Stelian Bujduveanu: Am semnat cea mai mare finanțare europeană destinată transportului public din București
„Astăzi a fost un moment important pentru Capitală și sunt bucuros că am marcat finalul acestui mandat printr-o investiție esențială pentru viitorul orașului”, a transmis Stelian Bujduveanu pe Facebook. Edilul afirmă că valoarea totală a investiției se apropie de 400 de milioane de euro. „Am semnat cea mai mare finanțare europeană destinată transportului public din București. Aproape 400 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea liniilor de tramvai, reabilitarea depourilor și achiziția de noi tramvaie și troleibuze”, a precizat acesta. Finanțare BEI pentru proiectele prioritare ale Capitalei Bujduveanu a declarat că investiția include și o componentă de cofinanțare obținută prin Banca Europeană de Investiții. „Pe lângă cele aproape 2 miliarde de lei finanțare europeană nerambursabilă, Municipiul București a apelat la Banca Europeană de Investiții pentru asigurarea cofinanțării. BEI a aprobat o finanțare de 300 de milioane de euro pentru a susține proiectele prioritare ale Primăriei Capitalei în domeniul mobilității și modernizării transportului public de suprafață, precum și proiecte esențiale în domeniul termoficării”, a adăugat Bujduveanu. El subliniază că mixul de fonduri europene, împrumuturi externe și resurse proprii permite derularea unor proiecte majore. „Această combinație de fonduri europene, împrumuturi externe și resurse proprii ne oferă capacitatea de a realiza investiții majore, imposibil de atins altfel”, a mai scris primarul general interimar.
Avertisment ONU: Milioane de refugiați vor avea parte de o iarnă grea
UNHCR, agenția ONU pentru refugiați, a văzut cum finanțarea din partea guvernelor a fost redusă drastic și încearcă să strângă cel puțin 35 de milioane de dolari din donații publice pentru a ajuta refugiații sirieni, afgani și ucraineni pe parcursul iernii, potrivit AFP. „Familiile vor trebui să îndure temperaturi de îngheț fără lucruri pe care mulți dintre noi le considerăm de la sine înțelese: un acoperiș adecvat, izolație, încălzire, pături, haine groase sau medicamente”, a declarat Dominique Hyde, șeful relațiilor externe al UNHCR, într-un comunicat. Sub președintele Donald Trump, Statele Unite, în mod tradițional principalul donator mondial, au redus drastic ajutorul extern. Washingtonul a reprezentat anterior peste 40% din bugetul UNHCR, iar alte țări donatoare importante și-au strâns cureaua, ceea ce a făcut ca finanțele agenției să arate sumbre. „Bugetele umanitare sunt întinse până la limită, iar sprijinul pe care îl oferim pe timpul iernii va fi mult mai mic anul acesta”, a declarat Hyde. „Avem nevoie de mai multe fonduri pentru a face multe vieți puțin mai tolerabile.” Este nevoie de cel puțin 35 de milioane de dolari UNCHR a declarat că este esențial ca donatorii privați să intervină acum pentru a ajuta la salvarea de vieți omenești. „UNHCR intenționează să strângă cel puțin 35 de milioane de dolari pentru a ajuta la repararea caselor bombardate, la izolarea locuințelor, la asigurarea de căldură și pături copiilor și vârstnicilor, precum și bani pentru cumpărarea de medicamente și mâncare caldă”, se arată în comunicat. Refugiații care se întorc acasă vor fi, de asemenea, afectați, a avertizat agenția. Peste un milion de refugiați sirieni s-au întors în țară de la răsturnarea regimului președintelui Bashar al-Assad, în decembrie anul trecut. UNHCR a declarat că mulți se întorc și își găsesc casele distruse de războiul civil sirian care durează de 14 ani. „Cele mai vulnerabile familii se confruntă cu frigul fără a avea nimic care să le protejeze; reducerile de finanțare riscă să lase 750.000 de persoane fără sprijin vital pe parcursul sezonului”, se arată în comunicat. Peste 2,2 milioane de afgani s-au întors din Pakistan și Iran în acest an, unii cu mâinile goale, cu puține perspective și nemaipunând niciodată piciorul în țara afectată de criză, a declarat UNHCR. Două cutremure din ultimele luni au lăsat familiile într-o situație și mai precară. Temperaturi de minus 20 de grade în Ucraina În Ucraina, temperaturile ar putea scădea la minus 20 de grade Celsius, în contextul în care oamenii se confruntă cu a patra iarnă într-un război de amploare, după invazia rusă din 2022 „Nevoile umanitare continuă să crească, pe măsură ce atacurile din ce în ce mai intense sechestrează vieți civile și distrug infrastructura, contribuind cumulativ la întreruperi ale gazelor, electricității și apei”, a declarat UNHCR. Agenția a declarat că, în ciuda eforturilor depuse, mulți refugiați din întreaga lume vor rămâne fără prea multe mijloace care să îi protejeze de temperaturile înghețate.
