Amintiri și gânduri despre Festivalul George Enescu
S-a terminat ediția din 2025 a Festivalului George Enescu. De câteva zile am revenit la viața obișnuită. Ajunsesem să merg la concertele Festivalului Enescu mai ceva ca la serviciu. Se acumulaseră atâtea restanțe, într-o lună de festival, încât de abia acum, după câteva zile bune de la concertul de închidere, reușesc să găsesc răgazul necesar pentru a împărtăși cu voi, dragi prieteni, câteva impresii. Acestea sunt, în mod evident, subiective. Sunt ale mele și vă invit, de pe acum, să nu fiți de acord cu ele. Dacă sunteți în incongruență cu percepțiile mele, vă rog să mi le împărtășiți și voi pe ale voastre, cu aceeași deschidere cu care o fac eu. Timp de o lună, așa cum am mai spus și în siajul ediției trecute, din 2023, Bucureștiul a devenit capitala mondială a muzicii clasice. Acum, că Festivalul Enescu s-a terminat, a redevenit doar capitala României. Cu 14 milioane de euro, cât reprezentă bugetul alocat pentru o lună de Festival George Enescu – din care majoritatea covârșitoare sunt fonduri publice –, interesul public este absolut justificat, nu doar ca pasiune estetică, dar și din punct de vedere financiar și managerial. În opinia mea, este excepțional că Festivalul George Enescu beneficiază de o asemenea susținere politică din partea bugetului de stat. Cred că este cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată. Am mai spus-o, în multe intervenții publice, dar o pot repeta, ca o moară stricată: educația și cultura au nevoie de o infuzie masivă de capital, căci sunt subfinanțate. Festivalul George Enescu merită să fie bine aprovizionat cu bani de la bugetul de stat, căci este singurul produs cultural glocal din patrimoniul imaterial național care poate deveni portdrapelul și brandul de țară pentru România. Aceasta este o secvență dintr-o declarație de-a mea, cuprinsă într-un interviu pe care l-am acordat pentru Gândul, cu două ediții festivaliere în urmă, în 2021. Așadar, nu mi-am propus, în acest articol, să discut despre modul în care au fost cheltuiți banii, în 2025: această chestiune nu reprezintă un interes pentru mine, cel puțin deocamdată. Dar o discuție publică pe o asemenea temă de interes național trebuie să existe, mai cu seamă în legătură cu modul în care urmează să fie pilotat, în continuare, un festival de 14 milioane de euro, care este, indiscutabil, nava-amiral a flotei culturale române: în ce direcție ne deplasăm și ce trebuie îmbunătățit. Am remarcat, prin comparație cu edițiile trecute, că tendința generală este ca festivalul să se extindă pe orizontală (ceea ce reprezintă un fapt pozitiv), dar și să se dilueze ușor pe verticală (ceea ce reprezintă un fapt negativ). Cea de-a doua constatare, cea negativă, este o percepție de-a mea, în ceea ce privește consistența repertoriului, prin comparație cu edițiile trecute: de aceea, vă rog să mă contraziceți, dacă nu sunteți de acord. Prima constatare, cea pozitivă, este însă obiectivă: în 2025, muzica clasică a ajuns în 20 orașe din țară și la Chișinău. Și cu toate acestea, multă lume din România nu a știut că Bucureștiul găzduiește un festival de muzică clasică, în această perioadă: am avut mai multe mărturii în acest sens din partea unor oameni potențial interesați. Cred că o îmbunătățire a comunicării către unele segmente de public tânăr merită o atenție mai apăsată pe viitor. Spectacole pentru familii și copii au continuat și, după părerea mea, cred că ar trebui extinse și mai mult. Au fost inițiate în 2023 de Cristian Măcelaru și au avut, atât la ediția trecută cât și la cea actuală, un mare succes, contribuind la formarea muzicală a noilor generații de melomani, prin cultivarea dragostei pentru muzică de la cele mai fragede vârste. Dimensiunea formatoare a festivalului, exercitată prin spectacole pentru familii și copii, trebuie consolidată. Mi-a plăcut proiectul Enescu în Control: am fost o singură dată, dar ideea de a aduce muzica clasică în cluburile bucureștene este absolut fabuloasă. Când am fost eu, clubul din strada Constantin Mille era arhiplin. Ar fi minunat ca, din când în când, cluburile bucureștene să continue și să dezvolte acest experiment, introducând astfel de momente de muzică clasică (chiar și reinterpretată), cel puțin în partea de început a serilor. Despre proiectul Enescu – JTI Immersive Experience, găzduit de Muzeul Artei Noi Imersive (MINA), nu mă pot pronunța, căci nu am avut curiozitatea de a merge vreodată. Dar dacă este destinat copiilor și familiilor acestora, cred că ideea este bună. În schimb extinderea acestui concept la concertele marilor orchestre mi se pare inadecvată sub toate aspectele. Nu reușesc să înțeleg rostul pentru ideea de a proiecta diferite imagini în mișcare în timpul unui concert destinat adulților pasionați într-un mare festival de muzică clasică. Am foarte bine în minte proiecția multimedia distribuită, joi, 18 septembrie 2025, în timpul simfoniei coregrafice Daphnis et Chloé de Maurice Ravel. M-am uitat cu foarte multă atenție încercând sa-i deslușesc rostul. Nu am reușit să pricep de ce o idilă bucolică – consumată pe o pajiște plină de păstori și păstorițele (în actul I) sau în peștera piraților (în actul II) – se interpretează de către doi dansatori înveșmântați în straie specifice festivalului de muzică electronică Neversea, actul artistic consumându-se într-o sufragerie mobilată ca într-o vilă de milionari recent îmbogățiți din cartierul Pipera (decorată în furnir alb și cu parchet pe jos) sau într-un peisaj industrial postmodern și reinterpretat. Nu reușesc să pricep deloc – deși mi-am dat toată silința – care a fost rolul proiecției într-un concert în care pe scenă a fost Orchestra Națională a Franței dirijată de Cristian Măcelaru. Toată lumea care a venit joi seară, 18 septembrie 2025, la Sala Palatului, îmi imaginez că a ales să participe fiind conștientă de valoarea interpretativă a orchestrei și pentru a o admira pe Anne-Sophie Mutter. Sala Palatului era plină de lume care stătea inclusiv în picioare, pe margine, conștientă și informată de calitatea artistică de pe scenă. Deci, la ce a folosit proiecția multimedia? De asemenea, îmi amintesc că am avut o proiecție multimedia, pe care am perceput-o, în egală măsură, ca fiind inadecvată, în
Maurice Ravel șiGeorge Enescu – aniversați în evenimente memorabile, astăzi în Festivalul Enescu
Pe 15 septembrie, publicul Festivalului Internațional George Enescu va descoperi două universuri sonore complementare, de început de secol XX, ce marchează 150 de ani de la nașterea lui Ravel și 70 de la trecerea în eternitate a lui Enescu. Ultimele bilete pentru concertele din cadrul Festivalului Enescu sunt disponibile online, în platforma Eventim.ro, în format fizic, în lanțul de librării Cărturești și la intrarea în sala de concert. După-amiaza, de la ora 16:30, Ateneul Român găzduiește un concert-eveniment dedicat lui Maurice Ravel. Orchestra Filarmonică din Monte-Carlo, condusă de Charles Dutoit, alături de celebra pianistă Martha Argerich, va interpreta câteva dintre cele mai iubite partituri ale compozitorului francez. Programul cuprinde suita orchestrală Ma mère l’Oye (Mama mea, gâsca), Concertul în sol major pentru pian și orchestră – cu ecouri de jazz – și elegantele Valsuri nobile și sentimentale. În încheiere, Marea de Claude Debussy, transfigurare orchestrală inspirată de gravura japoneză (Marele Val). Ansamblul