Mircea Fechet, despre Romsilva, cu 99 de directori și PRIME de pensionare de 100.000 de euro. Vreau şi eu să văd care e tragedia dacă rămânem cu 17
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, susţine într-un interviu la Prima TV, că Romsilva, companie de stat, are nu mai puţin de 99 de directori în toată țara și vreau să vadă care e tragedia dacă ar rămâne cu 17. Demnitarul a anunţat că directorii Romsilva nu mai primesc deloc prime de pensionare, după ce, anul trecut, unul dintre şefi încasase 100.000 de euro bonus la plecarea din funcţie. Însă angajaţii Romsilva se bucură în continuare de alte privilegii. „Sunt multe alte bonusuri, sunt multe alte prime, sunt multe alte activităţi care generează pierderi în fiecare zi la Regia Naţională a Pădurilor. Sunt Direcţii Silvice care n-au mai obţinut profit de ani buni de zile şi pe care nimeni nu i-a întrebat nimic”, susţine ministrul Mediului, în emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, preluat de News.ro. Ministrul Mediului Mircea Fechet a fost întrebat dacă mai există prime de pensionare de 100.000 de euro la Romsilva. „Să ştiţi că anul acesta n-a ieşit nimeni la pensie cu astfel de primă, însă am dispus, şi m-am bucurat atunci când în guvern a fost aprobată ordonanţa de urgenţă propusă de minister, prin care am modificat Legea privind statutul personalului Silvic în sensul în care să eliminăm acea bonificaţie la pensionare. Nu mai primeşti deloc. Însă acesta este doar unul dintre paşii mulţi ce trebuie a fi făcuţi, pentru că această veritabilă pierdere de capital datorată acestor prime e doar un mod în care eram ineficienţi. Sunt multe alte bonusuri, sunt multe alte prime, sunt multe alte activităţi care generează pierderi în fiecare zi la Regia Naţională a Pădurilor. Sunt Direcţii Silvice care n-au mai obţinut profit de ani buni de zile şi pe care nimeni nu i-a întrebat nimic. Aproape nu înţeleg care mai e rolul unei structuri centrale. În lipsa unei coordonări, în lipsa acelei situaţii când îl tragi de mânecă pe director, îl concediezi, aduci altul mai competent şi aşa mai departe”, a spus Mircea Fechet. Potrivit ministrului Mediului, un ocol silvic privat este mult mai eficient decât un ocol silvic de stat. În acest moment, peste două milioane de hectare de pădure din România sunt deţinute de către persoane private. „Fondul Forestier Naţional este doar pe jumătate aparţinând domeniului public al statului român şi avem mai bine de 2 milioane de hectare de pădure în România deţinute de către privaţi, ca să nu mai pun la socoteală unităţile administrative teritoriale. Deci există o competiţie şi tocmai din acest motiv mă deranjează atunci când văd că un ocol privat e mai eficient decât ocolul de stat. E adevărat că la ocolul privat, când se pleacă la muncă, pleacă toată lumea. Că eşti şef de ocol sau că eşti pădurar, toată lumea îşi suflecă mânecile şi dimineaţa la prima oră pleacă la treabă şi seara se întorc împreună de la muncă. La ocolul de stat, lucrurile sunt uşor diferite. Se pierde din eficienţă. E adevărat că au de făcut şi foarte multe hârtii şi foarte multe raportări şi poate că e şi vina ministerului că de multe ori am complicat toate aceste lucruri. Însă, fără îndoială, Regia Naţională a Pădurilor este un bun exemplu în legătură cu care putem să aducem nişte bani la bugetul de stat. Profitul Regiei se varsă la bugetul de stat, la Ministerul Finanţelor Publice, într-un cuantum de 90%. Cu cât va fi Regia mai eficientă, cu atât aceşti bani vor putea fi folosiţi ulterior”, a explicat ministrul Mediului. Mircea Fechet a anunţat că Romsilva, Regia Naţională a Pădurilor, are pe ștatul de plată 99 de directori în toate judeţele ţări și ar putea funcţiona cu doar 17 directori la nivel naţional. „Încerc să aduc în spaţiul public tema companiilor de stat în general. Pentru că în România sunt foarte multe astfel de companii, probabil de ordinul sutelor şi cred că ceea ce se întâmplă la Regia Naţională a Pădurilor, într-o măsură mai mare sau mai mică, cred că se întâmplă peste tot unde statul administrează aceste companii. Eu nu spun să le vindem, nu spun să le privatizăm, nu vreau să intru în logica celor care ne acuză de astfel de practici, dar nimic nu ne opreşte să le eficientizăm. Şi vreau şi eu să văd care e tragedia dacă în loc de 99 de directori, câţi avem astăzi în judeţele României, rămânem cu 17, cât am propus eu. Pentru că una e să ai 100 de directori, alta e să ai 15. E adevărat că nu ajungi cel mai popular ministru nici în minister, nici în rândul colegilor, nici în partid, trebuie să admit, însă astea sunt nişte decizii corecte sau cel puţin eu le apreciez a fi corecte şi pe care, cu tot riscul, îmi propun să le las cât mai aproape de a fi îndeplinite atunci când îmi voi termina mandatul”, a conchis ministrul Mediului, conform sursei citate. Citiți și: O dată la 100 de ani. Codul portocaliu a făcut ravagii în București – IMAGINI INCREDIBILE
