Din lac în puț. Financial Times avertizează că după criza petrolului, urmează o criză alimentară
Războiul din Iran a provocat o adevărată criză globală a petrolului prin închiderea strâmtorii Ormuz, iar jurnaliștii de la Financial Times atrag atenția că întreg conflictul din Orientul Mijlociu începe să genereze și o criză alimentară. De asemenea, analiștii avertizează că perturbările ar putea duce la un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, conform Mediafax. Problemele pe care le-a generat războiul cu Iranul nu se limitează doar la industria petrolului și gazelor. Orientul Mijlociu este unul dintre cei mai mari producători de îngrășăminte din lume, în timp ce Strâmtoarea Ormuz este o rută vitală pentru exporturi. Aproximativ 35% din exporturile mondiale de uree trec prin această cale navigabilă. Ureea, cel mai utilizat îngrășământ cu azot, stă la baza a aproximativ jumătate din producția alimentară globală. De asemenea, 45% din exporturile globale de sulf, ingredient esențial utilizat pentru producerea îngrășămintelor cu fosfat, sunt transportate prin această rută. „Nu ar trebui să subestimăm ce ar putea însemna acest lucru pentru producția alimentară la nivel mondial. Dacă nu se aduce îngrășământ pe câmpurile fermierilor, randamentele ar putea scădea cu până la 50% la prima recoltă”, spune Svein Tore Holsether, director executiv al celui mai mare grup de îngrășăminte din Europa, Yara. Dacă conflictul continuă, consumatorii vor observa o creștere a prețului la pâine în șase până la 10 săptămâni, a ouălor în câteva luni și a prețului cărnii de porc și a puiului în șase luni. De asemenea, prețurile îngrășămintelor au crescut deja brusc. De exemplu, prețurile ureei granulate din Orientul Mijlociu au crescut cu aproximativ 130 de dolari și au ajuns la aproximativ 575-650 de dolari pe tonă, în timp ce prețurile de export din Egipt au urcat cu aproximativ 125 de dolari, până la 610-625 de dolari pe tonă. Războiul din Iran ar putea provoca un șoc alimentar mai mare decât cel declanșat de invazia Rusiei în Ucraina Specialiștii din industria îngrășămintelor spun că perturbările ar putea fi mai dăunătoare decât șocul alimentar provocat de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, atunci când costurile energiei și ale îngrășămintelor au crescut tot brusc, iar prețurile globale la alimente au atins niveluri record. Chris Lawson, șeful departamentului de îngrășăminte de la CRU susține că „de data aceasta impactul va fi mult mai extins”, iar diferența față de 2022 este că Strâmtoarea Ormuz blocată reprezintă o barieră fizică. „Când prețurile au crescut vertiginos în 2022, a fost extraordinar, dar piața a putut să se adapteze deoarece exporturile rusești au continuat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Serbiei avertizează că Europa va experimenta „iadul” dacă criza din Strâmtoarea Ormuz continuă. Care ar fi soluția Noul Nostradamus, care a prezis pandemia Covid, anunță ce soartă îl așteaptă pe Donald Trump. Catastrofele globale nu lipsesc din previziunile sale
Cine sunt antreprenorii români incluși de prestigiosul Financial Times în topul campionilor europeni
Şase companii româneşti au fost incluse de Financial Times în topul „FT Ranking: Europe’s Long-term Growth Champions”, care reuneşte 300 de firme europene cu cea mai rapidă creştere a veniturilor în ultimii 10 ani. Clasamentul include companii care au reuşit o creştere anuală medie a veniturilor de peste 15% între 2014 şi 2024. Celebra publicație Financial Times a inclus șase companii din România într-un top cu 300 de campioni europeni care au înregistrat cele mai mari creșteri în ultimul deceniu. Clasamentul include companiile care au reuşit o creştere anuală medie a veniturilor de peste 15% între 2014 şi 2024, în contextul provocărilor economice majore. Firmele românești selectate acoperă domenii diferite, de la imobiliare și energie, la IT și servicii. Cel mai sus s-a clasat compania One United Properties (locul 9), urmată de Simtel Team (20), Bento (133), AROBS Transilvania Software (203), Sphera Franchise Group (238) și Oscar Downstream (277). Cine e compania românească din top 10 Cea mai bine poziţionată companie