acestor lucrări propune publicului o incursiune fermecătoare în impresionismul francez. În aceeași zi, de la ora 19:00, scena Operei Naționale București va fi cucerită de capodopera lui George Enescu – Oedipe, lucrare monumentală care l-a absorbit complet și pe care Enescu o considera împlinirea unei predestinări artistice. Sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare, Orchestra și Corul Operei Naționale București, alături de Corul de Copii al Operei Naționale București (coordonat de Smaranda Morgovan), vor prezenta producția semnată de cunoscutul regizor și scenograf Stefano Poda, cu Paolo Giani ca regizor asociat. Spectacolul reunește o distribuție impresionantă, compusă special pentru Festivalul Enescu: baritonul Ionuț Pascu în rolul lui Oedip, mezzo-sopranele Ruxandra Donose în Iocasta și Ramona Zaharia – Sfinxul, bas-baritonul Adrian Sâmpetrean – Creon, tenorul Paul Curievici – Laios, basul Vazgen Gazaryan – Marele Preot, basul Alexei Botnarciuc – Tiresias și soprana Kaarin Cecilia Phelps (laureată a Grand Prix Enesco la Concursul Internațional de Canto Georges Enesco din Paris), Antigona. De la finețea și strălucirea impresionismului francez la amploarea tragică a mitului antic, ziua de 15 septembrie aduce publicului ocazia rară de a trăi două experiențe muzicale memorabile: la ora 16:30, la Ateneul Român, și la ora 19:00, la Opera Națională București. Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, http://www.festivalenescu.ro, pentru a fi la curent cu cele mai recente informații. Despre Festivalul Internațional George Enescu Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 100 de concerte susținute de peste 4.000 artiști din 28 de țări, ce aduc în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale. Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume. Sursă foto: ARTEXIM – George Enescu International Festival & Competition RECOMANDAREA AUTORULUI: Trei lumi SONORE, între tradiție și inovație, la Festivalul Enescu 2025 Enescu în Control – Festivalul Enescu intră pe scena alternativă din București Enescu, Boulez, Vivaldi, Mahler, Poleva, Basica, Dediu: capodopere clasice și viziuni contemporane la Festivalul Enescu, într-o ediție „de colecție” George Enescu – Poema Română: Immersive Experience. ZIUA ENESCU celebrată la Muzeul MINA. Publicul este invitat la o serie gratuită de proiecții Câteva gânduri despre programul din 2025 al Festivalului Enescu
Festivalul George Enescu. Rafinamentul enescian, emoția romantică a lui Dvořák, moștenirea lui Bach și fastul baroc
Festivalul Internațional George Enescu continuă să transforme Bucureștiul într-o veritabilă capitală a muzicii, reunind într-o singură zi – 5 septembrie 2025 – unele dintre cele mai fascinante lucrări din istoria muzicii universale. Publicul va trece prin universuri sonore extrem de diverse: de la delicatețea miniaturilor enesciene și exuberanța unui concert pentru pian semnat de Șostakovici, până la monumentalitatea eroică a lui Beethoven, lirismul și energia romantică a lui Dvořák, dialogul imersiv cu moștenirea lui Bach și splendoarea barocă readusă la viață de ansambluri de prim rang. La ora 16:30, la Ateneul Român, Orchestra Filarmonică din Rotterdam, sub conducerea carismaticului Lahav Shani, deschide programul cu Intermezzi op. 12 pentru instrumente de coarde de George Enescu. Orchestra Filarmonică din Rotterdam, sub conducerea carismaticului Lahav Shani Scrise imediat după celebrele Rapsodii Române, aceste două piese surprind printr-o atmosferă intimă, subtilă, ce trădează influențe impresioniste și dezvăluie o altă față a tânărului Enescu: mai reținut, mai reflexiv, dar la fel de profund. Concertul continuă cu o