Libanul susţine că previne spălarea banilor şi finanţarea terorismului
Această declaraţie vine la câteva zile după ce Washingtonul a impus sancţiuni economice persoanelor acuzate de spălarea de bani folosiţi pentru finanţarea activităţilor grupării teroriste libaneze pro-iraniene Hezbollah, potrivit Le Figaro. Vizita la Beirut a delegaţiei, condusă de Sebastian Gorka, şeful departamentului de combatere a terorismului de la Casa Albă, are loc în contextul în care Washingtonul încearcă să taie sursele de finanţare ale Hezbollah, continuând în acelaşi timp să exercite presiuni asupra autorităţilor libaneze pentru a dezarma mişcarea Într-un comunicat emis după întâlnire, Joseph Aoun a declarat că a informat delegaţia că „Libanul implementează cu scrupulozitate măsurile adoptate pentru a preveni spălarea banilor, contrabanda sau utilizarea acestora în finanţarea terorismului”. Joi, Statele Unite au impus sancţiuni mai multor membri Hezbollah acuzaţi de „facilitarea transferului a zeci de milioane de dolari din Iran către Hezbollah în 2025, folosind case de schimb valutar ”. Mişcarea „foloseşte aceste fonduri pentru a-şi sprijini forţele paramilitare, a-şi reconstrui infrastructura teroristă şi a rezista eforturilor guvernului libanez de a-şi afirma controlul suveran asupra întregului teritoriu libanez ”, potrivit unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA
Ilie Bolojan mai bifează o finanțare europeană. O primă tranșă de 500 de milioane de euro de la BEI pentru autostrada SibiuPitești
Premierul Ilie Bolojan a primit, la Palatul Victoria, o delegație a Băncii Europene de Investiții (BEI), aflată la București pentru semnarea unui contract de finanțare în valoare de 500 de milioane de euro – prima tranșă dintr-un pachet total de un miliard de euro destinat construcției autostrăzii A1 Sibiu–Pitești, anunță biroul de presă al Guvernului, într-un comunicat public. „În cadrul discuțiilor, șeful Guvernului a subliniat importanța consolidării cooperării cu BEI și cu alte instituții financiare europene, în strâns parteneriat cu Comisia Europeană. BEI s-a dovedit, de-a lungul timpului, un partener strategic important, contribuind la dezvoltarea României prin finanțări și asistență tehnică acordate unor proiecte cu impact asupra economiei. Premierul a evidențiat faptul că, în contextul angajamentelor asumate privind traiectoria fiscal-bugetară, sprijinul BEI este important pentru cofinanțarea proiectelor deja incluse în planificarea bugetară națională, asigurând astfel continuarea și finalizarea investițiilor”, arată sursa citată. Discuțiile de miercuri au vizat și domeniul energiei, unde România își propune să devină un hub regional. „Sunt necesare investiții în rețele inteligente, tehnologii de stocare și modernizarea infrastructurii de transport și distribuție. Consolidarea securității energetice și integrarea în rețelele europene presupun interconectări eficiente, proiecte transfrontaliere și alinierea la standarde comune”. Ilie Bolojan a cerut și extinderea colaborării cu BEI pentru sprijinirea proiectelor autorităților locale, care au nevoie de cofinanțare pentru finalizarea investițiilor aflate în implementare. „Reprezentanții BEI și-au exprimat disponibilitatea de a identifica instrumente suplimentare de sprijin, inclusiv pentru industria de apărare, și de a continua acordarea de asistență tehnică instituțiilor publice, mediului de afaceri și universităților”. La întrevedere a participat și Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-ministrului. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:
Nuclearelectrica semnează cu cea mai mare bancă din lume finanțarea de 620 mil. euro pentru trei reactoare nucleare
Nuclearelectrica, singurul producător de energie nucleară din România, anunță un împrumut total de 620 mil. euro de la un consorțiu bancar condus de JP Morgan, cea mai mare bancă din lume, după active. Banii ar urma să fie folosiți pentru retehnologizarea reactorului nuclear 1 și construcția reactoarelor 3 și 4. În acest moment, Cernavodă aduce circa 20% din energia produsă în România. Sindicatul bancar este format din următoarele bănci: Banca Comerciala Romana SA, Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., Citibank Europe PLC, Dublin, Sucursala Romania, ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului de retehnologizare a Unității 1 și Banca Transilvania S.A., BRD Groupe Societe Generale SA, CEC Bank S.A., ING Bank N.V. Amsterdam-Sucursala Bucuresti, UniCredit Bank SA și J.P. Morgan SE cu sediul în Germania pentru finanțarea Proiectului Unităților 3 și 4. Încasările din împrumutul în valoare de 540 de milioane eurovor fi utilizate pentru finanțarea fazei preliminare a Retehnologizarii Unității 1 a Centralei Nucleare Cernavoda. Retehnologizarea Unitatii 1 a centralei nucleare de la Cernavoda se află în prezent în a doua etapă de execuție, care include activitățile necesare pentru pregătirea implementării proiectului, cum ar fi: planificarea activităților; încheierea contractelor de inginerie, proiectare, achiziție și construcție; achiziția de echipamente cu ciclu lung de fabricație; elaborarea planului de execuție și construirea infrastructurii; obținerea autorizațiilor necesare; asigurarea surselor de finanțare. Recent, Nuclearelectrica a început lucrările de construcții civile pentru proiectul de retehnologizare a Unității 1 a centralei nucleare de la Cernavoda. Încasările din împrumutul în valoare de 80 de milioane euro vor fi utilizate pentru finanțarea fazei LNTP (Limited Notice to Proceed) a proiectului privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda. Această finanțare va fi contractată de Energonuclear S.A., societatea de proiect pentru dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4, în calitate de împrumutat, și va fi susținută de o garanție de acționar din partea Nuclearelectrica. Proiectul privind Unitățile 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda se află, de asemenea, în cea de-a doua etapă de execuție, lucrările preliminare (Limited Notice to Proceed – LNTP), urmărind următoarele obiective principale dezvoltarea ingineriei necesare pentru definirea proiectului; structurarea și contractarea finanțării (prin elaborarea unor estimări ale costurilor și a unor calendare de implementare cu un grad ridicat de certitudine); obținerea punctului de vedere favorabil al Comisiei Europene ca urmare a Avizului de proiect, în conformitate cu articolul 43 din Tratatul EURATOM și obținerea unei decizii pozitive în conformitate cu dispozițiile europene relevante privind ajutoarele de stat; adoptarea Deciziei finale de investiție pentru avansarea la etapa III (Construcție). „Cele două acorduri de finanțare semnate astăzi cu sindicatul bancar constituit și condus de J.P. Morgan SE fac parte din strategia de finanțare și vizează avansarea, conform calendarului, a două dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica: Retehnologizarea Unității 1 și Proiectul Unităților 3 și 4. Obiectivul nostru este să livrăm energie sigură și disponibilă, conform planificării, fără întârzieri, fără depășiri de costuri. Acest parteneriat este o recunoaștere a solidității ambelor proiecte și o reconfirmare a rolului complex pe care energia nucleară urmează să îl joace pe termen lung, pe care eu îl numesc încredere, și mulțumesc J.P. Morgan SE și institutiilor bancare pentru profesionalismul și parteneriatul lor”. -Cosmin Ghiță, Director General, Nuclearelectrica „Suntem încântați să constatăm că ambele proiecte – Retehnologizarea Unității 1, precum și Proiectul Unităților 3 și 4 – au atras un interes considerabil din partea băncilor de top din România, o dovadă a încrederii sectorului bancar românesc în performanța și excelența operațională a Nuclearelectrica, precum și un parteneriat pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector energetic strategic, menit să furnizeze energie previzibilă, fiabilă și curată pentru multe decenii de acum înainte.”-Daniel Adam, Director Financiar, Nuclearelectrica Ambele proiecte vor contribui la asigurarea securității energetice a României, a disponibilității energetice, a energiei curate și a dezvoltării socio-economice semnificative, inclusiv a lanțului de aprovizionare. Prin creșterea capacității nucleare cu încă două unități CANDU (cu o capacitate instalată de 700 MW fiecare) și prelungirea duratei de viață a Unității 1 CNE Cernavoda cu încă 30 de ani, 66% din energia fără emisii de CO2 a României va proveni din energie nucleară, oferind, de asemenea, mii de locuri de muncă, se mai arată în comunicatul companiei.