Mircea Fechet despre potopul din București: „Nu vom fi nevoiți să așteptăm 100 de ani pentru ca un astfel de eveniment să se întâmple din nou”
Mircea Fechet a explicat la Digi24 că potopul recent din București este repetabil. Nu va trebui să așteptăm altă sută de ani pentru un nou eveniment natural extrem. Mai rău, conform informațiilor primite de la meteorologi, și alte fenomene fără precedent amenință, nu numai Capitala, vijelii devastatoare, caniculă, tornade. Nu vom fi nevoiți să așteptăm 100 de ani pentru ca un astfel de eveniment să se întâmple din nou” intensitatea fenomenelor meteo extreme și nu, nu mă refer doar la precipitații însemnate în intervale scurte de timp, dar ne putem referi la grindină, la caniculă, la absolut orice fel de vijelii, la vijelii, la orice fel de fenomen meteo extrem afirmă ministrul Mediului. În ultima sută de ani au fost și alte situații mai complicate, exemplifică Fechet. Putem constata că în Capitală, spre exemplu, a plouat în 30 de minute sau într-o oră, în funcție de de locul în care am măsurat, la Filaret sau la Băneasa, cât aproape într-o lună obișnuită de iunie. Dacă media lunii e pe la 80l/m² am avut 55l într-o oră la Băneasa. E adevărat că, dacă ne întoarcem puțin la comunicatul celor de la Apa Nova, au mai fost în ultima 100 de ani niște situații mult mai complicate. Dacă citez din memorie, în 1910, spre exemplu, am avut 130 și ceva de litri în mai puțin de o oră, în București, la stația de la Băneasa, pentru că acolo monitorizăm de peste 100 de ani. Nu va trebui să așteptăm încă un veac dezastrul, afirmă Fechet. Însă, fără îndoială, dincolo de aceste statistici, probabilitatea de de 1% la fel cum folosim și în dimensionarea liniilor de apărare sau a acumulărilor, la fel cum probabilitatea de 5% sau de 10% înseamnă, practic, dacă o dată la 100 de ani se întâmplă acel eveniment sau nu, dacă am înțeles eu bine comunicatul celor de la Apanova, ei spun că ceea ce s-a întâmplat ieri în București ar trebui, statistic, să se întâmple o dată la 100, de peste încă 100 de an. Trebuie să ne așteptăm și la grindină, la caniculă, la absolut orice fel de vijelii, la orice fel de fenomen meteo extrem Da, eu aș putea să pariez, nu că mă aș pricepe la așa ceva, dar sunt convins că nu vom fi nevoiți să așteptăm 100 de ani pentru ca un astfel de eveniment să se întâmple din nou, pentru că frecvența și mai ales intensitatea fenomenelor meteo extreme și nu, nu mă refer doar la precipitații însemnate în intervale scurte de timp, dar ne putem referi la grindină, la caniculă, la absolut orice fel de vijelii, la vijelii, la orice fel de fenomen meteo extrem. Frecvența și intensitatea a crescut mult în ultimii ani. Eu îmi amintesc cel puțin 10-15 conversații cu directorul general al ANM-ului, doamna Elena Mateescu, în care am fost din nou și din nou anunțat că avem un nou record fie cea mai lungă perioadă de caniculă, fie cea mai ploioasă lună, fie cea mai caldă dimineață, încheie ministrul Mediului. Citiți și: O dată la 100 de ani. Codul portocaliu a făcut ravagii în București – IMAGINI INCREDIBILE Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Mobilizare guvernamentală. SALVAREA Salinei Praid este incertă. Fechet aruncă totul pe Salrom
Guvernul pare să se fi mobillizat pentru a salva ce se mai poate din Salina Praid. Ministerul Economiei, cel care are în subordine Salrom, și cel al Mediului, care are în coordonare Apele Române, anunță că au fost alocate fonduri pentru gestionarea dezastrului. Fără impermeabilizarea completă a pârâului Corund deasupra exploatării, Salina este condamnată. Ministrul Fechet speră ca măcar partea turistică a exploatării să poată fi salvată în beneficiul comunității. Exploatarea economică poate fi compromisă definitiv. Ministrul dă vina exclusiv pe Salrom care știa că infiltrațiile din salină făceau obiectul unor discuții de ani de zile, iar măsurile luate până acum au fost „insuficiente, prea puține și prea târzii”. Am terminat acum o oră, acum o oră, hotărâre de guvern prin care alocăm către Salrom 130 de milioane de lei, după ce vom avea decizia finală pentru a putea face consolidarea și extracția apei și reconsolidare a minei în segmentul care este gestionat de către SALROM. În aceeași hotărâre de guvern separată, Ministerul Mediului va primi o sumă de bani pentru a regulariza o parte din cursul acestui pârâu și a face acele lucrări extrem de costisitoare, în baza legii care sunt în dreptul lor, și s-au găsit soluții, anunță vineri Bogdan Ivan, ministrul Economiei. Fechet: „Salrom știa de situația de la Salina Praid” Ministrul Mediului Mircea Fechet este mai degrabă pesimist, el speră ca măcar zona turistică, care este baza turismului și activităților economice orizontale, poate fi salvată. Speranța mea este aceea că vom reuși să salvăm mina, pentru că odată repusă în funcțiune măcar partea turistică a acelei mine, întreaga comunitate din Pride își va putea relua cât se va mai putea viața așa cum o aveau înainte. În același timp, mai trebuie să spunem că oricâte poldere am construi în amonte, pentru că despre asta e vorba, despre o acumulare nepermanentă, aflată la câțiva kilometri de mină. Însă acea acumulare, în lipsa impermeabilizării cursului de apă deasupra minei, nu va rezolva problema pe viitor, pentru că această impermeabilizare este vitală. Ministrul Mediului Mircea Fechet crede că Salrom știa de situația de la Salina Praid: „ne putem întreba de ce e atribuit (contractul de achiziție publică – n.r.) acum în mai și nu anul trecut sau acum 5, 10 ani” „Am în față un contract de achiziție publică în valoare de 10 milioane de lei atribuit luna aceasta, în baza unui anunț publicat în luna martie. Ceea ce înseamnă că cei de la Salrom cunoașteau această situație, au identificat și resurse și ne putem întreba de ce e atribuit acum în mai și nu anul trecut sau acum 5, 10 ani. Sunt două firme care au ca obiect de activitate regularizare, întreținere lucrări în albia râurilor”, a declarat Fechet la Antena 3 CNN. Fechet a precizat că infiltrațiile din salină făceau obiectul unor discuții de ani de zile, iar măsurile luate până acum au fost „insuficiente, prea puține și prea târzii”. Predoiu, vizită de lucru La rândul său premierul interimar, Cătălin Predoiu, se va deplasa duminică în zonele inundate, respectiv imediat după retragerea apelor, pentru a putea inspecta deplin întreaga zonă afectată și a evalua complet situația, se arată într-un comunicat al Executivului. Citiți și: Prăpăd la Praid. Afacerile care depindeau de SALINĂ sunt ruinate. Apele Române acuză Salrom de dezastru Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Mobilizare guvernamentală Economie-Mediu. SALVAREA Salinei Praid este incertă
Guvernul pare să se fi mobillizat pentru a salva ce se mai poate din Salina Praid. Ministerul Economiei, cel care are în subordine Salrom, și cel al Mediului, care are în coordonare Apele Române, anunță că au fost alocate fonduri pentru gestionarea dezastrului. Fără impermeabilizarea completă a pârâului Corund deasupra exploatării, Salina este condamnată. Ministrul Fechet speră ca măcar partea turistică a exploatării să poată fi salvată în beneficiul comunității. Exploatarea economică poate fi compromisă definitiv. Am terminat acum o oră, acum o oră, hotărâre de guvern prin care alocăm către Salrom 130 de milioane de lei, după ce vom avea decizia finală pentru a putea face consolidarea și extracția apei și reconsolidare a minei în segmentul care este gestionat de către SALROM. În aceeași hotărâre de guvern separată, Ministerul Mediului va primi o sumă de bani pentru a regulariza o parte din cursul acestui pârâu și a face acele lucrări extrem de costisitoare, în baza legii care sunt în dreptul lor, și n-au găsit soluții, anunță vineri Bogdan Ivan, ministrul Economiei. Ministrul Mediului Mircea Fechet este mai degrabă pesimist, el speră ca măcar zona turistică, care este baza turismului și activităților economice orizontale, poate fi salvată. Speranța mea este aceea că vom reuși să salvăm mina, pentru că odată repusă în funcțiune măcar partea turistică a acelei mine, întreaga comunitate din Pride își va putea relua cât se va mai putea viața așa cum o aveau înainte. În același timp, mai trebuie să spunem că oricâte poldere am construi în amonte, pentru că despre asta e vorba, despre o acumulare nepermanentă, aflată la câțiva kilometri de mină. Însă acea acumulare, în lipsa impermeabilizării cursului de apă deasupra minei, nu va rezolva problema pe viitor, pentru că această impermeabilizare este vitală. Predoiu, vizită de lucru La rândul său premierul interimar, Cătălin Predoiu, se va deplasa duminică în zonele inundate, respectiv imediat după retragerea apelor, pentru a putea inspecta deplin întreaga zonă afectată și a evalua complet situația, se arată într-un comunicat al Executivului. Citiți și: Prăpăd la Praid. Afacerile care depindeau de SALINĂ sunt ruinate. Apele Române acuză Salrom de dezastru Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele