obeliscurile egiptene din întreaga lume au fost luminate. „Acest vis pe care l-am împărtășit cu toții și ne-am întrebat dacă
Statuia faraonului care a avut peste 100 de copii îi va întâmpina pe vizitatori la noul muzeu egiptean: Povestea lui Ramses cel Mare
La 1 noiembrie 2025, în Egipt, la intrarea celui mai mare muzeu de arheologie din lume, o statuie gigantică a unui faraon îi va întâmpina pe vizitatori. Marele Muzeu Egiptean, inaugurat din octombrie 2025, dar cu acces limitat, va putea primi milioane de vizitatori de luna viitoare. Pe 5 ianuarie 2002, președintele egiptean cu cel mai îndelungat mandat din istoria țării, Hosni Mubarak, a amplasat piatra de temelie a Marelui Muzeu Egiptean. Construcția a fost finalizată în februarie 2023 și a costat 1 miliard de dolari. Iar la intrare, înainte de a vedea colecția de artefacte de aur, mobilier antic, arme, precum și mumii, vizitatorii vor admira statuia gigantică a faraonului Ramses cel Mare, monarhul cu cea mai îndelungată domnie din istoria Noului Regat Egiptean (și probabil din istoria civilizației egiptene, căci durata domniei de 90 de ani a faraonului Pepi al II-lea este încă pusă la îndoială de egiptologi). Ramses al II-lea cel Mare a domnit 67 de ani! De ce este cunoscut ca „Ramses cel Mare”? A construit cele mai multe monumente la scară largă. A încheiat primul tratat de pace cunoscut din istorie. A participat la prima bătălie documentată din istorie după cea de la Megiddo a lui Tutmes al III-lea. A avut peste 200 de neveste și concubine din care au rezultat peste 100 de copii (53 de fiice, 50 de fii), precum și un număr necunoscut de nepoți. A trăit atât de mult încât că majoritatea copiilor săi erau decedați până la finalul vieții sale. Istoricii au considerat că i se cuvine pe drept titlul „cel Mare”, la fel ca Frederic cel Mare, Alexandru cel Mare, Carol cel Mare și Constantin cel Mare. Familia Potrivit Britannica, Ramses al II-lea a fost al treilea rege al celei de-a 19-a dinastii egiptene. S-a născut în anul 1292 î.Hr. El provenea dintr-o familie nobiliară, dar fără legături cu familia regală. Bunicul său, Ramses I, a devenit faraon după ce a preluat tronul într-o perioadă dificilă a Noului Regat Egiptean. Regatul era perturbat de reformele religioase ale faraonului Akenaton, precum și de declinul stăpânirii egiptene în Asia sub domniile faraonilor Tutankamon, a vizirului Ay și generalului Horemheb. Și mai erau conflictele cu regatele învecinate. Ramses I a avut o domnie scurtă. A fost urmat la tron de fiul său, Seti I. Seti I a stopat rebeliunile prinților din Palestina și sudul Siriei. A dus un război de succes cu hitiții, recuperând provinciile levantine. Prințul încoronat Ramses, viitorul Ramses al II-lea, a primit statutul de regent. Își însoțea tatăl în campaniile sale din Siria. El primise privilegii la curtea regală, instruire militară (a fost ridicat în rang de căpitan la doar 10 ani), precum și un harem. Ulterior, hitiții s-au stabilit din nou pe malul râului Orontes de la Kadesh. Începutul domniei În 1279 î.Hr., la vârsta de 40 de ani, faraonul Seti I a decedat. Prima decizie a lui Ramses al II-lea ca faraon a fost vizitarea orașului Teba pentru a organiza un festival religios de Opet. S-a închinat la Osiris, zeul fertilității și judecător al morților și a numit un nou preot al lui Amon. Ramses și-a construit propriul oraș numit Per Ramessu sau Pi-Ramses (menționat și în Cartea biblică a Exodului din Vechiul Testament) pe care l-a ornamentat cu grădini, arbuști și fântâni, precum și cu statui aliniate ale zeilor Amon la vest, Set la sud, Wadjet la nord și Astarte la est. El crescuse cu credința în zei egipteni, dar și în zei asiatici. În al patrulea an de domnie, a condus o armată pentru a recupera provinciile pierdute. A supus sudul Siriei după ce a reprimat o rebeliune. Abu Simbel Bătălia de la Kadesh În anul următor, a inițiat o expediție militară pentru a captura fortăreața hitită de la Kadesh, urmând drumul de coastă dintre Palestina și Liban. Cu o armată alcătuită din 16.000 de sulițași, lăncieri, luptători