Undă verde la șefia celei mai mari bănci centrale din lume
Cincizeci și patru de senatori au votat în favoarea lui Warsh, în timp ce 45 au votat împotrivă. Audierea a fost transmisă în direct pe site-ul Senatului . Președintele Donald Trump trebuie acum să semneze ordinul de numire a lui Warsh în funcție. Mandatul președintelui Rezervei Federale va dura patru ani. Pe 12 mai, Senatul a votat numirea lui Kevin Warsh în Consiliul Guvernatorilor Rezervei Federale pentru un mandat de 14 ani. Anterior, acesta a făcut parte din consiliu și s-a pensionat la începutul anului 2011. Jerome Powell este în prezent președintele Fed. Mandatul său expiră pe 15 mai. El a declarat că va rămâne membru al Consiliului Guvernatorilor Fed. Powell a condus Fed în timpul primului mandat al lui Donald Trump, în 2018, și a fost numit din nou în funcție sub conducerea lui Joe Biden. Președintele SUA, Donald Trump a criticat în repetate rânduri deciziile Powell pentru că nu a redus suficient de repede rata dobânzii de referință. Donald Trump l-a nominalizat pe Warsh pentru funcția de președinte al Rezervei Federale în ianuarie. Kevin Warsh și-a declarat intenția de a menține independența Fed și de a se baza pe date economice atunci când ia decizii privind ratele dobânzii. Powell a declarat luna trecută că nu va părăsi Fed după ce mandatul său de președinte se încheie pe 15 mai și că va continua să ocupe funcția de guvernator, o poziție pe care o poate deține până în ianuarie 2028. Powell a spus că campania de presiune purtată împotriva băncii centrale nu i-a lăsat altă opțiune decât să rămână. „Mă tem că aceste atacuri afectează instituția și pun în pericol ceea ce contează cu adevărat pentru public, și anume capacitatea de a conduce politica monetară fără a lua în considerare factorii politici”, a declarat el reporterilor la ultima sa conferință de presă în calitate de președinte la sfârșitul lunii trecute. Powell a susținut că va păstra un „profil discret” ca guvernator, dar prezența sa continuă s-ar putea dovedi stânjenitoare pentru Warsh, care a promis că va începe o „schimbare de regim” la Fed. Kevin Warsh, un veteran de pe Wall Street care a ocupat funcția de guvernator al Fed între 2006 și 2011, a sugerat deja modificări ale portofoliului masiv de obligațiuni guvernamentale și titluri garantate cu ipoteci al Fed, ce date folosește acesta pentru a evalua contextul economic și cum comunică oficialii despre viitoarele schimbări de politici. Printre primele sarcini ale lui Kevin Warsh va fi să-și stabilească credibilitatea ca președinte independent, mai degrabă decât ca cineva care va executa ordinele președintelui. În timpul audierii sale de confirmare , democrații din Senat au încercat să-l eticheteze pe Warsh drept „marioneta în șosete” a lui Trump, o etichetă pe care acesta a respins-o în repetate rânduri. Însă insistența președintelui că va alege pentru această funcție doar pe cineva care susține rate mai mici nu a făcut decât să-i îngreuneze munca lui Warsh. La problemele lui Warsh se adaugă și faptul că argumentele pentru reducerea tarifelor au devenit mult mai slabe de la începutul războiului din Iran. Creșterea prețurilor la energie a împins inflația brusc în sus și a amplificat temerile privind o problemă mai persistentă dacă conflictul nu se încheie curând. Piața muncii, deși vulnerabilă, a rezistat, de asemenea, relativ bine, eliminând necesitatea oricărei acțiuni imediate. Investitorii excluseseră în mare măsură ideea unei reduceri a ratei dobânzii în acest an, pe măsură ce au început să crească noi riscuri inflaționiste. Luna aceasta, balanța s-a înclinat către posibilitatea ca banca centrală să majoreze ratele dobânzii anul viitor. Niciun oficial al Fed nu a cerut până acum o creștere a ratei dobânzii, dar un grup tot mai mare a început să susțină că banca centrală trebuie să semnaleze că o astfel de creștere este la fel de plauzibilă ca o reducere a ratei dobânzii în acest moment. Acest lucru sugerează că Warsh se va confrunta cu un val de opoziție dacă va alege să pledeze pentru o reducere în lunile următoare. Prima sa întâlnire în calitate de președinte este programată pentru 16-17 iunie.