lucrare plină de vitalitate – Concertul nr. 2 pentru pian și orchestră în fa major de Dmitri Șostakovici, dedicat fiului său Maxim, o partitură care surprinde prin energie, candoare și spirit ludic. Lahav Shani va interpreta aici un dublu rol: solist la pian și dirijor, creând o relație directă între scena solistică și ansamblul orchestral. Programul se încheie cu o lucrare colosală: Simfonia a III-a „Eroica” de Beethoven, considerată de mulți momentul de început al romantismului în muzică. Inițial dedicată lui Napoleon, apoi retrasă cu furie de compozitor atunci când acesta s-a autoproclamat împărat, „Eroica” rămâne un testament despre idealuri, sacrificiu și triumf, cu o forță expresivă care emoționează și astăzi. O bijuterie mai rar interpretată De la ora 19:30, la Sala Palatului, Orchestra Filarmonică Cehă aduce în prim-plan muzica lui Antonín Dvořák, sub bagheta tânărului și dinamicului Petr Popelka. Concertul de început este unul dintre cele mai iubite și totodată solicitante pentru violonceliști: Concertul în si minor pentru violoncel și orchestră, op. 104. Solist va fi Kian Soltani, un nume de referință al generației sale, apreciat pentru sensibilitatea și intensitatea interpretărilor sale. Kian Soltani După pauză, publicul va descoperi o bijuterie mai rar interpretată: Simfonia nr. 6 în re major, op. 60, o lucrare care combină forța tradiției romantice germane cu energia și ritmul dansurilor populare cehe, precum furiantul. Este o partitură care respiră esența spiritului național și care, în interpretarea unei orchestre de prestigiu precum Filarmonica Cehă, promite să fie o experiență memorabilă. Tot în această seară, de la ora 20:00, la MINA – Muzeul Artei Noi Imersive, publicul este invitat într-o călătorie unică: „Bach in the Jungle”, parte din seria Enescu – JTI Immersive Experience. Ștefania Burcea Evenimentul aduce împreună artiști de renume internațional – Leticia Moreno (vioară), Claudio Constantini (bandoneón), Uxía Martínez Botana (contrabas) și Matan Porat (pian) – într-un dialog muzical inedit între Bach și compozitori din secolele XIX și XX. De la Sonata în do minor BWV 1017 de Bach, reimaginată pentru bandoneón și vioară, la Bachianas Brasileiras nr. 5de Heitor Villa-Lobos sau Sonata Chiquitana descoperită în Bolivia, programul demonstrează cum influența bachiană a traversat culturi și continente. Finalul, cu Anotimpurile la Buenos Aires de Piazzolla, arată cum contrapunctul baroc se poate transforma în vibrația incandescentă a tangoului. De la rafinamentul intim al lui Enescu la monumentalitatea lui Beethoven Ziua se încheie la Ateneul Român, cu tradiționalele Concerte de la Miezul Nopții. De această dată, publicul are ocazia să descopere opera într-un act „Il trionfo della fama” de Francesco Bartolomeo Conti, o raritate barocă adusă la București de ansamblul Accademia Bizantina și Purcell Choir, sub bagheta lui Ottavio Dantone. Distribuția vocală impresionantă, alături de un ansamblu instrumental specializat, reconstituie fastul muzicii baroce italiene, într-un spectacol unde muzica devine teatru, iar vocile și instrumentele spun împreună povestea triumfului celebrității și al destinului. Astfel, Festivalul Internațional George Enescu propune o zi în care publicul poate trece de la rafinamentul intim al lui Enescu la monumentalitatea lui Beethoven, de la lirismul romantic al lui Dvořák la universul exotic și surprinzător al reinterpretărilor lui Bach, pentru a încheia sub semnul barocului spectaculos. O adevărată sărbătoare a diversității muzicale, care confirmă dimensiunea universală a festivalului. Unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial Festivalul Internațional George Enescu este unul dintre cele mai mari evenimente de muzică clasică la nivel mondial, organizat începând cu anul 1958. Cea de-a XXVII-a ediție are loc între 24 august și 21 septembrie 2025 și marchează 70 de ani de la trecerea în eternitate a marelui compozitor și muzician român, George Enescu. Tema din acest an este „Aniversări / Celebrations”, iar în program se regăsesc peste 100 de concerte susținute de peste 4.000 artiști din 28 de țări, ce aduc în prim-plan atât moștenirea artistică a lui Enescu, cât și impactul său profund asupra muzicii clasice universale. Festivalul Enescu, organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerului Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic ce atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume. Organizatorii își rezervă dreptul de a modifica programele. Vă rugăm să vizitați site-ul Festivalului Internațional George Enescu, , pentru a fi la curent cu cele mai recente informații. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un veritabil eveniment editorial: s-a lansat antologia ”Eminescu – dorul de absolut”, volumul 2, sub titlul ”Cu gândiri și cu imagini…” PIETRELE cetății romane Sarmizegetusa au devenit jgheab pentru vite sau decorațiuni în curțile localnicilor Festivalul Internațional „George Enescu”. Eternitatea unei națiuni, muzica unei LUMI
Festivalul Internațional George Enescu ajunge în peste 20 de orașe din România și în Republica Moldova
Festivalul Internațional George Enescu, unul dintre cele mai prestigioase evenimente de muzică clasică din lume, impresionant prin amploare și conținut, își extinde și în acest an prezența la nivel național. Nu doar Bucureștiul vibrează în ritmurile festivalului, ci întreaga țară devine o imensă scenă a muzicii și a dialogului dintre arte. Alături de programul principal desfășurat în Capitală, în săli emblematice precum Ateneul Român, Sala Radio, Opera Națională București, Teatrul Național București, Sala Auditorium, Teatrul Odeon, Muzeul MINA, Club Control sau Sala Palatului, Festivalul Enescu ajunge în peste 20 de orașe din România și în Chișinău, prin concerte și evenimente conexe organizate în colaborare cu instituții partenere. De la Arad la Constanța, de la Cluj-Napoca la Iași, de la Sibiu la Timișoara, de la Satu Mare la Chișinău, Festivalul Enescu își reafirmă misiunea de a face muzica accesibilă unui public cât mai larg. Programul reunește sute de artiști invitați și zeci de evenimente: concerte simfonice, recitaluri camerale, expoziții, conferințe și proiecții ale unor spectacole de operă și balet, producții ale Royal Ballet and Opera din Londra etc. Publicul din toate regiunile țării este invitat să descopere universul lui George Enescu prin concerte, recitaluri și proiecte culturale inovatoare, susținute de mari orchestre europene și ansambluri de cameră de prestigiu, alături de soliști români și străini de renume mondial sau aflați în plină afirmare. „În cea de-a 27-a ediție a Festivalului Enescu, am dorit să aducem muzica de cea mai înaltă calitate artistică mai aproape de oameni, o muzică mai vie și mai prezentă ca oricând. Împreună cu partenerii locali din peste 20 de orașe din România și din capitala Republicii Moldova, invităm publicul să pătrundă în universul lui George Enescu și de a-l simți ca pe o expresie autentică a culturii noastre”, a declarat Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional George Enescu. Cristian Măcelaru, directorul artistic al Festivalului Internațional George Enescu. La Cluj-Napoca, Orchestra Filarmonicii de Stat „Transilvania”, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal, prezintă Missa Solemnis de Beethoven. Orchestra Simfonică WDR din Köln, dirijată de