Generația crescută cu AI – Cum se schimbă gândirea tinerilor din 2025 în contact cu algoritmii de inteligență artificială
La fel cum generațiile anterioare au fost modelate de apariția internetului, a televiziunii sau a rețelelor de socializare, tinerii de astăzi sunt definiți din ce în ce mai mult prin interacțiunea lor constantă cu inteligența artificială. De la algoritmii care le personalizează fluxurile de conținut până la asistenții virtuali care le răspund la întrebări, AI a devenit un actor invizibil, dar influent, în dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor și adolescenților. Cu toate acestea, puțini adulți înțeleg amploarea cu care aceste interacțiuni afectează formarea gândirii, comportamentelor și chiar a valorilor tinerei generații. Inteligența artificială nu mai este doar un subiect de laborator sau un termen fantezist din science-fiction Chatboții, algoritmi de recomandare, filtre predictive și sisteme adaptive de învățare sunt acum integrate în mod firesc într-o varietate de produse digitale: TikTok, YouTube, Instagram, Netflix, Spotify, Google, ChatGPT, Duolingo, Khan Academy și lista continuă. Copiii nu mai navighează internetul, ci sunt navigați prin el, în funcție de un set de preferințe, istorii de click și comportamente anticipate. Dincolo de comoditate și eficiență, această mediere permanentă ridică întrebări serioase despre autonomie, capacitatea de a gândi critic și conștiința propriilor alegeri. Mintea algoritmizabilă, cum se schimbă procesele cognitive Contactul timpuriu cu AI modifică modul în care copiii învață, gândesc, iau decizii și se raportează la lume. Spre deosebire de generațiile care se bazau pe manuale, învățare repetitivă și interacțiune umană, noii utilizatori cresc într-un mediu unde AI-ul este parte a procesului cognitiv. Atunci când un copil caută răspunsuri pe Google sau cere sfaturi unui chatbot educațional, el nu doar obține informații, ci împreună cu ele adoptă un stil de gândire algoritmic. Algoritmii operează pe baza selecției, predicției și optimizării. Aceasta devine, implicit, logica mentală pe care o interiorizează copiii. Se caută, așadar, răspunsul corect între-un set limitat de opțiuni. Se evită ambiguitatea, gândirea laterală sau procesele introspective de durată. De exemplu, platformele educaționale adaptive, altfel extrem de utile, tind să reducă complexitatea învățării la o succesiune de sarcini cuantificabile, care nu încurajează explorarea neconvențională sau analiza critică. Mai mult, AI-ul este prin natura sa orientat către rezultat, nu către proces. Copiii sunt astfel expuși unei culturi a performanței automate, unde contează rapiditatea cu care ajungi la răspuns, nu profunzimea cu care l-ai construit. Această orientare riscă să reducă capacitatea de reflecție, toleranța la frustrare și apetitul pentru dezbatere. Cât despre creativitate, aceasta riscă să fie minimizată, alimentată de modele statistice produse chiar de AI, în loc să izvorască din greșeli sau curiozitate, așa cum se întâmplă, de regulă, în mintea umană. Personalizarea excesivă și bulele cognitive, ce se întâmplă de fapt Unul dintre principalele avantaje promise de AI este personalizarea experienței. Algoritmii oferă recomandări „pe gustul tău”, fie că e vorba de muzică, filme, știri sau chiar conținut educațional. Însă această personalizare excesivă are și reversul medaliei: crearea unor bule informaționale care pot limita expunerea la idei diferite și pot îngusta gândirea critică. Tinerii care primesc doar conținuturi care le confirmă preferințele riscă să nu mai dezvolte capacitatea de a confrunta opinii divergente sau de a analiza argumente contradictorii. De asemenea, se pierde simțul descoperirii spontane. Spre deosebire de o bibliotecă clasică, unde poți da peste o carte la care nu te-ai fi gândit niciodată, algoritmii te conduc către ceea ce este deja validat de propriul tău istoric digital. Acest fenomen este agravat de dinamica rețelelor de socializare, unde AI-ul prioritizează conținutul cu potențial de engagement maxim, nu neapărat cel cu valoare informativă sau educativă. Astfel, se creează o distorsiune a realității, unde emoția primează asupra rațiunii, iar superficialul este privilegiat în detrimentul profundului. Influența asupra identității și relațiilor interumane AI-ul joacă. fără dar și poate, un rol tot mai important și în procesul de formare a identității. Avataruri, filtre, recomandări de look sau stil, aplicații de generare de imagini sau texte: toate acestea contribuie la modelarea modului în care tinerii se percep pe sine și cum aleg să se prezinte în fața celorlalți. În contextul în care imaginea personală este din ce în ce mai mediată de tehnologie, apare riscul disocierii dintre identitatea reală și cea proiectată. Mai mult decât atât, interacțiunile facilitate de AI, de exemplu, chatboții care simulează prietenia sau consilierea, pot slăbi nevoia de relații cu oameni adevărați și pot încuraja retragerea într-un confort emoțional artificial și, evident, adesea dăunător. Relațiile interpersonale devin astfel filtrate de interfețe algoritmice care prioritizează eficiența, reacțiile rapide, confirmarea socială. Empatia, toleranța, negocierea diferenței se exersează din ce înce mai rar. Există chiar riscul ca, obișnuiți cu promptitudinea AI-ului, tinerii să devină mai puțin răbdători față de complexitatea și imprevizibilitatea unei ființe umane, de cele mai multe ori lentă în gândire sau reacție. Educația sub presiunea algoritmilor de inteligență artificială Un alt domeniu profund influențat de AI este educația. De la evaluarea automată