Profiturile AI, împărțite cu poporul. Ce a urmat pentru cele mai profitabile companii din lume, după anunțul șoc din Coreea de Sud
Șeful politicii prezidențiale a declarat că Coreea de Sud ar trebui să împartă profiturile generate de boom-ul inteligenței artificiale cu toți cetățenii săi iar declarația a dus la scăderea acțiunilor producătorilor de cipuri de memorie din țară, anunță Financial Times. Valoarea de piață a Samsung a depășit 1 trilion de dolari Într-o postare de luni pe Facebook, Kim Yong-beom a lansat ideea redistribuirii unei părți din profiturile în creștere ale producătorilor de cipuri din Coreea de Sud, după ce valoarea de piață a Samsung Electronics a depășit 1 trilion de dolari săptămâna trecută, iar acțiunile SK Hynix aproape s-au triplat anul acesta. Kim a spus că ultima creștere a pieței semiconductorilor a indicat un superciclu prelungit care ar putea genera venituri fiscale uriașe pentru guvern. „Atunci, întrebarea cum să folosim acești bani nu este doar o chestiune opțională de elaborare a politicilor – devine o chestiune de design instituțional care trebuie luată în serios în considerare”, a scris el. Comentariile au greutate, deoarece extrem de influentul Kim contribuie la stabilirea cadrului de bază al politicii economice a guvernului. Acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut după anunț După anunț, acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut marți cu 3,5%, respectiv 1,4%, în timp ce indicele Kospi a scăzut cu până la 5%, investitorii încercând să evalueze potențialele consecințe pentru sector. „Comentariile sale sună foarte controversate, mai ales că inițial a sugerat că profiturile corporative în exces, precum și veniturile fiscale mai mari ar trebui redistribuite”, a declarat Chaiwon Lee, președintele Life Asset Management, cu sediul la Seul. „Investitorii au nevoie de semnale mai clare despre cum ar funcționa acest lucru. Dar nu va fi ușor pentru guvern să ia măsuri împotriva principiilor de bază ale capitalismului.” Kim a clarificat ulterior că se referea doar la „veniturile fiscale în exces” generate de boom-ul inteligenței artificiale, în loc să propună o nouă taxă pe profiturile corporative. El a spus că veniturile fiscale neașteptate din boom-ul semiconductorilor din 2021-2022 au fost cheltuite ad-hoc, avertizând că „permiterea disipării acestor câștiguri în același mod ar putea echivala cu risipa unei oportunități istorice unice într-o generație”. Samsung și SK Hynix = 3% din PIB-ul Coreei de Sud Samsung și SK Hynix au generat anul trecut profituri operaționale combinate de 90 de trilioane de won (61 de miliarde de dolari), echivalentul a aproximativ 3% din PIB-ul Coreei de Sud. Vizate sunt profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale CW Chung, co-director al departamentului de cercetare a acțiunilor pentru Asia-Pacific la Nomura, a estimat că profiturile lor combinate ar putea ajunge la 600 de trilioane de won în acest an – aproximativ un sfert din economia sud-coreeană. Kim a susținut că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Coreea de Sud era aceea că „profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale ar putea lărgi structural diviziunea în formă de K din cadrul societății” și a subliniat necesitatea de a utiliza o parte din aceste câștiguri pentru a păstra stabilitatea socială. Comentariile sale vin în contextul în care cipurile de memorie au devenit esențiale în lanțul global de aprovizionare cu infrastructură de inteligență artificială, capacitatea cipurilor de memorie avansate cu lățime de bandă mare ale Samsung și SK Hynix pentru acest an fiind deja epuizată. Cererea puternică a transformat cele două companii în unele dintre cele mai profitabile afaceri din lume. Performanța lor a intensificat, de asemenea, dezbaterea despre modul în care bogăția generată de boom-ul inteligenței artificiale este împărțită cu lucrătorii, evidențiind disparitățile tot mai mari dintre o mână de sectoare în plină expansiune și restul economiei. Samsung, cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume, a intrat marți în ultima zi de discuții salariale mediate de guvern cu sindicatul său, în încercarea de a evita o grevă planificată . Compania se află într-o dispută cu angajații cu privire la modul de împărțire a câștigurilor din boom-ul semiconductorilor bazat pe inteligență artificială, sindicatele amenințând cu o grevă de 18 zile începând cu 21 mai, dacă Samsung nu acceptă salarii și bonusuri mai mari. „Investitorilor nu le plac surprizele neașteptate și lipsa de vizibilitate”, a declarat Namuh Rhee, președintele Forumului Coreean de Guvernanță Corporativă, un grup de advocacy. „Comentariile lui Kim au fost percepute ca un indiciu al unei politici anti-piață, iar investitorii sunt îngrijorați că guvernul ar putea renunța la reformele sale privind piața și guvernanța.”