Cristian Măcelaru, aduce pe scenă lucrări de Enescu, Bartók și Rahmaninov, cu violonista Wakana Kimura, laureată a Concursului Enescu 2024. Wakana Kimura Cvartetul Belcea și Cvartetul Leonkoro interpretează atât de rar prezentatul Octet în do major de Enescu, iar pianistul Jan Lisiecki conduce Academy of St Martin in the Fields, alături de Tomo Keller, într-un program cu Boulez, Beethoven, Enescu și Prokofiev. Jan Lisiecki La Brașov, melomanii se vor bucura de recitalurile pianistei Luiza Borac, de concertele Cvartetului Giocoso, Orchestrei Filarmonicii Brașov și de prezența Orchestrei Naționale de Cameră a Republicii Moldova, dirijată de Cristian Florea, cu solistul Ilian Gârneț. Pianista Alexandra Silocea aduce în premieră în România conceptul Klimt Meets Bösendorfer – Ver Sacrum La Arad, pianista Alexandra Silocea aduce în premieră în România conceptul Klimt Meets Bösendorfer – Ver Sacrum, o experiență multidisciplinară care îmbină muzica, poezia și artele vizuale, pe un pian Bösendorfer de ediție limitată iar Filarmonica din Arad, sub bagheta dirijorului Alex Amsel, prezintă un program integral Brahms alături de pianistul Roman Lopatinksy, câștigătorul Concursului Internațional George Enescu 2024. Pianista Alexandra Silocea La Constanța, Cazinoul devine spațiu de rezonanță pentru recitaluri camerale și concerte simfonice: Berlin Academy of American Music, condusă de Garrett Keast, cu violonista Mihaela Martin, prezintă un program de muzică americană: Copland, Barber și Gershwin; Orchestra Simfonică din Istanbul, dirijată de Hasan Niyazi Tura, cu Vlad Stănculeasa la vioară, interpretează Enescu, Mendelssohn, Cemal Reşit Rey și Beethoven; violoncelistul Valentin Răduțiu și pianistul Per Rundberg, aduc în fața publicului constănțean cele două sonate pentru violoncel și pian de Enescu, precum și opusuri de Debussy și Brahms; Aavik Duo vor încheia seria concertelor de la Constanța cu integrala sonatelor pentru vioară și pian de Enescu. Aavik Duo Concertele sunt organizate în cadrul parteneriatului dintre Festivalul Enescu și SEAS. Mihaela Martin Timișoara găzduiește șapte concerte cu mari ansambluri europene: Orchestra WDR Köln cu Cristian Măcelaru și Patricia Kopacinskaia; Orchestra Comunității din Valencia, dirijată de James Gaffigan, cu tenorul Benjamin Bernheim; Mahler Chamber Orchestra cu Gianandrea Noseda și Augustin Hadelich; Romanian Chamber Orchestra, condusă de Cristian Măcelaru, cu Ioana Goicea. Cvartetul Belcea și Cvartetul Leonkoro vor susține un concert special de muzică de cameră, iar Ensemble Intercontemporain, dirijat de Pierre Bleuse, marchează centenarul Boulez. Orchestra Filarmonicii Banatul și pianista Tatiana Dorokhova (laureată Concurs Enescu 2024), prezintă sub bagheta dirijorului Sascha Goetzel, un program exclusiv românesc: Enescu, Lipatti și Călin Ioachimescu. Patricia Kopacinskaia La Iași, Orchestra Filarmonicii Moldova interpretează Simfonia a II-a de Enescu, sub conducerea lui Jiří Rožeň iar Cvartetul Ad Libitum, alături de Sina Kloke la pian, propune Brahms și Șostakovici. La Sibiu, vor putea fi ascultate concertul susținut de Sinfonia Varsovia, pianistul Rafał Blechacz și dirijoarea Marta Gardolińska și recitalurile excepționale ale bine cunoscuților violoniști Augustin Hadelich și Daniel Lozakovich, alături de pianistul David Fray. Orchestra Filarmonicii de Stat Sibiu, dirijată de Eu-Lee Nam, cu Andrei Gologan la pian, oferă un program cu lucrări de Ravel, Valentin Gheorghiu și Adrian Iorgulescu. Proiectul Ver Sacrum semnat de Alexandra Silocea care va susține un recital pe pianul-unicat Bösendorfer. Klimt ajunge la Muzeul Brukenthal, iar Orchestra de Cameră din Scoția, condusă de Maxim Emelyanychev, încheie seria cu Beethoven și James MacMillan, avându-l solist pe percuționistul Colin Currie. Augustin Hadelich De la mari orchestre internaționale la recitaluri camerale, de la expoziții memoriale la creații contemporane Lista orașelor continuă cu Bacău, Brăila, Craiova, Oradea, Pitești, Ploiești, Satu Mare, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș, Târgoviște, Tulcea, Sinaia, Liveni, Dorohoi, dar și Chișinău, în Republica Moldova, fiecare aducând propria contribuție – de la mari orchestre internaționale la recitaluri camerale, de la expoziții memoriale la creații contemporane. Programul evenimentelor conexe este completat de expoziții tematice în București la Art Safari în cu expoziția Enescu și Minotaurul, Palatul Suțu (George Enescu și Universul Artelor) la Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi și Liveni (George Enescu pe continentul american), la Muzeul de Istorie a Moldovei și Muzeul Memorial Mihail Kogălniceanu din Iași (Muzicieni în arhiva CNSAS), la Biblioteca Județeană „Panait Cerna” din Tulcea (Moștenirea Enescu. Note, cuvinte, ecouri), precum și de recitaluri și evenimente camerale la Casa Memorială „George Enescu”
Festivalul Internațional George Enescu. Eternitatea unei națiuni, muzica unei lumi
Puține momente din viața culturală a unei națiuni pot fi numite repere de identitate și demnitate națională. Festivalul Internațional „George Enescu” este, fără îndoială, unul dintre acestea. Nu este doar un festival de muzică clasică, ci un brand cultural al României, un fenomen artistic și spiritual care așază țara noastră în centrul unei conversații universale despre frumusețe, armonie și puterea muzicii de a transcende granițe și epoci. În anul 2025, Festivalul ajunge la cea de-a XXVII-a ediție, desfășurată între 24 august și 21 septembrie, marcând o triplă aniversare încărcată de semnificații: 67 de ani de la prima ediție din 1958, 70 de ani de la trecerea în eternitate a lui George Enescu (1955), și continuarea unui drum început din dorința de a aduce lumii întregi muzica inconfundabilă a marelui compozitor român. Sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvern prin Ministerul Culturii, Festivalul Internațional George Enescu 2025 se prezintă ca unul dintre cele mai mari și mai prestigioase festivaluri de muzică clasică din lume. George Enescu – spiritul viu al unei națiuni George Enescu nu este pentru români doar un compozitor, ci un simbol al genialității, modestiei și universalității. El a demonstrat lumii că dintr-un sat românesc se poate ridica un spirit care să vibreze alături de cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor, fără a-și părăsi vreodată rădăcinile. George Enescu a întruchipat ideea de artist total: compozitor, violonist, pianist, dirijor, pedagog și, mai presus de toate, un vizionar. Deși a cucerit marile scene ale lumii, de la Paris la New York, de la Viena la Londra, nu a încetat niciodată să-și definească muzica prin vibrația unică a spațiului românesc. În fiecare sonată, în fiecare rapsodie, se simte freamătul codrilor, murmurul doinelor, dorul și lumina unui popor care și-a pus sufletul în cântec. De o modestie incredibilă, George Enescu a trăit pentru alții mai mult decât pentru sine. A fost mentor pentru generații de artiști, dar și sprijin pentru cei aflați în nevoie, considerând că muzica și viața trebuie să se ridice la aceeași măsură de omenie și noblețe, iar prin exemplul său, a demonstrat că adevărata măreție nu stă doar în creație, ci și în generozitatea spiritului. George Enescu rămâne un model identitar pentru România Astăzi, la 70 de ani de la trecerea sa în eternitate, George Enescu rămâne un model identitar pentru România și un punct de reper pentru lume. În fața muzicii lui, dispar frontiere, iar omul modern regăsește o legătură esențială cu rădăcinile sale. George Enescu nu este doar memoria unui trecut glorios, ci dovada vie că un singur suflet, atunci când arde pentru frumusețe și adevăr, poate schimba pentru totdeauna destinul unei națiuni. Festivalul care îi poartă numele este, așadar, o formă de recunoștință și de continuitate, iar în acest an, la 70 de ani de la trecerea sa în eternitate, marele compozitor este celebrat, căci muzica trebuie să iasă din inimă și să se adreseze inimii. Festivalul ”George Enescu” este mai mult decât un eveniment artistic: este un ambasador al României. În fiecare ediție, prin calitatea programului, prin nivelul artistic excepțional și prin participarea celor mai mari orchestre și soliști ai lumii, România este plasată în centrul hărții culturale globale. În 2025, peste 28 de țări vor fi reprezentate pe scenele Festivalului, o diversitate care confirmă că muzica este o limbă universală, iar România devine gazda unei conversații mondiale despre artă, valori și umanitate. Astăzi, când vorbim despre imaginea internațională a României, Festivalul „George Enescu” se află printre cele mai puternice branduri culturale naționale, este un motiv de mândrie, dar și o responsabilitate imensă, iar faptul că România îl găzduiește arată că suntem nu doar consumatori de cultură, ci și creatori, inovatori, păstrători ai unei moșteniri care merită transmisă mai departe. George Enescu: „Muzica trebuie să iasă din inimă și să se adreseze inimii” Festivalul Internațional „George Enescu” 2025 este o sărbătoare a eternității muzicii, un act de recunoștință față de un geniu care a transformat România într-un reper cultural universal. George Enescu spunea că „Muzica trebuie să iasă din inimă și să se adreseze inimii.”, cuvinte care sunt esența festivalului, căci în fiecare acord, în fiecare interpretare, în fiecare emoție împărtășită între scenă și public, se află inima lui Enescu, iar România demonstrează lumii că muzica nu moare niciodată, ea se reinventează, se transmite, unește și dăinuie. George Enescu nu a fost doar un om, ci o respirație a eternității care a ales să poarte numele și sufletul României. În fiecare acord al său, se aud munții și câmpiile noastre, dorurile și biruințele noastre, iar muzica lui devine o rugăciune nesfârșită, ridicată din inimile românilor către univers. El a fost un pelerin al frumuseții, un martor al lumii care a ales să nu rămână închis în gloria scenei, ci să transforme arta în mângâiere și în înălțare, iar prin modestia sa, a dovedit că geniul adevărat nu strigă, nu cere, nu domină, ci luminează tăcut și discret, asemenea unei flăcări care nu se stinge niciodată. Astăzi, Festivalul care îi poartă numele este promisiunea că vocea lui nu se va pierde, că România va continua să vibreze în inimile lumii prin muzică. George Enescu rămâne spiritul viu al unei națiuni, un izvor nesecat de inspirație, iar în fața lui nu putem decât să închidem ochii, să ascultăm și să ne amintim că, prin artă, omul atinge veșnicia. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Culturii, explicații cu privire la reorganizarea ORDA/Artiștii și compozitorii acuză Guvernul că le pune drepturile în pericol Enescu în Control – Festivalul Enescu intră pe scena alternativă din București Enescu, Boulez, Vivaldi, Mahler, Poleva, Basica, Dediu: capodopere clasice și viziuni contemporane la Festivalul Enescu, într-o ediție „de colecție” Turneul MUSICA PROHIBITA. Diana Jipa și Ștefan Doniga, cei doi muzicieni români de Cartea Recordurilor, vor face înconjurul Pământului pentru a treia oară, în trei ani consecutivi