a cunoștințelor până la programe de învățare personalizată, tehnologia transformă radical felul în care elevii interacn care elevii interacu021ionează cu informația. Avantajele sunt evidente: acces rapid la resurse, adaptare la ritmul fiecărui elev, feedback imediat. Dar pericolele stau în detalii: ce tipuri de învățare favorizează aceste sisteme? Care sunt valorile pe care le integrează? Ce abilități sociale se pierd când procesul educațional devine o interacțiune cu o aplicație? Există riscul ca rolul profesorului să fie subminat în favoarea unui tutore digital perceput drept mai competent sau mai obiectiv. În realitate, AI-ul este doar o extensie a celor care l-au conceput, cu toate limitele, prejudecāțile și prioritățile acestora. Fără o gândire critică solidă, elevii riscă să considere răspunsurile AI-ului ca fiind absolute, infailibile. Cine modelează algoritmii care ne modelează? Un aspect esențial, adesea ignorat, este opacitatea cu care funcționează algoritmii. Majoritatea utilizatorilor tineri nu știu că fluxul de TikTok sau feed-ul de Instagram sunt rezultatul unor sisteme complexe de clasificare, selecție și predicție. Ei nu par să știe ce date sunt colectate, cum sunt folosite și cine le controlează. Această lipsă de transparență alimentează un raport pasiv cu tehnologia: este acolo, funcționează, deci este de neschimbat. Educația digitală ar trebui să includă obligatoriu alfabetizare algoritmică: cum funcționează un algoritm, cum ne
PC Game Pass și GeForce Now – cum transformi un PC ieftin, un Mac sau orice smartphone recent într-o consolă de gaming de top cu acces la cele mai noi jocuri
În 2025 industria de gaming trece printr-o revoluție liniștită, dar profundă. Puterea de calcul necesară pentru cele mai pretențioase jocuri nu mai stă neapărat pe biroul tău sub forma unui tower masiv ori a unei plăci video de mii de lei, ci în centre de date aflate la sute sau mii de kilometri depărtare. Serviciile de streaming precum GeForce Now te lasă să împrumuți, la cerere, un PC virtual cu placă video de ultimă generație, iar tot ce ai nevoie local este un ecran, un controller sau o tastatură, o conexiune stabilă la internet şi un abonament lunar. Practic, investiția iniţială scade dramatic: nu mai cumperi hardware nou la fiecare doi-trei ani, ci te abonezi la „putere de calcul” din cloud şi o foloseşti ori de câte ori vrei să te joci. În acelaşi timp, modelul de plată pe joc dispare treptat din topul priorităţilor. Cu un singur abonament PC Game Pass primeşti acces instant la o bibliotecă ce include atât lansări „Ziua 1“, cât şi hituri din anii anteriori. Nu-ţi mai faci griji că trebuie să dai 350–400 lei pe fiecare titlu nou; plăteşti echivalentul a două pizza pe lună şi joci tot ce apare sub umbrela Xbox Game Studios, Bethesda, EA Play şi mulţi alţii. Când combini cele două servicii — Game Pass pentru conţinut şi GeForce Now pentru hardware — un laptop office vechi de opt ani, un MacBook Air sau chiar un telefon devin, fără exagerare, o consolă next-gen portabilă. Microsoft Game Pass îți oferă acces la cele mai noi jocuri contra unui abonament PC Game Pass: Jocuri de ultimă oră pe orice PC PC Game Pass este un abonament lunar de la Xbox care îți oferă acces la sute de jocuri de înaltă calitate pe PC, inclusiv titluri noi chiar din ziua lansării lor. Cu PC Game Pass, nu mai trebuie să cumperi fiecare joc în parte – plătești o taxă fixă și ai la dispoziție o bibliotecă imensă, de la blockbuster-ele momentului la hituri apreciate din anii anteriori. Spre exemplu, în 2024 poți juca Senua’s Saga: Hellblade II (lansat în mai 2024) imediat ce apare, fără cost suplimentar, la fel cum în 2023 jocuri precum Starfield sau noul Forza Motorsport au fost disponibile în abonament de la Ziua 1. Se anunță și titluri majore pentru 2025 – de pildă, RPG-ul Avowed are lansarea programată pe 18 februarie 2025 și va putea fi jucat pe PC încă din prima zi prin Game Pass , la fel ca Microsoft Flight Simulator 2024 (disponibil din prima zi de lansare pe Game Pass în noiembrie 2024). Alături de acestea, abonamentul include și jocuri populare din anii trecuți – de la aventuri premiate la clasice moderne și jocuri indie de succes – așa că vei găsi mereu ceva interesant de jucat. Pe lângă noutăți și exclusivități Xbox, PC Game Pass include și acces la EA Play, serviciul cu jocuri de la Electronic Arts (FIFA, Need for Speed, Battlefield etc.), fără cost suplimentar. Tot ce trebuie să faci este să legi contul tău EA de aplicația Xbox, iar apoi poți descărca și juca zeci de titluri EA din biblioteca oferită. Practic, cu un singur abonament unificat ai atât catalogul Xbox (inclusiv jocurile Bethesda precum Fallout, Elder Scrolls sau DOOM), cât și pe cel EA, economisind bani frumoși față de achiziția separată a fiecărui joc. Tipuri de abonament Game Pass și prețuri actuale Xbox pune la dispoziție mai multe tipuri de abonamente Game Pass, adaptate preferințelor: PC Game Pass – acces la biblioteca Game Pass pe Windows PC. În România costă 40 lei pe lună (după o ofertă inițială de 14 zile la ~5 lei) . Acest abonament include și EA Play pe PC, dar nu oferă beneficii pe consola Xbox sau jocuri în cloud streaming. Game Pass Ultimate – pachetul complet, ce combină PC Game Pass + Game Pass pentru console + Xbox Live Gold/Multiplayer online (acum numit Game Pass Core pentru console) + acces la Xbox Cloud Gaming (streaming de jocuri în cloud pe dispozitive mobile, PC sau console). Practic, Ultimate îți oferă toate avantajele pe toate platformele. Prețul la nivel global este ~15$ (aprox. 