Vedeta Festivalului de la Cannes: Yuri, o cățelușă salvată dintr-un adăpost
Uneori, drumul spre covorul roșu de la Cannes poate începe din cele mai neașteptate locuri. Cățelușa, care trăia într-un refugiu canin înainte să fie aleasă pentru un film chilian, a devenit vedeta neașteptată a Festivalului de Film de la Cannes, după ce a câștigat premiul Palm Dog, distincția acordată celor mai bune apariții canine din cinematografie. Colierul roșu și auriu pentru Yuri Vineri dimineață, Yuri a primit celebrul colier roșu și auriu – trofeul simbolic Palm Dog – oferit în fiecare an de un juriu format din jurnaliști specializați în cinema. Potrivit Le Figaro, premiul a recompensat rolul din „Cățelușa” („La Perra”), film regizat de cineasta chiliană Dominga Sotomayor și prezentat în cadrul „Săptămânii cineaștilor”, una dintre secțiunile paralele ale Festivalului de Film de la Cannes. Viața lui Yuri, dincolo de film Dincolo de trofeu, povestea cățelușei a emoționat însă publicul și presa de la Cannes. Potrivit organizatorilor premiului Palm Dog, Yuri este un câine din Chile, salvat de organizația pentru protecția animalelor Mirada Animal Chile, înainte să ajungă pe platourile de filmare. După terminarea producției, echipa filmului i-a găsit o familie adoptivă, iar cățelușa este acum „fericită și în siguranță”. Și puiul care apare la începutul filmului are parte de un destin asemănător. Unul dintre producători l-a adoptat după filmări și i-a pus numele Tormenta Mari, „tormenta” însemnând „furtună” în limba spaniolă. Povestea din spatele trofeului În producția „Cățelușa”, inspirată din romanul scriitoarei columbiene Pilar Quintana, Yuri joacă rolul unui câine rătăcit care intră în viața Silviei, o femeie izolată pe o insulă sălbatică din largul coastelor chiliene, unde trăiește din recoltarea algelor. Animalul vine „să lumineze” existența personajului principal, interpretat de actrița chiliană Manuela Oyarzún. Dar liniștea fragilă se rupe atunci când câinele dispare, iar „o traumă din copilărie reapare”, potrivit prezentării oficiale a filmului. Premiul câinilor-actori Premiul Palm Dog, denumit astfel ca un joc de cuvinte inspirat de „Palme d’Or” – marele trofeu al Festivalului de la Cannes, este organizat din 2001 și are loc în ajunul ceremoniei de închidere a festivalului. În acest an, șase câini au fost în competiție, inclusiv doi câini francezi care au apărut în drama romantică „Câteva cuvinte de dragoste” („Quelques mots d’amour”), regizată de cineastul francez Rudi Rosenberg, și în „Adio, lume crudă” („Adieu monde cruel”), film semnat de actorul și regizorul francez Félix de Givry. De la Messi la Yuri De-a lungul anilor, premiul a fost câștigat de mai mulți câini deveniți celebri printre cinefili. În 2023, Palm Dog a fost acordat lui Messi, border collie-ul care s-a remarcat în filmul francez premiat cu Oscar „Anatomia unei prăbușiri” („Anatomie d’une chute”), regizat de cineasta franceză Justine Triet. Șapte ani mai târziu, trofeul a mers la Boss, un câine care a apărut doar câteva secunde în comedia britanică „Tamara Drewe”, regizată de cineastul britanic Stephen Frears. Toby Rose, jurnalist britanic și cofondator al Palm Dog, spunea atunci că „puterea privirii și emoția” transmise de animal au fost suficiente pentru a cuceri publicul.
Cannes / La 8 ani după #MeToo, Cate Blanchett numără 10 femei la 75 de bărbați în fiecare dimineață
La un deceniu după ce mișcarea #MeToo a zguduit industria cinematografică, actrita australiană Cate Blanchett spune că progresul a fost superficial și de scurtă durată, relatează luni dimineață presa de specialitate. „A fost ucis foarte repede, ceea ce cred că este interesant”, a declarat ea duminică, într-o conversație amplă desfășurată la Festivalul de Film de la Cannes. Blanchett a vorbit deschis despre persistența inegalității de gen pe platourile de filmare, invocând propria experiență curentă: „Încă lucrez pe platouri și fac numărătoarea personalului în fiecare zi. Sunt 10 femei și 75 de bărbați în fiecare dimineață.” Actrita a recunoscut că îi place să lucreze cu bărbați, dar a subliniat că omogenitatea are un cost artistic real. „Glumele devin la fel. Devine plictisitor pentru toată lumea când intri într-un loc de muncă omogen. Cred că are un efect asupra muncii.” Opt ani mai târziu. Ce s-a ales de protest? Declarațiile vin la opt ani distanță de la unul dintre cele mai vizibile gesturi de solidaritate feminină din istoria festivalului. În 2018, când era președinta juriului la Cannes, Blanchett a urcat pe treptele Palais des Festivals alături de alte 81 de femei – număr care reprezenta exact câte regizoare fuseseră selectate în competiția oficială față de 1.866 de regizori bărbați în aceeași perioadă. Ironic, chiar în acel an, festivalul fusese criticat pentru că includea doar trei filme regizate de femei în selecția oficială de 21 de titluri. Blanchett apărase atunci festivalul, afirmând că schimbarea „nu se va întâmpla peste noapte”. Opt ani mai târziu, tonul ei este vizibil mai sumbru. Blanchett nu a fost singura voce la Cannes pe această temă în weekend Actrita Julianne Moore a vorbit sâmbătă, la o conferință Kering Women in Motion, despre aceeași realitate – dar cu o nuanță ușor diferită. Moore a declarat că lucrurile s-au îmbunătățit față de acum un deceniu, amintind că în jurul anului 2016 era una dintre doar două femei de pe un platou de filmare. „Îmi amintesc că am fost pe un platou unde singurele femei eram eu și a treia asistentă de cameră. Era momentul în care Hillary Clinton a pierdut alegerile și amândouă eram devastate”, a spus Moore. „Cu siguranță am văzut o reprezentare mai mare a genului în echipe față de atunci.” Cele două perspective nu se exclud reciproc – și împreună conturează o imagine a unei industrii care s-a mișcat, dar nu suficient și nu uniform. Activism, cinematografie și, de fapt, nimic Dincolo de declarațiile despre egalitatea de gen, Blanchett a anunțat la Cannes că va juca în următorul film al regizorului Brady Corbet – realizatorul lungmetrajului premiat „The Brutalist” -, un proiect a cărui acțiune se petrece în anii 1970, alături de Selena Gomez și Michael Fassbender. O alegere care, în contextul discuției despre reprezentare, nu e lipsită de ironie: Blanchett, una dintre cele mai vocale susținătoare ale femeilor din industrie, va juca din nou sub bagheta unui regizor bărbat, într-un film dominat de nume masculine. Industria, pare să spună ea însăși, e complicată.