Suedia propune tăierea taxelor pe carburanți pentru a reduce impactul prețurilor cauzate de criza petrolieră. În urmă cu 3 zile, Bolojan a respins plafonarea prețurilor, considerată soluție populistă
Guvernul Suediei a anunțat că va propune micșorarea temporară a taxelor pe petrol și diesel, în timp ce creșterile de prețuri continuă să perturbe piața energetică globală ca urmare a războiului regional din Orientul Mijlociu, scrie Bloomberg. Dacă va trece de votul Parlamentului Suediei, propunerea tăierii de taxe va intra în vigoare de la 1 mai 2026. Până la finalul lunii septembrie 2026, consumatorii suedezi vor beneficia de prețuri plafonate. În toamna acestui an, Suedia va organiza alegeri parlamentare. Suedia reduce taxele la benzină și diesel „Toate partidele trebuie să recunoască că ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu și în restul lumii testează economia Suediei”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson (Partidul Moderat) într-o conferință de presă, potrivit RTE. Conform planului guvernului Ulf Kristersson, tăierea taxelor va duce la reducerea prețului cu un krona (0,1 $) la litrul de benzină și 0,4 krona la litrul de diesel. Opoziția naționalistă se declară solidară cu guvernul liberal din Suedia Jimmie Akesson, liderul partidului naționalist „Democrații Suedezi” din opoziție, le-a declarat reporterilor: „Necesitarea unei mașini este evidentă în unele regiuni ale țării. Dar reducerea costurilor la carburanți este, de asemenea, o măsură care contribuie la reducerea inflației și aceasta este un alt motiv pentru a o face”. Coaliția de guvernare condusă de Ulf Kristersson este alcătuită din ministere conduse de Partidul Moderat (liberal-conservator pro-UE), Liberalii și Creștini-Democrații. Suedia ar putea subvenționa și electricitatea Dacă va fi necesar, Suedia va solicita permisiunea Comisiei Europene pentru a reduce și mai mult taxele, a declarat guvernul Suediei. Guvernul a adăugat că va introduse subvenții pentru gospodăriile care nu fac față prețurilor crescute la facturile de electricitate. Bolojan a respins plafonarea prețurilor la carburanți:Refuz să vând soluții populiste Cu toate că guvernul Suediei este de dreapta, a plafonat prețurile la carburanți pentru a atenua povara asupra consumatorilor. În urmă cu trei zile, premierul liberal Ilie Bolojan a refuzat să plafoneze prețurile la carburanți. „O încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la o penurie”, a declarat Ilie Bolojan pe 20 martie. Premierul a precizat că se caută de „soluții de temperare a scumpirii carburanților”. România este din nou în urmă datorită liberalilor din PNL Abia luni, 23 martie, la aproape o lună de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu care a declanșat cea mai mare criză energetică din ultimii 50 de ani, guvernul României a constatat „situația de criză”. „Guvernul va declara marți situație de criză pe piața carburanților și va limitra prin Ordonanță de Urgență adaosul comercial pentru benzină și motorină, dar și exporturile, arată un comunicat al Executivului.Măsurile vor fi luate pentru 6 luni, cu posibilitatea de prelungire cu câte 3 luni, iar adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică.” Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
2026 ar putea fi începutul unui nou război pentru resurse. Ce minereuri au ajuns esențiale pentru industria marilor puteri
Este greșit să se mai speculeze că războaiele viitorului se vor duce pentru aur, argint sau chiar petrol. De fapt, marile puteri se vor război pentru metale aparent nesemnificative și ignorate de majoritatea oamenilor, dar care au devenit fundamentale pentru societățile informatice de azi. A se vedea cum Donald Trump a devenit tot mai obsedat după metalele rare din Ucraina. Care sunt metalele esențiale? BBC spune că primul metal pentru care se vor bate marile puteri industriale este cuprul. A fost un metal fundamental pentru civilizațiile Epocii Bronzului. Și este și acum pentru civilizațiile Epocii