17€) pe lună, iar în unele țări a crescut recent la echivalentul a ~60-70 lei pe lună. (Notă: În România, abonamentul PC Game Pass este disponibil oficial, în timp ce Ultimate poate necesita metode alternative pentru activare, deoarece serviciul de cloud streaming nu este încă pe deplin lansat local.) Game Pass Console (Standard) – destinat jucătorilor pe console Xbox Series X|S sau Xbox One, oferă acces la biblioteca Game Pass doar pe consolă. Costă ~10€ pe lună (în România acest plan standalone nu a fost lansat, majoritatea optând pentru Ultimate). Game Pass Core – înlocuitorul fostului Xbox Live Gold, necesar pentru multiplayer online pe consolă. Include și o selecție de ~25 de jocuri disponibile de jucat pe consolă. Este cel mai ieftin nivel (aprox. 10$ pentru 3 luni), însă nu include acces la biblioteca extinsă Game Pass de pe PC sau consolă. Pentru scopul acestui articol ne vom referi în principal la PC Game Pass, întrucât ținta este să jucăm pe PC-uri modeste sau dispozitive mobile. Cu ~40 lei pe lună ai astfel acces legal la un catalog imens de jocuri, unele lansate de câteva zile sau săptămâni, fără să fie nevoie să faci investiții în componente hardware sau să cumperi jocurile separat. Este, din experiența mea, unul dintre cele mai bune rapoarte calitate-preț din gaming-ul modern – practic transformă orice PC, chiar și unul ieftin, într-o „bibliotecă de jocuri” de nivel AAA. GeForce Now îți aduce jocurile favorite inclusiv pe un Smart TV din ultimii ani GeForce Now: Puterea unui PC high-end din cloud, pe orice dispozitiv NVIDIA GeForce Now (GFN) este serviciul de cloud gaming care îți transformă instant laptopul vechi, desktopul modest, Mac-ul sau chiar telefonul într-un PC de gaming de top. Cum e posibil? Simplu: jocurile rulează de fapt pe serverele performante ale NVIDIA, dotate cu plăci video GeForce RTX de ultimă generație, iar tu primești prin streaming video
Samsung reinventează televizoarele inteligente în 2025. Cum te ajută Quantum Dot și Vision AI în noile QLED și Neo QLED
Televizorul obișnuia să fie un simplu receptor de semnal, blocat într-o setare unică de imagine, fără să-i pese dacă difuzează un film noir, un meci în plină după-amiază sau o sesiune intensă de binge-watching la lumina becului de birou. În 2025, însă, lucrurile se reinventează radical: hardware-ul cu puncte cuantice fără cadmiu, pe care Samsung îl perfecționează de un deceniu, întâlnește pentru prima dată un creier software numit Vision AI, capabil să interpreteze mediul, conținutul și nevoile tale în timp real. Rezultatul este un ansamblu QLED/Neo QLED care își calibrează singur nu doar pixelii, ci și sunetul, și chiar modul în care se comportă restul gadgeturilor din casă. Dacă până acum Quantum Dot era povestea culorilor pure și a luminozității ridicate, iar procesarea AI se rezuma la un simplu upscaling, în 2025 cele două elemente cooperează la nivel de cadru și de milisecundă pentru a livra detalii ascunse, voci cristaline și o imagine HDR care se adaptează continuu scenei fără ca tu să-i ”spui” ceva. Samsung Neo QLED 8K 85inch Un deceniu de evoluție Quantum Dot fără cadmiu Ca să înțelegi saltul din 2025 trebuie să faci un scurt pas înapoi până în 2015, anul în care Samsung lansa primele televizoare cu peliculă Quantum Dot fără cadmiu. Mișcarea era curajoasă: la acel moment majoritatea cercetătorilor considera cadmiul indispensabil pentru spectrul de culoare și pentru randarea precisă a luminozității. Sud-coreenii au ales însă indiu și au brevetat peste 150 de procedee diferite, reușind să păstreze gama de culori și luminozitatea maximă, dar eliminând substanța toxică ce complica certificările de mediu. Din acel moment, Quantum Dot a devenit sinonim cu gama QLED, lansată în 2017, când televizoarele Samsung au atins pentru prima dată 100 % volum de culoare în standardul cinematografic DCI-P3. În anii care au urmat, cercetarea internă a rafinat dimensiunea și omogenitatea particulelor. Samsung a reușit să perfecționeze și punctele albastre, cele mai greu de stabilizat, aducând eficiența luminoasă la peste 20 %, un prag considerat anterior improbabil. În paralel, familia Neo QLED a introdus mini-LED-uri mult mai mici și mai dens grupate, controlate de zeci de mii de zone local dimming, capabile să coboare punctul de negru sub 0,001 nit și să ridice vârfurile de HDR peste 2.500 niți fără blooming vizibil. Samsung Vision AI, un rol foarte important în noile televizoare inteligente Vision AI: modul în care televizorul își predă singur lecția Partea hardware ar fi rămas doar o performanță statică dacă nu intervenea Vision AI. Noul procesor NQ8 AI Gen3, prezent în vârful de gamă Neo QLED 8K, conține rețele neurale de trei ori mai rapide decât cele din 2024 și rulează local rețele antrenate pe milioane de cadre și mii de scenarii acustice. În clipa în care semnalul video intră pe HDMI sau printr-o aplicație de streaming, acesta trece prin 8K AI Upscaling Pro, un modul care analizează contururile, zgomotul, texturile și contextul scenei, apoi reconstruiește detaliile lipsă pentru a umple cei peste 33 de milioane de pixeli ai matricii 8K. Conținutul vechi pare filmat ieri, iar texturile de denim sau firele de păr devin dintr-odată palpabile pe ecrane de 75 sau 85 de inci. Dacă materialul nu conține HDR nativ, intervine Auto HDR Remastering Pro: algoritmul lucrează pe histogramă și pe curbe de luminozitate locale, extinzând dinamica fără să suprasatureze pielea sau să ducă umbrele în gri. În același timp, Color Booster Pro scanează fiecare obiect recunoscut, compară valorile cromatice cu un set-de-referință și injectează pigmenți realiști acolo unde senzorii camerei