cu săbii khopesh și arcași organizați în patru divizii (Amun, Ra, Set și Ptah), precum și 2.000 de care trase de cai cu 4.000 de căruțași, Ramses al II-lea a dus bătălia de la Kadesh împotriva armatei hitite condusă de regele Muwatalli al II-lea, alcătuită din până la 40.000 de oameni (plus 2.500 de care de război). Faraonul relatează în inscripțiile sale că a câștigat bătălia, conducând personal atacul împotriva hitiților. A rezultat o victorie tactică pentru egipteni, însă strategic, o înfrângere. Egiptenii n-au reușit să captureze Kadesh. Faraonul și-a ilustrat victoria în poeme, pe pereții inscripționați ai templelor și obeliscurilor, prin statuile masive și picturile magnifice. Ramses își pedepsește dușmanii Alte expediții militare Totuși, faraonul a reușit în al nouălea an să captureze sate din Galileea și Amor, iar în al zecelea an a cucerit așezările Katna și Tunip unde și-a sculptat o statuie. El a mai condus expediții în Edom, Moab și Negeb. A dus în mai multe campanii în Siria, însoțit de șase dintre fii săi la vârstă fragedă. După 16 ani de ostilități, în anul 1258 î.Hr., Ramses al II-lea al Regatului Egiptean și Hattusili al III-lea al Regatului Hitit au încheiat un tratat de pace, primul act diplomatic de acest tip cunoscut din istorie. Când a terminat cu expedițiile din Levant, Ramses a condus personal expediții militare în Libia și în Nubia. Expediția din Nubia Nu a fost un comandant de succes precum faraonul Tutmes al III-lea, care a dus regatul la maximul său teritorial. Nici nu a avut succesele comerciale și aptitudinile diplomatice ale femeii-faraon Hatșepsut.S-a dovedit a fi însă un bun constructor, iar egiptologii secolului al 19-lea, impresionați de templele sale, i-au acordat titlul de „Ramses cel Mare”. Niciun faraon n-a mai reușit să-i egaleze glorioasa domnie. Proiecte arhitecturale Nefertari, soția favorită a faraonului Ramses a finalizat construirea unei săli de la Templul de la Karnak, a finalizat construirea unui templu al lui Seti I în Abidos, i-a dedicat tatălui său un templu funerar la Luxor, precum și un templu dedicat lui la Ramesseum. În Nubia, el a construit șase temple, precum și cunoscutul templu Abu Simbel cu cele patru
Cea mai mare descoperire arheologică din ultimii 100 ani: Mormântul faraonului căsătorit cu Hatșepsut a fost găsit
În 2022, o echipă de arheologi a descoperit un mormânt regal aparținând unui faraon din Noul Regat Egiptean. Autorii descoperirii au identificat mormântul ca aparținând faraonului Tutmes al II-lea, un rege egiptean antic care a domnit undeva între1493 to 1479 î.Hr., a declarat marți Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt într-un comunicat de presă. Inițial identificat doar ca „Mormânt C4”, situl este situat la aproximativ 2,4 kilometri vest de Valea Regilor din regiunea Luxor a Egiptului, a transmis ministerul luna trecută. Când arheologii au descoperit pentru prima dată intrarea și coridorul principal al mormântului în 2022, au crezut că acesta aparține uneia dintre soțiile regale, aflându-se în proximitatea mormântului reginei Hatșepsut și mormintele soțiilor regelui Tutmes al III-lea, a explicat Mohammad Ismail Khaled, secretar general al Consiliului Suprem al Antichităților, în comunicatul de presă. Cea mai mare descoperire de la mormântul lui Tutankhamon încoace Consiliul Suprem al Antichităților și Fundația de Cercetare a Regatului Nou a dezvăluit că mormântul aparținea de fapt lui Tutmose al II-lea. Printre dovezile care indică faptul că mormântul îi aparținea acestui faraon s-au aflat fragmente de jaruri din alabastru, inscripționate cu numele său, identificându-l ca „regele decedat”, precum și inscripții cu numele soției și surorii sale, regina Hatșepsut. Mai multe publicații au comparat descoperirea cu cea a mormântului lui Tutankhamon din 1922. Descoperirea marchează una dintre cele mai semnificative descoperiri arheologice din ultimii ani, conform egiptologilor, care a adăugat că artefactele găsite în mormânt vor oferi informații esențiale despre domnia regelui. Despre Tutme al II-lea se