Digitale. Cuprul este utilizat la scară largă în infrastructură și construcții. Utilizat la scară largă în Regatul Unit, nu se regăsește deloc în Anglia sau în Scoția. În schimb, Marea Britanie are alte 34 de minereuri esențiale, de la aluminiu până la cobalt. Al doilea metal foarte căutat este litiu, necesar fabricării bateriilor portabile și aliaje de înaltă rezistență. Bateriile de litiu alimentează mașinile electrice și turbinele eoliene. Grafitul este utilizat pentru baterii, lubrifianți, domeniul energiei nucleare și combustie. Pentru aceste trei minereuri, concurența va fi dură. Metalele rare, care se găsesc în proporție mare în China, Brazilia, India, Rusia, Australia și Vietnam, sunt esențiale pentru fabricarea microcipurilor esențiale pentru electrocasnice, televizoare, telefoane și calculatoare. După revoluția AI și boom-ul energiei verzi, cererea pentru minereurile rare a crescut în ultimii ani, susține Agenția Internațională de Energie. China prelucrează cele mai multe metale rare Având calități electrice și magnetice importante, pământurile rare sunt alcătuite din 17 elemente din grupa lantanidelor din tabelul periodic, plus scandiu și ytriu. Acestea sunt vitale în microcipuri, care sunt cruciale pentru aproape fiecare sector, de la apărare la asistență medicală. China are 44 de milioane de ton de minereuri rare, pe când Brazilia are 21 de milioane de tone, iar Australia în jur de șase milioane. Deși cele mai mari cantități de litiu la nivel global provin din Australia și Chile (75%), China îl prelucrează în proporție de 72%. De fapt, China este răspunzătoare pentru porocesarea a 95% din minereurile rare. Republica Democrată Copngo produce 70% din aprovizionarea globală de cobalt, dar 90% este prelucrat în China, susține Faraday Institution. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:EXCLUSIV | Și războiul metalelor rare continuă. De ce au lăsat occidentalii soarta industriilor lor de vârf în mâinile Chinei
Antonio Gutteres, secretarul general al ONU: Colapsul financiar este iminent
Acum trei zile, Buletinul Oamenilor de Știință din Domeniul Atomic a declarat că mai sunt 85 de secunde până la miezul nopții (momentul sfârșitului lumii după Ceasul Apocalipsei), invocând reluarea cursei înarmării, conflictele multiple existente și retorica naționalistă tot mai agresivă a Statelor Unite ale Americii, a Federației Rusiei și a Republicii Populare Chineze. A venit rândul secretarului general al ONU , Antonio Gutteres, să ne prevină că organizația care are ca scop menținerea păcii în lume este în pragul unui „colaps financiar iminent”. Acesta a raportat că salariile n-au mai fost plătite, iar reglementările lui Trump împotriva USAID determină ONU să returneze banii necheltuiți. Contribuția SUA reprezintă 22% din buget, urmată de China cu 20%. „Criza se adâncește, amenință implementarea programelor și riscăm un colaps financiar. Și situația se va deteriora în viitorul apropiat”, a spus secretarul general al ONU într-o scrisoare trimisă ambasadorilor pe 28 ianuarie, informează Reuters. Trump a tăiat fondurile pentru ONU Cel mai mare furnizor de bani, SUA, a tăiat cheltuielile către ONU și refuză să mai facă plăți obligatorii pentru a menține pacea pe glob, cu toate că Trump a tot spus în mod repetat că merită un Premiu Nobel pentru Pace după ce a pretins că a încheiat „opt războaie”. După ce lidera opoziției din Venezuela, Maria Machado, i-a înmânat medalia personal la Casa Albă, Trump pare acum mai preocupat să răstoarne regimuri considerate o amenințare la adresa SUA. La aproape o lună după ce l-a capturat pe dictatorul venezuelean Nicolas Maduro, liderul de la Casa Albă a dat un ultimatul Iranului să renunțe la programul de înarmare nucleară și a amenințat țări cu taxe vamale dacă se vor opune anexării americane a Groenlandei sau dacă vor mai furniza petrol Cubei. Trump a lansat Consiliul de Pace cu ocazia întrunirii anuale de la Forumul Economic Mondial de la Davos și a invitat mai multe state să ia parte, dar numai cu condiția să plătească 1 miliard de dolari dacă doresc statutul de membru permanent. Liderul de la Casa Albă vrea să clădească o alternativă la ONU, asta în timp ce Gutteres a declarat la mijlocul lunii ianuarie că „lumea a devenit haotică, plină de conflicte, impunitate, inegalitate și imprevizibilitate”. Autorul recomandă: 2026 începe cu un mare faliment în SUA: colapsurile corporative arată aceleași greșeli, repetate de zeci de ani
BlackRock: o companie controversată care a ajuns să controleze lumea
BlackRock Inc. este o companie multinațională de investiții înființată în 1988 și cel mai mare administrator de active din lume, cu 12,5 trilioane de dolari în active gestionate. Cu sediul la New York City, compania are 70 de birouri în 30 de țări și clienți în 100 de țări. Larry Douglas Fink este în prezent liderul companiei, care deține și funcția de președinte al Forumului Economic Mondial de când Klaus Schwab a demisionat anul trecut. Aflat pe locul 210 în clasamentul Fortune 500 a celor mai mari corporații, BlackRock s-a poziționat ca lider în industria ESG (mediu, social, guvernanță). Însă, este o companie controversată și din cauza implicării în industria combustibililor fosili, industria militară, precum și în violarea drepturilor omului în China. Compania cu cele mai multe acțiuni cumpărate din lume Are acțiuni cumpărate la companii precum: Nvidia, Apple, Microsoft, Amazon, Google, Meta, Tesla, Walmart, Exxon, JP Morgan, Oracle, Bank of America, Chevron, Coca Cola, Intel, AT&T, Starbucks, McDonald’s. A pompat 18 miliarde de dolari în 810 de firme europene pe durata pandemiei de COVID-19, arată Private Equity Insights. Financial Times a scris despre cum BlackRock a încheiat un acord de 11 miliarde de dolari cu Aramco, o companie de petrol și gaz natural de stat din Arabia Saudită. Bloomeberg informează că a investit și în Ucraina pe durata războiului până în 2025. Finbold dezvăluie că BlackRock are fonduri de criptomonede (Bitcoin și Ethereum) în valoare de peste 1 trilion de dolari. Medium scrie că BlackRock a ajuns să aibă impact asupra fiecărui aspect al vieții americanilor, asupra guvernelor, a agențiilor de informații, a companiilor farmaceutice și a industriei muzicii. Fiind lider în industria ESG, s-a implicat în cauze sociale pentru sănătatea publică, democrație și justiție. Documentele declasificate de CIA, FBI și Departamentul de Justiție al SUA arată că BlackRock a avut legături tulburătoare când vine vorba de finanțe și profit. BlackRock, acuzată pentru încălcarea drepturilor omului Potrivit European Ombudsman,a încheiat contracte cu Comisia Europeană. CNN scrie că o comisie specială a Congresului a investigat BlackRock (cel mai mare administrator de active din lume) și MSCI, unul dintre cei mai mari furnizori de fonduri indexate, pentru a stabili dacă investesc economiile americanilor în companii chineze care au fost băgate pe lista neagră de către guvernul SUA pentru probleme de securitate și încălcarea drepturilor omului. S-a confruntat și cu o plângere de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru presupusa contribuție la încălcarea drepturilor omului în întreaga lume prin investițiile făcute în industrii, arată The Guardian. „Prietenii Pământului SUA” și organizații pentru protejarea drepturilor popoarelor indigene din Brazilia au acuzat BlackRock de creșterea investițiilor în companii implicate în defrișarea junglei Amazonului, încălcând și drepturile comunităților locale. Compania este acuzată și pentru că ar fi transferat arme Israelului utilizate asupra zonelor populate de civili din Fâșia Gaza, iar potrivit Business & Human Rights Centre , compania nici nu a răspuns solicitărilor experților ONU de a înceta astfel de operațiuni. George Soroș chiar a criticat BlackRock pentru că a investit în mod greșit în companii chineze, acționând astfel împotriva intereselor naționale ale SUA. Compania a fost acuzată că ar fi fabricat armament pentru Armata Republicii Populare Chineze. BlackRock