originale au fost limitați. Totul se întâmplă cadru cu cadru, iar timpul de procesare este mascat de buffer-ele interne ale procesorului. La nivel sonor, Adaptive Sound Pro preia semnalul multicanal și îl descompune în dialog, efecte și fundal. În funcție de gabaritul încăperii, de poziția plăcuțelor acustice din smart-bar și de ecoul detectat de microfoanele din ramă, Vision AI reface mixul astfel încât replicile personajelor să nu fie acoperite de explozii, iar zgomotul de stadion să nu înghită comentariul. Dacă televizorul este asociat cu un soundbar Samsung compatibil Q-Symphony, sistemul poate proiecta o scenă audio 11.1.4 folosind atât incintele bar-ului, cât și boxele integrate în panou, totul perfect sincron. Modul AI: fără meniuri și moduri „Cinema” sau „Sport” Când Vision AI trece în Modul AI, televizorul încetează să mai funcționeze după profiluri fixe. Algoritmul recunoaște dacă vezi un film, un documentar cu natură, un meci live sau te bucuri de un joc din consolă. Pe baza luminii ambientale detectate de senzorul frontal și a zgomotului din cameră preluat de microfoane, ajustează luminanța, temperatura de culoare, nivelul de negru, calibrarea hues-urilor și egalizarea audio. Dacă pornești consola, televizorul intră automat în Game Mode, reduce latența sub 6 ms, activează VRR la 144 Hz pe 4K sau 60 Hz pe 8K și dezactivează procesări care pot introduce artefacte, păstrând totuși Color Booster pentru un gamut extins. Dacă te muți pe Netflix și alegi un serial filmat la ISO mare, Modul AI crește denoise-ul fără să piardă detalii pe fețe, iar când se întunecă în încăpere atenuează output-ul LED-urilor miniaturale pentru a nu te orbi. Practic, telecomanda rămâne un accesoriu secundar, folosit mai degrabă pentru căutări vocale sau ajustări fine. Televizoarele Samsung sunt perfecte și pentru gaming, datorită noul Game Bar și Game Mode Cum se traduce totul într-o seară obișnuită de vizionare Imaginează-ți că revii de la muncă la șapte seara. Pe ecran apare interfața SmartThings cu rapoarte Home Insights: temperatura din casă, consumul instant de energie, statusul mașinii de spălat care a intrat în AI Energy Mode la tarif redus, precum și imaginea transmisă de camera cu vedere la ușă. Rezerva de confort este completă: Vision AI sugerează automat modul Eye-Comfort pentru că senzorul detectează un nivel de lumină de apus, iar procesorul știe că în ultimele trei zile te-ai uitat la seriale la ora aceasta. Alegi un episod nou dintr-un thriller setat în medii întunecate. Punctele cuantice reproduc subtil reflexele luminii la lumânare, negrul rămâne profund, iar Auto HDR Remastering transformă zonele de penumbră în spații încărcate de detalii. Când se aude șuieratul
REVIEW Motorola razr 60 Ultra – probabil cel mai bun pliabil a ajuns printre cele mai rapide smartphone-uri din lume. De ce este impresionant telefonul de fashion
Motorola are deja câțiva ani de când a făcut o treabă grozavă cu reînvierea seriei razr, iar noul model continuă o tradiție care, nu doar printre pasionații de melancolie, merită tot respectul. Acesta este un gadget futurist care, nu doar că arată foarte bine, dar îmbină într-o manieră impresionantă performanța celor mai rapide și scumpe telefoane ale momentului cu un design unic, materiale premium și detalii de design care, cel puțin în ceea ce privește pliabilele, te mângâie pe suflet. Este un telefon pe care doar prin suprasimplificare l-ai pune în aceeași categorie cu modele de la Samsung, Honor sau Xiaomi, când este clar după câteva minute că joacă într-o cu totul altă ligă. Îți dai seama de asta din construcția cu balama ranforsată cu titan, din spatele acoperit opțional cu lemn sau Alcantara – acea țesătură suede-like folosită pe scaunele limuzinelor italiene – și din felul în care Corning Gorilla Glass Ceramic îi protejează fața: de trei ori mai rezistent la căderi și de zece ori mai rezistent la șocuri repetate decât orice sticlă de pe un smartphone actual. Motorola razr 60 ultra / foto: Playtech.ro REVIEW Motorola razr 60 ultra versus generația anterioară și concurența Înainte să intri în cifre, reține două idei-cheie: balamaua nouă tolerează cu 35% mai multe plieri decât la razr 50 ultra, iar certificarea IP48 îți permite să-l scufunzi accidental până la un metru și jumătate timp de 30 de minute. Ramele laterale sunt din aluminiu seria 7000 întărite cu o placă de titan de patru ori mai rezistentă decât oțelul chirurgical, iar Ultra Thin Glass-ul de 50 µm reduce adâncimea cutei la 30%. Caracteristică razr 60 Ultra (Orion) Samsung Galaxy Z Flip 6 Honor Magic V Flip Xiaomi Mix Flip Preț lansare €1 300 €1 099 €640 €760 Procesor Snapdragon 8 Elite Snp 8 Gen 3 Snp 8+ Gen 1 Snp 8 Gen 3 Baterie/încărcare cu fir și wireless 4 700 mAh, 68 W/30 W 4 000 mAh, 25 W/15 W 4 800 mAh, 66 W 4 780 mAh, 67 W Ecran extern 4,0″ 165 Hz 1 272 × 1 080 3,4″ 60 Hz 720 × 748 4,0″ 120 Hz 1 200 × 1 092 4,01″ 120 Hz 1 208 × 1 392 Cameră principală 50 MP f/1,8 OIS 50 MP f/1,8 OIS 50 MP f/1,9 OIS 50 MP f/1,7 OIS Cameră secundară 50 MP f/2,0 UW/Macro 122° 12 MP f/2,2 UW 123° 42 MP f/2,2 UW/Macro 112° 50 MP f/2,0 tele 2× Selfie 50 MP f/2,0 1,28 µm 10 MP f/2,4 1,22 µm 50 MP f/2,0 32 MP f/2,0 0,7 µm Rezistență IP48 + GG-Ceramic IP48 – – Durabilitate balama >1 000 000 plieri 200 000 5-Star SGS 500 000 Practic, razr-ul este singurul flip care bifează simultan un ecran extern LTPO de 7 inci la 165 Hz, încărcare 68 W și balama certificată pentru un milion de închideri. Ecranul extern LTPO de 4 inci, 1272 × 1080 px, 417 ppi, rulează la 165 Hz în modul High Performance, coboară până la 1 Hz în standby și atinge 