românească este One United Properties, un dezvoltator imobiliar care s-a extins puternic în segmentul rezidenţial şi office premium din Bucureşti. Compania a raportat o creștere a veniturilor de la 1,92 mil. euro în 2014 la 289,95 mil. euro în 2024, în timp ce numărul angajaților a urcat la 126. Deși clasamentul este dominat de companii din domeniul tehnologiei și al serviciilor digitale, compania românească a reușit să se remarce prin apartenența la un sector tradițional, cel de real estate. Prezenţa celor șase companii în clasament plasează România alături de economii precum cele din Polonia, Cehia sau Portugalia, care au reuşit să exporte modele antreprenoriale solide, bazate pe inovaţie şi adaptabilitate. Țara cu cele mai multe firme în lista celor de la Financial Times este Italia cu 65 de companii, urmată de Marea Britanie cu 52 și Germania cu 47. IT-ul și software-ul au cea mai mare prezență în clasament Din cele 31 de categorii de firme, companiile care oferă servicii de IT și software reprezintă 18% din clasamentul din acest an. Pe locul următor, cu 8%, sunt companiile din domeniul construcțiilor și ingineriei, iar sectoarele tradiționale precum producția și energia reprezintă 5% din total. Deși companiile de IT și software acoperă cel mai mare procent din clasament, compania de pe primul loc în lista din acest an este Virta Global din Finlanda. Compania finlandeză, fondată în 2013, oferă servicii inteligente de încărcare pentru vehiculele electrice și integrarea acestora în sistemele energetice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Industria textilă din România e în genunchi. Sectorul a pierdut peste jumătate din angajați Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului
Financial Times: România se află în pragul unui colaps economic prin „măsurile de austeritate extrem de nepopulare”
„Măsurile de austeritate care au stârnit nemulțumire publică și au dus la căderi de guverne prin toată Europa în urmă cu peste un deceniu revin în România, unde responsabilii încearcă să aducă sub control un deficit-record.”, a precizat Financial Times despre situația actuală din țara noastră. De asemenea, publicația internațională a comentat și declarațiile ministrului de Finanțe Alexandru Nazare, cu privire la deficitul bugetului de stat. „„Firește că nu e ușor,” a declarat Nazare, adăugând că guvernul de coaliție e hotărât să adopte toate măsurile necesare. „Cu toții suntem pe deplin conștienți de situația actuală a bugetului.” Cu un deficit public de 9,3% din PIB, România a avut cel mai ridicat deficit din UE în 2024, cu mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile fiscale ale blocului comunitar. Guvernul precedent a fost reticent să adopte orice măsuri de austeritate înaintea alegerilor de anul trecut. Măsurile de austeritate rămân extrem de nepopulare, dat fiind că țara a trecut printr-unul dintre cele mai dure seturi de reduceri de cheltuieli și măriri de impozite din Europa în contextul crizei datoriei suverane. În 2012 guvernul de la București a căzut din cauza unor proteste masive anti-austeritate — similar cu evenimente din Grecia, Portugalia și Irlanda. De data aceasta guvernul român încearcă să introducă măsurile treptat.”, a menționat Financial Times. Publicația a menționat și protestele care au avut loc în ultima perioadă în țara noastră, din cauza măsurilor de austeritate introduse de Guvern. „Cu toate acestea, sute de protestatari au ieșit pe străzile Bucureștiului și altor orașe în această vară, liderul partidului de extrema dreaptă AUR, George Simion, cerând alegeri anticipate și promițând să „refuze plata impozitelor” impuse de guvernul calificat de el drept „ilegitim”.”, scrie Financial Times. Este adusă în discuție și reforma pensiilor speciale, în contextul în care orice măriri de pensii și salarii au fost suspendate până în 2026. „Tăierea pensiilor speciale și a altor beneficii generoase pentru foștii responsabili guvernamentali, nici măcar nu au fost convenite încă”, scrie publicația. „Pachetul din 1 august include o mărire a cotei maxime a TVA-ului de la 19 la 21%, precum și accize mai mari. Orice măriri ale salariilor și pensiilor din sectorul public sunt suspendate până la finalul lui 2026. Însă măsurile mai dificile, precum restructurarea administrării companiilor de stat și tăierea pensiilor speciale și a altor beneficii generoase pentru foștii responsabili guvernamentali, nici măcar nu au fost convenite încă. Nazare a declarat că reforma planificată a pensiilor are drept scop „eliminarea privilegiilor speciale”, cum ar fi pensionarea anticipată pentru magistrați, care în prezent pot începe să primească pensie de pe la 45 de ani. „Aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura atât sustenabilitatea fiscală cât și echitatea”, a declarat ministrul. Fundamentele economice ale României rămân dificile: toate cele trei mari agenții de rating au retrogradat-o la numai o treaptă deasupra gradului la care investițiile nu rentează – ori staut „junk” – din cauza datoriei cu expansiune rapidă și a inflației apreciabile. PIB-ul a crescut cu numai 0,3% în al doilea trimestru, banca centrală avertizând că ritmul de creștere va încetini și mai mult, întrucât inflația o obligă să mențină rata de referință a dobânzii la 6,5%. Starea economică precară a fost agravată și mai mult de o criză politică care a durat luni întregi, după ce Curtea Constituțională a anulat în decembrie un scrutin prezidențial din cauza unor presupuse interferențe ale Rusiei.”, scrie publicația. „(USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului președinte post-comunist al țării” „Noul guvern a preluat mandatul în iunie, după victoria președintelui pro-UE Nicușor Dan la repetarea alegerilor. Însă coaliția formată din patru partide rămâne fragilă, în contextul tensiunilor ridicate dintre parteneri. Un vicepremier a demisionat la începutul acestei săptămâni din cauza acuzațiilor de fraudă, în timp ce Uniunea Salvați România (USR), partid anti-sistem fondat de Dan, s-a opus deciziei de a i se organiza funeralii de stat primului președinte post-comunist al țării. Între timp, AUR, care s-a clasat pe locul doi la alegerile parlamentare din decembrie, a surclasat partidele de guvernare în sondajele de opinie, situându-se pe primul loc cu aproximativ 40%. AUR profită de nemulțumirea publicului față de scăderea nivelului de trai și pe percepția persistentă că politicienii caută doar să obțină putere pentru a se îmbogăți pe ei și pe amicii lor. Măsurile controversate care încă așteaptă aprobare – privind pensiile și reforma administrării companiilor de stat, un alt sector predispus la clientelism – sunt deosebit de urgente, deoarece reprezintă condiții de accesare a fondurilor de redresare post-pandemie ale UE, care trebuie utilizate până la sfârșitul anului viitor.”, menționează Financial Times. „Guvernul a recunoscut luna trecută că vor pierde aproape un sfert din aceste fonduri din totalul inițial de 28,5 miliarde de euro pe care trebuia să-l primească. Până acum România a accesat mai puțin de 10 miliarde de euro din acești bani. Nazare a declarat că partenerii de coaliție sunt perfect conștienți de miză. „Păstrarea fondurilor UE disponibile și utilizarea la maxim a oricăror alte fonduri europene […] nu reprezintă o chestiune de stânga sau de dreapta – e o opțiune strategică care stimulează dezvoltarea României”, a afirmat Nazare. Guvernul urmărește de asemenea să accelereze digitalizarea serviciilor publice, să amelioreze colectarea impozitelor și administrația locală și să ia în colimator agențiile de reglementare din sectoare precum energia sau telecomunicațiile pentru a reduce costurile și a mări transparența. Însă ministrul a recunoscut că această reformă și alte reforme dificile vor fi probabil implementate pe deplin abia spre sfârșitul mandatului actualului guvern, peste trei ani. Întrebat despre posibilele tensiuni interne care ar putea zădărnici aceste eforturi, Nazare a declarat: „Rămân optimist că această coaliție va continua să funcționeze coerent până când vom reuși să trecem cu bine peste această perioadă dificilă.” Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca, a afirmat că teama de a pierde alegerile e cea care va ține cel mai probabil coaliția unită — însă nu chiar pentru un mandat întreg. „AUR e aproape de 40%, iar membrii coaliției sunt fiecare