Vaticanul interzice titulatura de co-răscumpărătoare pentru Fecioara Maria, reafirmând rolul unic al lui Iisus în mântuirea omenirii
Documentul, aprobat de Papa Leon, clarifică faptul că doar Iisus a mântuit lumea prin moartea sa pe cruce, iar Maria, deși a contribuit la planul divin prin nașterea sa, nu trebuie numită „co-răscumpărătoare” („co-redemptrix”). Decretul biroului doctrinar al Vaticanului vine în contextul răspândirii unor forme exagerate de venerare a Fecioarei Maria, amplificate de rețelele sociale. Acestea includ afirmații despre apariții miraculoase, statui care plâng și „profeți” autoproclamați, fenomene care, potrivit Vaticanului, pot crea confuzie și pot diminua rolul central al lui Iisus în credința creștină. Cardinalul Víctor Manuel Fernández, prefectul biroului doctrinar, a precizat că decretul privind Fecioara Maria și mântuirea omenirii răspunde întrebărilor primite de la comunități catolice din întreaga lume. El a avertizat că unele practici devoționale, intens promovate online, riscă să distorsioneze mesajul teologic autentic al Bisericii. Papa Francisc, la fel ca și predecesorul său, Benedict al XVI-lea, s-a opus constant termenului „co-răscumpărătoare”. Într-un discurs din 2019, Francisc a calificat ideea drept „nebunie”, subliniind că Maria „nu a vrut niciodată să ia ceva de la fiul ei”. Chiar și Papa Ioan Paul al II-lea, care susținuse inițial formularea, a renunțat să o folosească public în anii ’90. Noua poziție oficială a Vaticanului, care reafirmă rolul unic al lui Iisus în mântuirea omenirii, este considerată de experți o încercare de a limita „cultul Madonei” și de a restabili echilibrul doctrinar. Totodată, decretul se înscrie într-o serie de măsuri recente prin care Vaticanul a înăsprit regulile privind fenomenele supranaturale, inclusiv aparițiile Fecioarei Maria, pentru a combate escrocheriile religioase din epoca digitală. „Maria este cea mai înaltă dintre toate făpturile umane, dar nu este semidivină”, a declarat expertul vaticanist Robert Mickens, subliniind esența noii directive.
Bucate de vară și băuturi pentru Adormirea Maicii Domnului: Un meniu de sărbătoare cu preparate inedite de 15 august
Adormirea Maicii Domnului, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Crăciun și Sfintele Paști sunt cele patru mari sărbători creștin-ortodoxe. În cazul celor două mari sărbători creștine de vară, nu există ornamente, nu există preparate „canonice” recunoscute oficial de Biserica Ortodoxă Română. De Nașterea Domnului, creștinii împodobesc bradul, ornamentează locuința cu lumini, servesc carne de porc și salată de boeuf, coc cozonaci și îl așteaptă pe Moș Crăciun să vină cu cadourile. De Învierea Domnului, se prepară friptură de miel, pește și drob, se ciocnesc ouă vopsite, se coace cozonacul și pasca, se merge la Liturghia Învierii pentru a se lua Sfânta Lumină de la Ierusalim și se zice salutul tradițional „Hristos a Înviat!”, iar copiii cuminți primesc daruri de la Iepuraș. Însă, celelalte două sărbători, deși de o importanță majoră pentru că sunt dedicate unor evenimente din epoca apostolică, nu sunt celebrate cu mare fast. Pe 24 iunie se sărbătorește martiriul celor doi sfinți apostoli, iar pe 15 august se țin slujbe pentru trecerea Fecioarei Maria la cele veșnice, în trup și în suflet. De Sfinții Apostoli Petru și Pavel se poate consuma pește La fel ca în cazul Crăciunului și Paștelui, se ține post înainte de aceste două sărbători: se ține post 7 zile înainte de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar înainte de Adormirea Maicii Domnului, este stabilit o perioadă de post timp de două săptămâni care începe pe 1 august. De regulă, românii desfășoară mese festive sau petreceri la picnic, cu grătar. De Sfinții Apostoli Petru și Pavel, se consumă pește. În Noul Testament scrie că Sfântul Apostol Petru era pescar până să devină Apostol, și ulterior, primul Papă din istorie. Peștele, cunoscut ca „ichthus”, un acronim al mărturisirii „Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul”, este considerat un simbol al creștinismului timpuriu în perioada persecuțiilor în Imperiul Roman. Iisus și apostolii au săturat 5.000 de oameni înfometați, împărțindu-le doi pești și cinci pâini. Prin urmare, se poate consuma pește fript, pește la grătar, supă de pește, precum și preparate sau băuturi care conțin fructe de sezon: căpșuni, vișine, cireșe etc. Fecioara Maria, zodia Fecioară și constelația Virgo Pentru că sărbătoarea pică pe 15 august, de regulă se consumă preparate din legume, cereale și fructe de sezon. Trebuie menționat că de-a lungul Evului Mediu, constelația zodiacală a Fecioarei (perioada 23 august – 22 septembrie) a fost asociată cu Fecioara Maria. Babilonienii au denumit constelația „brazdă”, dedicată zeiței Shala, portretizată cu un spic de grâu. De atunci, constelația Virgo a fost asociată cu secerișul. La greci și romani, constelația era dedicată zeiței agriculturii și a ogoarelor, Demetra/Ceres. Cele mai multe publicații de horoscop ilustrează zodia Fecioarei ca pe o femeie pură, inocentă, îmbrăcată într-un chiton grecesc, și care ține un spic de grâu. Uneori este ilustrată și cu aripi de îngeri. Și cum constelația zodiacală a fost asociată cu Fecioara Maria și ne aflăm la sfârșitul verii, se recomandă preparate de sezon. Până la venirea toamnei, are loc secerișul. În august se colectează recoltele de grâu, sunt culeși soiurile timpurii de struguri copți, merele coapte, zmeura, caisele, piersicile, pepenii, castraveții, roșiile, fasolea, vinetele, porumbul și prunele. Iată zece alimente delicioase care pot fi servite musafirilor și persoanelor dragi care își serbează onomastica de Adormirea Maicii Domnului. Cum majoritatea românilor prepară carne de pui, vită, pește sau porc la grătar (după preferințe, cu legume coapte la grătar, ciuperci marinate, toate înfipte în frigărui), acest top include strict preparate și băuturi din fructe, legume și cereale de sezon. Sursa FOTO: Facebook Salată grecească: roșii, ulei de măsline, castraveți, brânză feta, ardei, ceapă, oregano; Smoothie sau înghețată de piersici, pepene, caise și alte fructe; Souffle cu porumb și brânză Plăcinte sau tarte cu mere; Salată de pepene (sau suc de pepene); Pâine coaptă sau mini-pateuri la cuptor din făină de grâu; Porumb fiert; Mămăligă (preparată din mălaiul din porumb) cu smântână, brânză de burduf și ouă; Salată de vinete; Ardei kapia umpluți cu brânză – meniu sugerat de site-ul CevaBun N-ar strica totuși niște aripioare de pui picante, fripte în crustă de porumb sau brioșe cu fructe care să completeze un platou de vară. La finalul acestei mese copioase, se bea de preferință un pahar cu must, vin sau pălincă de prune. Sursa Foto: Envato / Shutterstock Autorul recomandă: Meniuri de Sfinții Apostoli Petru și Pavel: Cu ce preparate îți poți servi musafirii dacă nu există mâncăruri tradiționalre specifice sărbătorii
Ce semnificație se ascunde în spatele numelui Maria și câți români își serbează onomastica de Adormirea Maicii Domnului
Fecioara Maria este considerată una dintre cele mai importate personaje biblice, fiind Maica Domnului. În spatele numelui ei se află o semnificație spirituală, având o istorie îndelungată, legată de Maica Domului. Fecioara Maria este cinstită și celebrată în cinci mari sărbători creștine din calendarul ortodox: Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) Buna Vestire (25 martie) Crăciunul sau Nașterea Mântuitorului (25 decembrie) Adormirea Maicii Domnului (15 august) Istoric Numele „Maria” a fost utilizat din vremuri străvechi, având origine egipteană după numele Merit-Amun („iubită de Amun”) sau Merytre („iubită de Ra”). De asemenea, a fost utilizată și în Grecia antică, sub forma Maryam. În Roma antică, bărbații purtau numele „Marius”, derivat după numele zeului roman al războiului: Marte/Mars. Forma actuală cunoscută provine din ebraică, limba vorbită de poporul evreu, după numele „Miriam”. Acest nume a fost purtat de sora lui Aaron, primul mare preot, și a lui Moise, eliberatorul evreilor din sclavia egipteană și conducătorul Exodului. Un alt nume din care ar deriva ar fi „Mara”, care înseamnă „amărăciune”. Numele a fost purtat și de Fecioara Maria, mama lui Iisus Hristos, și de două dintre femeile care l-au urmat pe Mântuitor: Maria, sora lui Lazăr, și Maria Magdalena. Numele ebraic „Miryam” înseamnă „cea iubită” sau „steaua mării”. Purtând acest nume te face să te simți binecuvântat/ă. Maria semnifică dragoste, ocrotire și smerenie. Este un nume purtat atât de femei, dar și de bărbați, în mai multe forme derivate: Marian, Marinescu, Marius, Mărin, Marica – la bărbați, Mari, Mara, Marina, Maricica, Mariana, Maria, Mioara, Măria, Marilena, Mărioara, Măriuța, Marița – la femei. Numele este astăzi folosit în mai multe țări: Israel, Anglia, Franța, Portugalia, Spania, Țările de Jos, Italia, România, Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Mexic, Canada, Brazilia, Argentina și Statele Unite ale Americii. Potrivit TVR, 2,3 milioane de români poartă numele Maria sau derivatele acestuia, adică 11% din populația țării. Potrivit D.G.E.P. și Ministerul Afacerilor Interne, peste 1,4 milioane de femei răspund la numele „Maria”. Peste 300.000 de bărbați români poartă numele „Marian”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Superstiții de Adormirea Maicii Domnului: Ce obiceiuri trebuie respectate pentru a avea parte de noroc tot anul Este potrivit să urăm „La Mulți Ani” de Adormirea Maicii Domnului? Iată ce spun un preot și o maică Pe 1 august începe postul Adormirii Maicii Domnului. Care este singura zi în care este dezlegare la pește