Von der Leyen și Antonio Costa și-au anunțat favoriții de la Eurovision. Concursul, între muzică și tensiuni politice
Concursul Eurovision a rămas, până în ziua de astăzi, unul dintre cele mai urmărite evenimente din Europa, însă dincolo de muzică și spectacol, competiția continuă să fie marcată și de teme politice. Înaintea marii finale de sâmbătă, 16 mai, de la Viena, mai mulți lideri europeni au vorbit despre melodiile lor preferate din istoria concursului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat pentru POLITICO că piesa „Waterloo” a trupei ABBA, câștigătoare în 1974, rămâne cea mai „emblematică” melodie Eurovision din toate timpurile. Potrivit acesteia, piesa suedezilor „a devenit parte a patrimoniului cultural european și a lansat unul dintre cele mai emblematice grupuri pop din istorie”. Totodată, von der Leyen a mai spus că melodia care o emoționează cel mai mult este „Ne partez pas sans moi”, interpretată de Céline Dion pentru Elveția în 1988. „Ce voce, ce emoție”, a afirmat lidera Comisiei Europene. Dintre piesele mai recente, oficialul european a lăudat piesa „Euphoria” a lui Loreen, câștigătoare pentru Suedia în 2012. Și președintele Consiliului European, António Costa, are o piesă muzicală favorită din cadrul Eurovision, cu o puternică încărcătură istorică. Un purtător de cuvânt al acestuia a declarat că melodia sa preferată este „E depois do adeus”, interpretată de Paulo de Carvalho pentru Portugalia în 1974. Deși nu a câștigat concursul, cântecul a devenit ulterior simbol al Revoluției Garoafelor și al tranziției democratice din Portugalia. Competiția a avut deseori și o semnificație geopolitică. După căderea Cortinei de Fier, participarea unor țări precum Polonia, statele baltice sau Ucraina a fost văzută drept un simbol al unității europene. Un exemplu important este piesa „1944”, interpretată de Jamala, care a câștigat Eurovision în 2016 și a făcut referire la deportarea tătarilor crimeeni în perioada stalinistă. În acest an, Eurovision este din nou în centrul controverselor politice. Spania, Olanda, Irlanda, Islanda și Slovenia au anunțat că vor boicota competiția din cauza participării Israelului, reprezentat de Noam Bettan. La Bruxelles a fost organizat chiar și un eveniment alternativ, „Uniți pentru Palestina”. În paralel, însă, reprezentantul Israelului a vorbit despre „șocul” provocat de huiduielile și protestele din timpul semifinalei. Oficialii israelieni au spus că înaintea concursului au apărut zeci de mii de mesaje antisemite online. Ministrul israelian al culturii și sportului, Miki Zohar, a criticat apelurile la boicot și a spus că Eurovision „este o celebrare a muzicii, culturii și fraternității dintre națiuni, nu o platformă pentru a marca puncte politice”. România s-a calificat în finala Eurovision Anul acesta, România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, s-a calificat joi seara în finala concursului Eurovision, care va avea loc sâmbătă. Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani. La doar 22 de ani, Alexandra Căpitănescu a devenit cunoscută publicului după ce a câștigat, în 2023, sezonul 11 al emisiunii Vocea României, în echipa lui Tudor Chirilă. Pe lângă muzică, artista are și un parcurs academic mai puțin obișnuit pentru lumea showbizului. Alexandra a absolvit Facultatea de Fizică și urmează în prezent un master în fizică medicală la București. Este pasionată de știință, istorie, geografie și arte, iar profilul său a atras atenția presei internaționale încă din momentul anunțului participării sale la Eurovision.
Alexandra Căpitănescu reprezintă România la Eurovision 2026. A câştigat selecţia națională cu piesa Choke Me”
România și-a desemnat miercuri seară reprezentanta pentru ediția din 2026 a concursului Eurovision Song Contest 2026. Câștigătoarea Alexandra Căpitănescu va urca pe scena de la Viena în luna mai, cu piesa rock „Choke Me”, o melodie cu mesaj personal. Artista a primit vestea cu emoție și a vorbit despre dorința ei de a transmite un mesaj autentic prin muzică. „Vreau ca muzica mea să ajungă la oameni”, a declarat ea, imediat după anunțarea rezultatului. Alexandra Căpitănescu a explicat că piesa reprezintă, de fapt, o confruntare interioară. Potrivit acesteia, melodia aduce în prim-plan lupta cu gândurile apăsătoare și cu temerile care blochează evoluția personală. Ea a descris melodia drept un dialog între sine și „vocile fantomă care nu ne dau pace, ne ţin blocaţi în trecut, ne ţin ancoraţi în frici”. Mesajul central al melodiei „Choke Me” este însă unul optimist. „Iar refrenul este destul de pozitiv: spunem cât contează dragostea de sine şi transmite să fim mai blânzi cu noi, în general, în tot ceea ce facem, în toate domeniile, pentru că doar aşa ajungem la adevăratul nostru potenţial. Dacă nu ne-am pune noi propriile noastre limite, am ajunge 100% la potenţialul nostru”, a spus artista conform eurovisionromania.ro. Selecția Națională pentru Eurovision 2026 a început la ora 20:00 și a fost transmisă pe TVR 1, TVR Moldova și TVR Internațional, dar și online, pe platforma tvrplus.ro, în aplicația mobilă TVR+ și pe contul oficial de YouTube al TVR. Câștigătoarea a fost stabilită de un juriu de specialitate, care a acordat puncte fiecărui concurent. Artistul cu cel mai mare total a obținut dreptul de a reprezenta România la Viena. În urma semifinalelor, jurații au ales zece finaliști, iar publicul a trimis în finală încă doi artiști: Antonio Pican și Andrei Ursu, cunoscut sub numele de scenă WRS. Din juriu au făcut parte nume cunoscute din industria muzicală și media: Andreea Bălan, compozitorul Andrei Tudor, Marius Dia, Cristian Tarcea, cunoscut ca Monoir, Elena Popa, Doru Ionescu și Cristian Marica Rădoi. Tragerea la sorți pentru repartizarea țărilor în semifinale a avut loc la Viena pe 12 ianuarie. În urma tragerii la sorți, s-a stabilit că în prima semifinală, desfășurată pe 12 mai, vor concura Israel, Muntenegru, Estonia, Georgia, Portugalia, San Marino, Croația, Suedia, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia, Finlanda, Moldova și Grecia. În cea de-a doua semifinală, pe 14 mai, vor concura Albania, Danemarca, Armenia, România, Cipru, Elveția, Norvegia, Azerbaijan, Luxemburg, Malta, Bulgaria Australia, Ucraina, Republica Cehă și Letonia. În marea finală, programată pe 16 mai, intră automat țara gazdă, Austria, precum și Franța, Germania, Italia și Marea Britanie, datorită statutului lor de principali contributori financiari ai competiției.