1500 nit HBM respectiv 2400 nit APL. Panoul intern pOLED de 6,9 inci FHD+ continuă să urce la 165 Hz și 120 % DCI-P3, iar luminozitatea maximă sare la 3000 niți, ceea ce face lizibilitatea în soare un non-subiect. Sub carcasă găsești Snapdragon 8 Elite Mobile Platform pe 3 nm, 16 GB LPDDR5X și 512 GB UFS 4.0. Nu există card, dar la viteza asta nici nu-ți dorești, iar oricum această practică a eliminării slotului microSD este standard în industrie. Bateria crește la 4700 mAh și promite peste 36 de ore de autonomie, iar realitatea confirmă: în testul de baterie din PCMark, cu ecranul la 50 %, am obținut 19 ore și 32 de minute de utilizare intensă, rulare continuă într-un mix de editare foto/video, foi Excel, navigare web și streaming. Încărcarea TurboPower 68 W îți umple bateria în 40 de minute, iar după opt minute ai mare șanse să câștigi o zi de utilizare normală departe de priză. Ai și 30 W wireless plus 5 W reverse pentru încărcare altor dispozitive. Motorola razr 60 ultra cu spate din lemn, o alegere atrăgătoare de design / foto: Playtech Pe partea de performanță brută, Work 3.0 din PCMark se traduce prin 20 561 de puncte (Web Browsing – 21 940, Video Editing – 8 198, Writing – 27 936, Photo Editing – 35 212, Data Manipulation – 20 772), iar Storage 2.0 atinge 171 874 puncte – de peste cinci ori mai mult decât un Flip de generație actuală. În 3DMark Solar Bay Stress Test, telefonul se încălzește moderat, dar păstrează o stabilitate de 85,2 % (de la 8 730 la minimum 7 441 puncte). Prin comparație, Galaxy Z Flip6 scade la 35,1 %, cu fluctuații între 4 322 și 8 230 de puncte, deci pierde vizibil viteză după câteva minute de joc. În testele clasice, Steel Nomad Light livrează 2 187 de puncte, Solar Bay 11 050, iar Wild Life Extreme 5 693 – un scor peste 96 % dintre telefoanele testate de 3DMark. AnTuTu urcă la 1 817 568 puncte (CPU – 391 294, GPU – 772 891, MEM – 318 531, UX – 334 852). AI Benchmark oferă 12 421 puncte și calificativul „Master of A.I.”, în timp ce Geekbench 6 notează 2 610 puncte Single-Core, 8 071 Multi-Core și 18 404 în testul GPU OpenCL. Geekbench AI adaugă 1 149 puncte Single Precision, 1 142 Half Precision și 1 917 Quantized. Call of Duty pe Motorola razr 60 ultra se comportă impecabil / foto: captură Playtech În scenarii reale, sesiunea clasică de Call of Duty cu texture pack HD și detalii maxime rulează la 120 Hz fără pic de agățare sau sacadare, carcasa rămânând sub pragul inconfortabil de 40 °C. Nicio scădere bruscă de cadre, niciun throttling vizibil; pur și simplu te concentrezi pe victorie, nu pe temperaturi. Motorola razr 60 ultra cu ƒ/1.8 1/100s 5.41 mm ISO503 și Ultra HDR / foto: Playtech REVIEW Motorola razr 60 ultra –
Cum s-a schimbat la față învățământul românesc datorită digitalizării. Cu bune, cu rele, nu mai este ca pe vremea noastră
În ultimul deceniu, digitalizarea educației a devenit o prioritate globală, iar România nu a făcut excepție. De la implementarea platformelor online până la integrarea unor tehnologii avansate de învățare și evaluare, tranziția către un sistem educațional digitalizat este un proces complex, care aduce cu sine atât provocări, cât și oportunități semnificative. Hai să vedem drumul parcurs de România în ultimii zece ani în ceea ce privește digitalizarea educației, provocările cu care s-a confruntat, dar și oportunitățile pe care le aduce acest proces pentru viitorul educațional al țării. Digitalizarea educației în România, de la începuturi Tranziția către digitalizarea educației în România a fost un proces treptat, marcat de inițiative sporadice și de o serie de proiecte pilot, unele eșuate lamentabil. În România, au fost implementate câteva măsuri pentru a integra tehnologia în învățământul preuniversitar și universitar. Totuși, dezvoltarea unei infrastructuri adecvate, a unor platforme educaționale accesibile și a unui cadru legislativ coerent a fost lentă, iar digitalizarea nu a fost uniformă la nivel național. Un moment de cotitură a fost criza sanitară globală din 2020, care a forțat autoritățile să adopte rapid soluții digitale pentru continuarea procesului educațional în condițiile restricțiilor impuse de pandemie. În această perioadă, școlile și universitățile din România au fost nevoite să migreze într-un timp record către învățământul online, iar acest proces a adus în prim-plan atât lacunele infrastructurii educaționale, cât și potențialul educației digitale. Provocările digitalizării educației în România Unul dintre cele mai mari obstacole în calea digitalizării educației în România este inegalitatea în accesul la tehnologie. În timp ce în orașele mari și în școlile private elevii și cadrele didactice au avut acces la echipamente adecvate și conexiuni de internet rapide, în mediul rural și în școlile din zonele defavorizate, acest acces a fost limitat. Aceasta a dus la o diferențiere semnificativă în calitatea educației, pe măsură ce elevii din mediul rural au fost dezavantajați în fața colegilor lor din mediul urban. Conform unui raport al Comisiei Europene, aproximativ 40% dintre elevii din zonele rurale din România nu aveau acces la internet de mare viteză, iar un procent considerabil nu dețineau laptopuri sau tablete, iar acest lucru a făcut învățământul online mult mai dificil. În acest context, una dintre cele mai mari provocări ale digitalizării educației în România este reducerea acestei prăpastii digitale și asigurarea accesului egal la tehnologie pentru toți elevii, indiferent de locația sau statutul lor economic. Un alt punct critic în procesul de digitalizare a educației în România este pregătirea insuficientă a cadrelor