cunosc puține despre viața sa. Cercetătorii chiar dezbat durata domniei sale, care ar fi putut dura doar trei sau patru ani sau mai mult de 14 ani. Dar mormântul a fost găsit într-o stare proastă Potrivit CNN, mormântul a fost găsit într-o stare de conservare proastă din cauza inundațiilor care ar fi avut loc la scurt timp după moartea regelui, a spus Mohamed Abdel Badi, șeful Sectorului de Antichități Egiptene și co-lider al misiunii. Apa a deteriorat interiorul mormântului, iar studiile preliminare sugerează că tezaurul funerar a fost probabil relocat într-un alt loc. Totuși, echipa arheologică a reușit să restaureze fragmentele de tencuială căzute din mormânt. Printre acestea s-au aflat resturi de tencuială cu inscripții albastre, motive de stele galbene și părți din Cartea Amduat, un text religios asociat cu mormintele regale egiptene antice. Cine a fost Tutmes al II-lea, soțul reginei Hatșepsut care a devenit a doua femeie faraon din istorie Perioada thutmesiană (1506 î.Hr. – 1388 d.Hr.) din dinastia a 18-a ar putea fi comparată cu dinastia Tudorilor din Anglia medievală. Egiptologii spun că a fost o epocă de prosperitate. Se cunosc multe informații despre tatăl lui Tutmes al II-lea, și anume, Tutmes I. El a extins frontierele Imperiului Egiptean după ce a condus expediții în Levant și în Nubia, a construit Templul de la Karnak și a fost primul faraon îngropat în Valea Regilor. Fiul său Tutmes al II-lea l-a urmat la tron în anul 1493 î.Hr. Pe parcursul domniei sale a reprimat revoltele beduinilor și nubienilor. A fost căsătorit cu sora sa, regina Hatșepsut, și cu Iset, care i-a născut un fiu, pe viitorul faraon Tutmes al III-lea. Tutmes al II-lea a murit înainte de a împlini 30 ani, din motive necunoscute. Mumia sa a fost descoperită în Deir el-Bahari, deasupra Templului Funerar al lui Hatșepsut. Mumia lui Tutmes al II-lea a fost distrusă din cauza tâlharilor de morminte. Analizarea mumiei au arătat că faraonul nu a avut o viață ușoară. La 30 ani, ar fi căzut victimă unei boli de piele care i-a lăsat cicatrici. La tron l-a urmat Tutmes al III-lea, dar pentru că avea numai doi ani, mama sa vitregă, Hatșepsut, a domnit ca faraon regent, purtând chiar și barbă falsă. Ea a domnit ca regent timp de 22 ani în locul fiului ei vitreg, asumându-și titlul deplin de faraon. Cu toate că era femeie, ea a stabilit să respecte în continuare caracterul patriarhal al titulaturii regale, fiind prezentată ca faraon de sex masculin prin statui, fresce și picturi. Domnia ei a fost caracterizată ca fiind prosperă și pașnică. A coordonat proiecte arhitecturale ca Templul dedicat ei de la Deir el-Bahari și Complexul Templului de la Karnak. Dr. Zahi Hawass a presupus că mumia KV60A i-ar fi aparținut ei, iar conform analizelor efectuate, Hatșepsut ar fi suferit de cancer osos și de la o boală de piele inflamatorie din cauza căreia s-ar fi otrăvit din greșeală cu un medicament. După ce a murit, Tutmes al III-lea a devenit faraon din 1458 î.Hr. El a condus 20 campanii militare de cucerire, extinzând Imperiul Egiptean. Istoricii îl consideră „Napoleonul Egiptului” pentru că a cucerit Canaanul și Siria în urma Bătăliei de la Meggido și pentru că s-a războit cu nubienii și cu regatul Mitanni. El sau fiul său Amenhotep al II-lea ar fi ordinat distrugerea statuilor și desfigurarea monumentelor lui Hatșepsut. De asemenea, numele de Hatșepsut a fost șters din toate consemnările oficiale. Motivul nu este cunoscut. Tutmes al III-lea a murit la 56 ani, în 1425 î. Hr, fiind succedat de fiul său Amenhotep al II-lea, care a domnit între 27 și 30 ani, din 1425 până în 1401 î.Hr. Fiul său, Tutmes al IV-lea, a domnit numai 10 ani. După analizarea mumiei sale, egiptologii susțin că ar fi murit din tinerețe din cauza epilepsiei. Numele Tutmose înseamnă „Thoth este născut” (după numele zeului înțelepciunii cu cap de ibis). Sursa Foto: Profimedia Citește și: Civilizația care a rivalizat cu Sumerul și Egiptul, având băi publice, canalizare avansată și o SCRIERE încă nedescifrată Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele