Robert-Andrei Badea a luat medalia de aur la Europenele de înot pentru juniori! România are un nou fenomen
Natația masculină românească are un nou fenomen, după David Popovici, în persoana lui Robert-Andrei Badea, specialist în probele mixte. Delegația României a cucerit patru medalii la Campionatele Europene de înot pentru juniori de la Samorin, două ajungând la Robert-Andrei Badea. Aur european pentru înotătorul Robert-Andrei Badea la competiția continentală de juniori Orașul slovac Samorin priește înotătorilor români. După ce săptămâna trecută David Popovici a făcut ravagii la Europenele de tineret, cucerind aurul la 200 de metri și 100 de metri, probă în care a stabilit și un nou record continental, a venit rândul lui Robert-Andrei Badea să iasă la rampă. Joi, 3 iulie, românul a câștigat argintul la 200 m mixt, dar vineri s-a întrecut pe sine și a ajuns primul la sosire în finala de la 400 de metri mixt, cu un avans de peste o secundă față de adversari. El a parcurs distanța în 4:18,22, fiind urmat de spaniolul Cristobal Vargas Trujillo (4:19,26) și de turcul Onur Ege Oksuz (4:19,92). „După ce a ratat ocazia să-și apere cu succes medalia de aur la 200 m, românul în vârstă de 17 ani și-a luat revanșa cu un aur în proba de 400 m. Badea a urcat pe podium cu timpul de 4:18,22, mult sub timpul câștigător de 4:14,37 pe care l-a avut anul trecut, dar suficient pentru a-i depăși pe ceilalți cu peste o secundă. Spania a urcat din nou pe podium, Cristobal Vargas Trujillo înregistrând un timp de 4:19,26 pentru argint. A treia a fost Turcia, cu timpul lui Onur Ege Oksuz de 4:19,92”, a scris site-ul oficial al competiției România a câștigat, până acum, o medalie de aur, una de argint și două de bronz la CE de juniori de la Samorin La rândul ei, Aissia Prisecariu a fost a treia în finala de la 200 m spate, cucerind bronzul probei, cu timpul de 2:13,10. Ea a fost devansată de două spaniole, Estella Llum Tonrath Nollgen (2:10,02) și Nahia Garrido Malvar (2:12,47). În ultimul act de la 200 m bras, Daria Asaftei s-a clasat pe locul 4 (2:28,13), după germanca Lena Ludwig, poloneza Paulina Baran și elvețianca Kay-Lyn Lohr. De asemenea, Darius Coman a fost al cincilea la 200 m bras (2:12,68), finala fiind câștigată de britanicul Filip Nowacki, el stabilind și un nou record european de juniori, 2:08,32. La proba de ștafetă combinată 4×100 m mixt, Daria-Măriuca Silișteanu, Darius-Ștefan Coman, Eva-Maria Paraschiv și Eric-Ștefan Andrieș au terminat pe locul 6, cu 3:53,10. Marea Britanie a stabilit record european (3:47,07), fiind urmată pe podium de Italia și Polonia. Ca urmare, bilanțul delegației României la Campionatul European de juniori de la Samorin este de patru medalii, dintre care una de aur, una de argint și două de bronz, Daria-Măriuca Silișteanu urcând pe podium la 50 m spate. Are o experiență de 30 de ani în presa sportivă. A debutat în ianuarie 1994, în calitate de colaborator la Sportul românesc, dar semnătura îi apăruse, deja, cu jumătate de an înainte. Era un articol despre fotbalistul lui preferat, brazilianul Romario de Souza Faria, în suplimentul „Fotbal … citește mai mult
Fenomenul care se răspândeşte în satele din România. Localităţile din ţară în care FTTH a ajuns deja
Revoluția digitală nu mai este un vis îndepărtat pentru satele din România. În tot mai multe zone rurale, rețeaua FTTH – fibră optică până în casă – devine realitate, deschizând oportunități uriașe pentru educație, muncă și dezvoltare locală. Un exemplu elocvent este satul Plaiuri, din comuna Petreştii de Jos, județul Cluj. Loacalitatea Plaiuri, conectată la viitor Localitatea Plaiuri a devenit un reper pentru digitalizarea rurală, fiind conectată recent la internet de mare viteză prin rețeaua FTTH. Proiectul a fost implementat de compania Prysmian, în cadrul inițiativei ”Digital Bridges”, un program pilot desfășurat la invitația municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj. Inițiativa face parte din proiectul mai amplu ”Rural – Urban Hub”, care își propune să reducă diferențele dintre mediul rural și urban în ceea ce privește accesul la infrastructură digitală. Conexiunea FTTH, adică fibra optică până în casă, este considerată una dintre cele mai rapide și fiabile metode de conectare la internet, iar în Plaiuri, efectele nu au întârziat să apară. Comunitatea a fost, practic, transformată. ”În satul Plaiuri de multe ori era imposibil să dai chiar şi un telefon, din cauza semnalului extrem de slab. Releul este poziţionat după un deal şi semnalul nu reuşea să treacă de el, era instabil şi afectat de interferenţe şi de distanţă.”, a declarat Cristian Gheorghe, Business Development Director Prysmian, în cadrul Carbon Neutrality Summit 2025 de la Cluj-Napoca. ”Oamenii au învăţat să facă plăţi online” Potrivit unui comunicat de presă emis redacției, în urma instalării rețelei FTTH, întreaga comunitate a cunoscut o revitalizare. Familii tinere s-au mutat din Cluj în sat, lucrând acum de la distanță, iar antreprenorii locali au început să își lanseze propriile afaceri. Elevii au acces la tablete și resurse educaționale online, iar plata facturilor sau comunicarea telefonică nu mai sunt o problemă. ”Este foarte important că elevii au, în sfârşit, acces la documente online şi la tablete inteligente la care până acum doar visau, că oamenii au învăţat să facă plăţi online şi că pot vorbi acum la telefon oricând pentru că am rezolvat şi problema cu semnalul de telefonie mobilă.”, a mai spus Cristian Gheorghe. Totodată, el a subliniat importanța proiectului în cadrul Carbon Neutrality Summit 2025: ”Succesul de la Plaiuri poate fi replicat oricând oriunde în ţară, dar şi în străinătate, cu partenerii potriviţi care înţeleg nevoia de evoluţie a comunităţilor mici. Prysmian este aici pentru a aduce inovaţia în orice comunitate, oriunde s-ar afla pe glob şi oricât de aspre ar fi condiţiile în care aceasta trăieşte.” Viitorul digital începe la sat Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a lăudat inițiativa: ”Îi felicit pe toţi actorii locali şi regionali implicaţi pentru modul exemplar în care au înţeles şi au aplicat conceptele de colaborare interinstituţională şi testare locală a tehnologiilor de ultimă generaţie pentru cetăţeni. Europa are nevoie de mai multe proiecte ca acesta, iar modelul de la Cluj se poate multiplica în orice colţ al acesteia.” Astfel, Plaiuri devine simbolul unei schimbări necesare și posibile în satele românești, unde tehnologia poate coexista cu tradiția, aducând progres fără a pierde identitatea comunității.