didactice pentru utilizarea eficientă a tehnologiilor educaționale. Chiar dacă în ultimii ani au fost organizate diverse cursuri și programe de formare, multe dintre acestea nu au reușit să ajungă la toți profesori sau să răspundă necesităților lor reale. Mulți profesori din mediul rural nu aveau pregătirea necesară pentru a folosi platforme online sau pentru a crea materiale didactice digitale interactive. Ba mai mult decât atât, lipsa unei instruiri continue și a unui sistem de suport tehnic eficient în școli a făcut ca digitalizarea să fie, adesea, privită mai degrabă ca o obligație birocratică decât ca o oportunitate de îmbunătățire a procesului educațional. Astfel, succesul digitalizării depinde în mare măsură de capacitatea cadrelor didactice de a învăța și de a aplica noile tehnologii într-un mod eficient. Resistența la schimbare Deși tinerii din România sunt, în general, mult mai deschiși către tehnologie, unele cadre didactice și autorități educaționale au manifestat o reticență față de implementarea pe scară largă a digitalizării. Acest lucru este cauzat adesea de lipsa de încredere în eficiența tehnologiilor educaționale, precum și unei mentalități conservatoare care vede educația ca pe un domeniu în care schimbările rapide sunt percepute ca riscante. În plus, unele voci susțin că învățământul digitalizat poate reduce calitatea interacțiunilor directe între profesori și elevi, ceea ce poate avea un impact negativ asupra dezvoltării cognitive și sociale a tinerelor generații. În acest sens, digitalizarea educației a întâmpinat o opoziție fermă, care s-a materializat, de exemplu, în refuzul unor cadre didactice de a adopta platformele online pentru cursuri sau evaluări. Chiar și în cadrul unor școli care dispun de tehnologie adecvată, s-a observat o utilizare insuficientă a acesteia în activitățile de zi cu zi. Despre protecția datelor și securitatea cibernetică Digitalizarea educației aduce cu sine inclusiv provocări legate de protecția datelor personale ale elevilor și profesorilor. În contextul în care tot mai multe platforme și aplicații sunt utilizate pentru învățarea online, securitatea cibernetică devine o preocupare majoră. Atât datele elevilor, cât și materialele educaționale create și distribuite digital sunt expuse riscului de atacuri cibernetice, iar acest lucru poate afecta încrederea în utilizarea pe scară largă a platformelor digitale în educație. În acest sens, autoritățile trebuie să dezvolte un cadru legislativ clar și eficient privind protecția datelor în mediul digital educațional, pentru a preveni utilizarea incorectă a informațiilor personale și pentru a asigura o experiență educațională sigură și responsabilă. Ce oportunități există, de fapt Una dintre cele mai mari oportunități oferite de digitalizarea educației este extinderea accesului la educație de calitate, indiferent de locație sau statutul economic. În trecut, elevii din mediul rural aveau acces limitat la resurse educaționale și la profesori de specialitate, dar învățământul online și platformele educaționale digitale permit acum ca acești elevi să participe la cursuri și să aibă acces la materialele didactice de care au nevoie. Acest lucru poate ajuta la reducerea disparităților educaționale și la crearea unui sistem de învățământ mai echitabil. În plus, digitalizarea permite accesul rapid la resurse educaționale online de calitate, cum ar fi cursuri, tutoriale, platforme de învățare colaborativă și biblioteci digitale. Elevii pot învăța într-un ritm propriu, având la dispoziție resurse care nu erau disponibile în mod tradițional. Într-o lume din ce în ce mai digitalizată, competențele digitale sunt esențiale pentru integrarea în piața muncii și pentru participarea activă în societate. Digitalizarea educației contribuie la formarea unor tineri care sunt mai bine pregătiți pentru provocările viitorului, învățând să folosească tehnologiile în mod eficient. De asemenea, profesorii beneficiază de o mai bună formare în utilizarea tehnologiilor educaționale, ceea ce le permite să creeze un mediu de învățare
ASUS Zenbook Ceraluminium, laptopul ca accesoriu de fashion între natură și AI. Ce înseamnă filozofia Design you can feel dezvăluită la Milano Design Week
Într-o perioadă în care tehnologia și moda se întrepătrund tot mai mult, apare un moment în care un laptop nu mai este doar un instrument de lucru, ci și o expresie a personalității tale. Așa ia naștere conceptul de „accesoriu de fashion” pentru un dispozitiv care, până nu demult, era privit drept o simplă unealtă. În acest context, brandul taiwanez ASUS a decis să-și prezinte noul Zenbook Ceraluminum în cadrul celebrului eveniment Milan Design Week 2025. Expoziția poartă numele „Design You Can Feel” și, așa cum sugerează și titlul, își propune să-ți ofere o experiență senzorială autentică, împletită cu tehnologie de ultimă oră și elemente inspirate din natură. Organizată la Galleria Meravigli, un spațiu istoric Art Nouveau din anii ’20, expoziția mizează pe trei direcții majore: materialitate, execuție de precizie și inteligență artificială. Fiecare dintre acestea te duce cu gândul la un domeniu diferit – design, inginerie, inovație. Însă, privite împreună, îți dezvăluie filozofia completă a brandului ASUS. Conceptul „Design You Can Feel” reunește toate calitățile importante pentru un produs modern: să fie ușor, rezistent, să aibă o estetică elaborată și să profite de puterea AI pentru a-ți simplifica viața de zi cu zi. Astfel, ASUS Zenbook Ceraluminum devine un adevărat manifest pentru cei care vor să iasă din rutina clasică a laptopurilor convenționale și să îmbrățișeze noile tendințe din tehnologie și design. Expoziția ASUS Design You Can Feel de la Milano / foto: Playtech Primul contact cu „Design You Can Feel” Dacă îți place să descoperi universul fascinant al fuziunii dintre tehnologie și artă, expoziția „Design You Can Feel” este locul în care te poți convinge singur de modul în care designul impactează experiența cotidiană. În perioada 8 – 13 aprilie 2025, Galleria Meravigli își deschide porțile zilnic, între orele 10:00 și 18:00, pentru a expune produse inovatoare și instalații interactive care ilustrează crezul ASUS în materie de design și sustenabilitate. În centrul atenției se află o instalație senzorială inedită, intitulată „Willful Wonder”, semnată de Studio INI, un grup de design experimental condus de Nassia Inglessis. Prin această abordare, ASUS iese din zona de confort a unui simplu brand de IT și dovedește că un laptop poate fi analizat ca o piesă de design cu valențe artistice. Ce face această instalație atât de specială? În primul rând, folosește elemente de arhitectură cinetică, răspunzând la prezența vizitatorilor și interacționând cu aceștia în timp real. Structura e formată din panouri semi-transparente, asemănătoare unor aripi, care se deschid și se închid pe măsură ce înaintezi. Aluminiul tip fagure și Ceraluminum™ – un material brevetat de ASUS – reflectă lumina diferit în funcție de unghi, transformând călătoria prin instalație într-o experiență multisenzorială. În plus, la fiecare atingere, schimbările de conductivitate sunt înregistrate și convertite într-un algoritm AI, reușind să creeze o proiecție vizuală a interacțiunilor tale cu structura. Practic, „Willful Wonder” te face parte activă din designul final, iar tu devii co-autor al unei sculpturi temporare ce se transformă continuu. ASUS Zenbook Ceraluminium – instalație Studio INI la Milano / foto: Playtech ASUS Zenbook Ceraluminum, de la concept la realitate Noutatea absolută a acestei expoziții este lansarea unor laptopuri Zenbook cu adevărat speciale, denumite „Ceraluminum™ Signature Edition”. Aceste ediții sunt inspirate de peisaje naturale emblematice și vin în patru finisaje diferite – Obsidian Black, Pamukkale White, Terra Mocha și Luminous Blue – fiecare reprezentând un peisaj distinct, modelat de forțele naturii. ASUS a investit ani de cercetare pentru a aduce pe piață un material care să fie, în același timp, rezistent și ușor, combinând proprietățile ceramice cu maleabilitatea aluminiului. Procesul unic, denumit „ceramizare”, constă într-o transformare a suprafeței de aluminiu prin descărcări de plasmă, obținându-se astfel o carcasă de laptop de trei ori mai dură decât aluminiul anodizat, fără a sacrifica greutatea redusă. În cadrul expoziției, vei putea să explorezi îndeaproape modul în care ASUS a conceput acest „modern alchemy” – transformarea unui metal comun într-un material premium, cu o textură specială și rezistență sporită la uzură, amprente sau zgârieturi. Este o abordare ce reflectă filosofia brandului de a se inspira din natură, respectând-o în același timp. Pe lângă proprietățile mecanice impresionante, Ceraluminum™ este și un material prietenos cu mediul. ASUS a eliminat procedeele chimice poluante din procesul de fabricație și a ales o metodă 100% reciclabilă, confirmând interesul companiei de a investi în tehnologii sustenabile. Această „alchimie modernă” îți arată că designul nu se oprește la suprafață și se extinde la inovații ce pot redefini viitorul dispozitivelor portabile. ASUS Zenbook A14_UX3407 / foto: ASUS Tehnologie, modă și durabilitate Pentru ca Zenbook Ceraluminum să devină un „accesoriu de fashion”, ASUS a mizat pe două direcții majore: estetica minimalistă și performanța de top. Astfel, designul se păstrează curat și elegant, cu linii subțiri care accentuează impresia de produs de lux. Dacă te încântă ideea unui dispozitiv portabil care să-ți reflecte personalitatea, Zenbook Ceraluminum vine cu finisaje inspirate de natură și texturi ce creează o legătură emoțională între device și utilizator. Fiecare laptop pare a spune o poveste despre un peisaj îndepărtat, fie că e vorba de peisaje vulcanice, terase albe de calcar, dune nisipoase sau ape bioluminiscente. Durabilitatea intră și ea în ecuație nu doar din perspectivă mecanică, ci și prin prisma faptului că toate aceste produse sunt concepute pentru a te ține departe de încărcător cât mai mult timp și de a-ți oferi portabilitate sporită. Modelele Zenbook din colecțiile A14, S14, S16 sau DUO au integrate baterii de lungă durată, un sistem de răcire inteligent și cântăresc puțin peste 1 kg, astfel încât să poți lucra la proiectele tale fără să te simți ancorat de o priză. Mai mult decât atât, conceptul de durabilitate se extinde și în zona experienței de utilizare: de la protecția anti-amprentă și rezistența la șocuri, până la opțiuni avansate de securitate, cum ar fi recunoașterea facială și Adaptive Lock. Rezultatul final: un produs care nu doar că arată bine, dar își și respectă promisiunea de fiabilitate pe termen lung. ASUS Zenbook Ceraluminium dezvăluit la Milano în ediție limitată / foto: Playtech Inteligența artificială și interacțiunea senzorială Unul
REVIEW Bang & Olufsen Beosound Level – o boxă portabilă de top precum o experiență Michelin. Cu toții ar trebui să o experimentăm măcar o dată
O experiență audio superlativă este precum o cină memorabilă sau o socializare cu oameni dragi, îți generează o emoție. Te mângâie pe suflet, îți lasă ceva în minte, într-o oarecare măsură, cu pași mai mici sau mai mari, te transformă. Este o bucurie, iar Bang & Olufsen Beosound Level este cu siguranță o soluție audio capabilă de așa ceva cu vârf și îndesat. Este o minune tehnologică din multe puncte de vedere, dar prin designul care îi permite să se integreze minunat în orice spațiu, când începi să asculți ceva la ea pare cu atât mai surprinzătoare. Nici măcar nu contează genul de muzică pe care îl preferi, este pur și simplu un produs ușor de lăudat. La fel ca orice alt gadget de la Bang & Olufsen, nu este accesibilă din prisma prețului, dar danezii nu și-au propus niciodată să fie mainstream. Ei joacă în altă ligă, iar produse precum Level ilustrează perfect de ce. Combinația de materiale premium, autonomie generoasă, design impecabil și o experiență audio superlativă, toate conlucrează pentru a-ți arăta practic de ce o astfel de boxă este o investiție, mai mult decât o aroganță, o experiență, mai mult decât un moft. Poate te întrebi de ce am comparat această boxă portabilă cu o cină Michelin. Chiar dacă vorbim de domenii complet diferite, ideea de bază este aceeași: primești ceva rar, deosebit, care să îți răsfețe papilele, urechile sau mintea într-un mod imposibil de replicat în mediile obișnuite. Așa cum un restaurant de top se concentrează pe detalii aparent nesemnificative – modul în care e aranjat un platou, calitatea fiecărui ingredient, atenția chelnerului – la fel, Bang & Olufsen se asigură că totul e gândit la milimetru, de la modul în care boxa reacționează când schimbi poziția de audiție până la micile șiretlicuri de design care o fac să arate splendid din orice unghi. Cu Beosound Level, îți dai seama că totul a fost creat pentru a-ți oferi o experiență completă, nu doar un sunet. Bang & Olufsen Beosound Level este impresionantă și la interior / foto: Playtech REVIEW Bang & Olufsen Beosound Level – De ce merită atenția ta Este ușor să te uiți la prețul de pornire de aproximativ 1500 de euro (sau 1800 pentru versiuni mai sofisticate, cum ar fi Gold Tone) și să te întrebi ce anume justifică asemenea costuri. În practică, există mai multe argumente solide. Primul și cel mai evident ține de materialele folosite: Bang & Olufsen a ales aluminiu de calitate superioară, îmbinări discrete și panouri frontale fie din lemn de stejar, fie din țesături premium. Nimic nu “scârțâie” la propriu sau la figurat, iar boxa rămâne un element de design care se integrează perfect într-un living modern, dar și într-un interior clasic sau scandinav. Al doilea argument, la fel de important, este conceptul de produs “future-proof”. Deși termenul poate părea un clișeu de marketing, danezii l-au luat în serios. Beosound Level are un design modular și o serie de componente interioare care se pot schimba sau repara ușor. Astfel, dacă în câțiva ani se va lansa un standard nou de streaming WiFi ori dacă vreun modul hardware devine depășit, există premise reale ca Level să rămână actuală prin upgrade-uri sau reparații minore. Este ceva neobișnuit pentru electronicele de consum, care de regulă sunt “aruncate” și înlocuite integral. Aici, Bang & Olufsen face o treabă remarcabilă în a-ți oferi durabilitate. Aplicația Bang & Olufsen te ajută să profiți la maxim de toate opțiunile incluse în Level / foto: Playtech REVIEW Bang & Olufsen Beosound Level – Specificații tehnice și construcție După cum știi, Bang & Olufsen își ia foarte în serios rolul de a inova pe zona audio. Beosound Level se încadrează în acest tipar printr-o suită de caracteristici greu de găsit în zona boxelor portabile obișnuite. În primul rând, nu avem de-a face cu un simplu sistem Bluetooth, ci cu un veritabil “hub audio” care te lasă să te conectezi prin WiFi la Apple AirPlay 2, Chromecast, Spotify Connect, TIDAL Connect sau la serviciile proprii B&O. Dacă vrei, poți folosi și Bluetooth 5.0, o intrare prin cablu audio de 3,5 mm sau chiar Ethernet. Cu alte cuvinte, e cam imposibil să nu găsești metoda preferată de a trimite muzică spre boxă. Ai toate standardele majore la dispoziție, plus tehnologia Beolink Multiroom, care îți permite să conectezi Beosound Level cu alte dispozitive B&O din casă, creând o rețea de boxe sincronizate. Dimensiunile de 34,8 cm x 23 cm x aproximativ 6 cm te fac să realizezi imediat că avem un dispozitiv serios, mai mare decât majoritatea boxelor “de rucsac”. Cântărește peste 3 kilograme, semn că nu e chiar jucăria pe care o pui în geantă în drum spre picnic, deși rămâne portabilă în sensul că are baterie internă și un mâner discret. Această baterie oferă, în teorie, până la 16 ore de audiție la volum moderat. În practică, totul depinde de cât de tare îți place să asculți muzica și de calitatea fluxului audio, dar per total nu o să te lase baltă la jumătatea filmului sau a petrecerii. Ce e cu adevărat remarcabil e construcția acustică internă: difuzoarele sunt așezate în așa fel încât sunetul se poate adapta automat poziției boxei. Când o ții vertical, primești un sunet ceva mai focalizat pe amplitudinea stereo, iar când o lași întinsă pe masă, sunetul se răspândește mai larg, gen 360 de grade. Ba poți să o pui și pe perete (există un suport dedicat, contra cost), iar Level își schimbă singură parametrii ca să obțină o proiecție mai clară a vocii și să-ți ofere un echilibru între mediile și înaltele care “pleacă” spre încăpere. Difuzoarele au putere suficientă să umple o cameră de 40-50 de metri pătrați fără mari eforturi. Dincolo de asta, există un real accent pe partea de “confort”. Panoul superior, acolo unde se află zonele sensibile la atingere, se luminează subtil când te apropii. Ai butoane pentru volum, pentru a opri muzica, pentru a schimba rapid melodiile și patru butoane de “Favourite” pe care să le