îmbrățișat cauze sociale de stânga până la revenirea lui Trump Compania a fost implicată în acțiuni de protejarea mediului. A abandonat susținerea politicilor climatice de când SUA au ieșit din Acordul Climatic de la Paris, potrivit Forbes. Într-un podcast de pe Heidrick and Struggles vicepreședintele companiei a dezvăluit că a promovat politicile LGBT în Asia. A colaborat cu Forumul Economic Mondial condus de controversatul economist și fondator Klaus Schwab și chiar a investit în Sweet Baby Inc. , un studio canadian de dezvoltare narativă și consultanță care s-a implicat în includerea conținutului narativ „WOKE” în jocuri video ca Alan Wake 2, God of War Ragnarok și Marvel Spider-Man 2. Însă, a renunțat la susținerea politicilor pro-diversitate, egalitate și incluziune (DEI) din 2025 după ce Casa Albă a declarat război deschis ideologiilor WOKE, scrie New York Post. Larry Fink, directorul companiei, are bune relații cu Donald Trump, președintele Statelor Unite, scrie WSJ. Sursa Foto: Envato/Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Cea mai mare FRAUDĂ postbelică din Germania. Procurorii germani au efectuat DESCINDERI la cel mai mare manager DE FONDURI din lume
Premierul Canadei îi cere scuze lui Trump: Președintele SUA s-a înfuriat după mesajul transmis de provincia Ontario și a majorat tarifele cu 10%
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, și-a cerut personal scuze lui Donald Trump după ce șeful provinciei Ontario, Doug Ford, a lansat un spot publicitar cu Reagan împotriva tarifelor americane, în ciuda sfatului direct al premierului canadian de a nu face acest lucru. Donald Trump nu a fost încântat și a majorat taxele pentru Canada cu 10%. Acum Canada trebuie să aplaneze tensiunile. Potrivit presei, Carney a văzut spotul în avans și i-a cerut lui Ford să „o lase mai ușor”. Acesta a decis totuși să lanseze reclama. Trump a suspendat negocierile comerciale cu Canada din cauza unei reclame cu Reagan Trump a suspendat negocierile comerciale cu Canada și a declarat că va impune un tarif suplimentar de 10% la importurile canadiene, ca răspuns la anunțul de săptămâna trecută. „Mi-am cerut scuze președintelui”, a declarat Carney reporterilor la Summitul de Cooperare Economică Asia-Pacific din Coreea de Sud de sâmbăta trecută. Reclama a inclus fragmente din discursul radio al fostului președinte Reagan din 1987, în care acesta susținea că tarifele vamale „ar afecta economia americană”. Premierul canadian Mark Carney, aflat în vizită la Casa Albă pe 7 octombrie 2025, discută cu Donald Trump despre comerțul dintre Canada și SUAA. Pe 23 octombrie 2025, președintele american a încetat discuțiile comerciale cu Canada „Asemenea bariere comerciale sunt dăunătoare pentru fiecare lucrător și consumator american”, a spus Ronald Reagan într-un discurs televizat din 1987. Carney a declarat despre reclamă, care a fost finanțată de provincia Ontario că „nu aș fi făcut-o eu” și că Trump a fost „ofensat” de aceasta. Trump a dezvăluit vineri că premierul canadian i-a cerut scuze și a adăugat că cei doi au o relație „foarte bună”. Însă, Trump insistă că premierul canadian, „ceea ce a făcut a fost greșit”. Carney i-a transmis că Doug Ford, premierul statului Ontario, responsabil pentru reclamă, îi arătase videoclipul în prealabil și l-a sfătuit pe Ford să nu continue cu el. Premierul canadian și-a cerut „scuze” Reclama a fost difuzată în timpul primelor două meciuri de baseball din Seria Mondială, dintre Toronto Blue Jays și Los Angeles Dodgers. Ford a declarat că spotul TV a strâns „un miliard de vizualizări”, precum și atenție din Marea Britanie și India .Se pare că reclama a dus la o „tiradă plină de înjurături” între trimisul SUA, Pete Hoekstra, și reprezentantul comercial din Ontario, David Paterson. Premierul canadian Mark Carney și Donald Trump la Sharm el-Sheikh, Egipt, 13 octombrie 2025 Ford a spus că Hoekstra a făcut remarci „absolut inacceptabile” și a spus că trebuie să-l sune pe Paterson pentru a-și cere scuze. De la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a impus tarife vamale drastice mai multor națiuni, inclusiv Canadei. SUA au impus un tarif de 35% pentru bunurile canadiene, deși majoritatea sunt scutite în temeiul unui acord de liber schimb existent. Anumite sectoare au tarife separate, inclusiv 50% pentru oțel și aluminiu și 25% pentru automobile, care au afectat în mod deosebit provincia Ontario. Trump a acuzat Canada că folosește reclama cu fragmente ale discursului lui Ronald Reagan pentru a se amesteca într-un viitor proces la Curtea Supremă a SUA, care ar putea evalua dacă tarifele impuse de președinte Canadei, Mexicului, Chinei și altor zeci de țări au fost „legale”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Mark Carney avertizează că vechea relație a Canadei cu SUA „s-a încheiat”
Ucraina nu mai are forță de muncă. Cifrele arată un dezastru generat de război
Pe lângă războiul prelungit al Rusiei, o criză record de personal sugrumă economia Ucrainei, având un deficit al forței de muncă care a depășit 8,7 milioane de persoane, susțin surse din mass-media. Potrivit estimărilor experților, chiar și întoarcerea completă a celor aproape 5,6 milioane de ucraineni care s-au refugiat în străinătate nu poate compensa pierderile cauzate de războiul cu Rusia, emigrația în masă și declinul demografic. Scăderea demografică era o problemă presantă încă dinainte de război. Potrivit fbc.biz.ua, cifrele arată un dezastru generalizat în Ucraina, care s-a confruntat cu o provocare fără precedent în 2025 cu deficitul de forță de muncă a atins aproape 9 milioane de persoane. Sudorii sunt la mare căutare pentru reparații în urma distrugerilor provocate de bombardamentele rusești. România lui Bolojan rezolvă deficitul bugetar cu austeritate. Ucraina lui Zelenski rezolvă deficitul de personal cu creșteri de salarii Cea mai acută lipsă de personal se resimte în domeniile logisticii, comerțului, construcțiilor, medicinei și educației. Spre deosebire de România, angajatorii din Ucraina sunt obligați să majoreze salariile, să simplifice condițiile de angajare și să se pregătească pentru atragerea de lucrători străini. Situația nu arată bine nici în agricultură. Ucraina se înfruntă cu o penurie de lucrători agricoli Conform platformelor de personal, salariul mediu în profesiile active a crescut la între 42.000 și 55.000 grivne, iar șoferii, vânzătorii, bucătarii și încărcătorii au devenit cei mai solicitați. Și Ucraina recurge la angajarea lucrătorilor asiatici Guvernul analizează scenarii de liberalizare a imigrației, inclusiv simplificarea permiselor de muncă pentru cetățenii din țările asiatice, caucaziene și balcanice. În același timp, companiile solicită nu doar importul de forță de muncă, ci și crearea condițiilor pentru întoarcerea ucrainenilor plecați în străinătate. Economiștii avertizează: fără o politică sistematică de personal, Ucraina riscă să piardă ritmul redresării și atractivitatea investițiilor. Țara are nevoie nu doar de o forță de muncă, ci de un nou model de angajare, cu formate flexibile, competențe digitale și salarii competitive. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Donald Trump nu mai vrea să se întâlnească cu Putin decât dacă oprește războiul din Ucraina. Ce spune președintele american Macron livrează avioane de vânătoare și rachete suplimentare către Kiev: „Este foarte important să sprijinim Ucraina și să punem presiune pe Rusia” Zelenski, încântat de noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei: Doar aşa îl putem constrânge pe Putin să pună capăt acestui război
Jeff Bezos, Amazon. Roboții vor fura 600.000 de locuri de muncă în Statele Unite până în 2033
Jeff Bezos, directorul companiei Amazon, ar putea accelera procesul de automatizare al pieței muncii din Statele Unite. Echipa de robotică de la Amazon este să automatizeze 75% din operațiunile sale. Potrivit New York Times , Amazon și-a triplat forța de muncă din 2018, ajungând la 1,2 milioane de angajați. Acum, conducerea companiei se așteaptă ca Amazon să evite angajarea a 160.000 de persoane în Statele Unite până în 2027. 600.000 de locuri de muncă ar urma să fie eliminate până în 2033. Automatizarea ar economisi circa 30 de cenți pentru fiecare livrare efectuată de Amazon. Amazon evită utilizarea termenilor „A.I.” și „automatizare” Documentele din interiorul companiei care au ajuns în posesia publicației New York Times nu conțin termeni precum „automatizare” sau „A.I.” în paragrafele despre robotică. În schimb, utilizează „tehnologie avansată”. Chiar și termenul de „robot” este înlocuit cu „cobot”. Publicația scrie că Amazon nu urmărește eliminarea oamenilor în totalitate prin automatizare, ci mai degrabă o colaborare între personalul uman și tehnologie. Kelly Nantel, purtătoarea de cuvânt a companiei Amazon, a notificat că Amazon plănuiește să angajeze 250.000 de oameni în viitorul apropiat. Planurile Amazon pentru automatizare ar putea avea un impact major asupra „gulerelor albastre” din Statele Unite și a servit ca un model pentru companii precum Walmart, cel mai mare angajator american. Ce planuri mai are Jeff Bezos Conducerea companiei este convinsă că automatizarea este la orizont. Miliardarul Jeff Bezos are planuri mari – el a declarat că „milioane de oameni vor trăi în spațiu din anul 2045, iar roboții vor munci pe Lună”, scrie Fortune. Sursa Foto: Amazon Autorul recomandă: Afacerea pornită dintr-un garaj. Cum a devenit Jeff Bezos unul dintre BOGAȚII planetei
Numărul internauților care folosesc ChatGPT pentru sfaturi financiare, în creștere în 2025
Numărul de utilizatori de chatboți (ca ChatGPT) cu inteligență artificială este în creștere. În 2025, s-a conturat o realitate: Open AI, Google, Meta și Microsoft devin jucători global care domină piața cu tehnologia revoluționară A.I. ChatGPT, de la asistent virtual la intermediar digital Asistenții virtuali se transformă în intermediari digitali, pe măsură ce consumatorii îi folosesc pentru toate aspectele vieții de zi cu zi. Cu ajutorul AI, tinerii de azi pot afla mai repede în ce să investească sau cum să economisească bani. 13% dintre utilizatori folosesc A.I. pentru sfaturi în investiții ChatGPT, de la lansarea din 2022, a acumulat 500 de milioane de utilizatori, iar timpul petrecut de aceștia a crescut cu peste 60% în aprilie 2025. Potrivit statisticilor Sensor Tower prezentate de Economica.net: 29% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru învățat limbaje de programare, înregistrându-se un declin de la 44%, în 2024; 15% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a discuta teme de istorie și societate; 14% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a învăța despre tehnologia A.I. și machine learning; 13% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru sfaturi legate de economie și finanțe; 8% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru divertisment; 7% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru educație. 37% dintre români se tem de A.I. Într-un sondaj realizat de ING Group, 45% dintre respondenți se așteaptă ca inteligența artificială să aibă un oarecare impact asupra activității profesionale în următorii cinci ani. 39% se așteaptă ca AI să livreze rezultate mai rapide, iar 34% chiar își doresc ca tehnologia să le preia sarcinile repetitive, potrivit ZF. 58% dintre românii care au răspuns la sondaj spun că sunt îngrijorați de situația economică a țării, iar 37% se tem că inteligența artificială va desființa mai multe locuri de muncă decât va crea. 17% dintre români nu au auzit niciodată de inteligența artificială. 30% spun că au auzit, dar nu au folosit niciodată instrumente precum ChatGTP. România se situează în rândul țărilor cu cel mai mare procent la aceste aspecte. 58% dintre respondenți nu au încredere în conținutul online, în mare generat de A.I. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: 37% dintre respondenții unui sondaj se tem că inteligenţa artificială va desființa mai multe locuri de MUNCĂ decât va crea