Emil Boc insistă cu METROUL de la Cluj și acuză informații false și alarmiste, deși a pierdut finanțarea din PNRR
Lucrările de la metroul de la Cluj au fost anunțate cu surle și trâmbițe de primarul Emil Boc. Mai mult, în campania electorală pentru alegerile locale din 2024, Emil Boc a luat lopata în mână, alături de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, pentru a marca evenimentul într-un gest de PR electoral. Marți însă, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat, după discuția cu Celine Gauer, că mai multe proiecte au fost scoase de pe finanțarea europeană, respectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece nu mai pot fi terminate până în august 2026. Printre ele și metroul de la Cluj. Metroul de la Cluj nu va mai fi finanțat din bani europeni. Comisia Europeană va retrage finanțarea de 300 de milioane de euro pentru investiție. În 2024, Sabin Sărmaș declara pentru Gândul că din cele 9 erate publicate de Primăria Cluj în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 4 dintre ele au fost respinse. „Anumite erate la aceste achiziții nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene – JOUE. În anumite cazuri au fost depuse chiar contestații (…) Concluziile din partea Comisiei și, fără argumente adiționale din partea autorităților române, pe care le-am găsit la preluarea mandatului, sunt că aceste proiecte nu pot fi considerate că îndeplinesc toate condițiile regulamentelor europene”, a spus Dragoș Pîslaru, în conferința de marți, 7 iulie 2025. Emil Boc: „Noi nu putem lucra după cum se alarmează unii sau alții” Tot marți, 15 iulie, în ședința Consiliului Local, Emil Boc a ținut să facă câteva precizări despre proiectul metroului clujean. „Fac două precizări pentru a lămuri opinia publică, pentru că mulți lansează tot felul de informații false și alarmiste, că nu are contract de finanțare, că nu are autorizație de construire. Metroul are contract de finanțare, semnat în 29 decembrie 2022, între Ministerul Transporturilor și Municipiul Cluj-Napoca. Pentru cei care spun că nu există contract de finanțare, îi invit să se uite pe site-urile aferente sau să ni-l ceară nouă. Noi suntem cu faptele, ei sunt cu vorbele, asta e diferența. N-au crezut nici că vor veni cârtițele vreodată. Când au venit au spus: «No, stați acuma că nu se vor începe vreodată lucrările.» Ei bine, uite că încep, dar după pașii legali. Noi nu putem lucra după cum se alarmează unii sau alții. Lucrarea aceasta este pentru eternitate, nu-i făcută pentru un an de zile. Cum îți faci o casă sau un coteț pentru animale sau un coteț pentru cățel. În egală măsură, vreau să se știe că, la solicitarea Ministerului Sănătății, în vederea corelării cu viitorul Spital Regional de Urgență, am modificat ordinea de execuție a lucrărilor din secțiunea 1 în secțiunea 2. Inițial, trebuia să începem din Sopor, dar cu aprobarea Comisiei Europene de modificare a calendarului, a trebuit să începem, pe bună dreptate, dinspre Florești, pentru a avea încă o cale alternativă de acces la Spitalul de Urgență”, a spus Emil Boc. Pro-infrastructura: Livrează doar gogoși clujenilor cu privire la acest proiect Asociația Pro Infrastructura a atras atenția în 9 iulie că atât antreprenorul general Gulermak, cât și primarul Emil Boc servesc gogoși clujenilor privind proiectul metroului ușor din Cluj. „Primăria Cluj-Napoca a plătit în 2024 un avans de 232 milioane euro, bani primiți de la guvernul Ciolacu, către antreprenorul general Gülermak. Probabil domnul Boc are un plan precis de a face rost de ceilalți bani necesari ca să acopere valoarea contractului de aproximativ 1,8 miliarde € fără TVA. Fiindcă n-a fost în stare să pregătească bine și la timp magistrala, aceasta a fost scoasă de pe PNRR și pusă pe Programul Transport, însă doar verbal, fiindcă n-are nici măcar cererea de finanțare depusă. Din alocarea de 1,2 miliarde € disponibilă, doar M4 din București are contract de finanțare semnat de 2,15 miliarde €, și mai sunt cereri ale beneficiarilor în valoare de 658 milioane € pentru trenul metropolitan Cluj-Napoca, linia tram-train Oradea și modernizarea M2 București. Primarul Boc nu se grăbește să-și asigure măcar o parte din restul de 1,5 miliarde € plus TVA cât mai are nevoie. Și nici nu mai are loc în Programul Transport, unde mai este spațiu doar de vreo 800 milioane € până când se atinge pragul de supracontractare de 300%, bani iluzorii pe care oricum se bat și alții”, a spus Asociația Pro Infrastructura. Ei adaugă că primarul Boc „vinde gogoși” clujenilor: „Vin tot mai multe semnale că și Gülermak ne vinde gogoși… pe care domnul Boc le servește mai departe clujenilor”. Gândul a scris încă din 10 octombrie 2024 că metroul de la Cluj va fi scos din PNRR, citând surse guvernamentale. Atunci, potrivit informațiilor noastre, ministrul fondurilor europene, Adrian Câciu, a anunțat-o personal pe Celine Gauer despre întârzierile la acest proiect. Metroul de la Cluj a fost anunțat că va fi finalizat în 2031 cu o investiție de 2,2 miliarde de euro, din care 300 de milioane de euro proveneau din finanțări europene. Foto colaj: Facebook/ Emil Boc + Hepta AUTORUL RECOMANDĂ:
Raport: Pentagonul a furnizat 2,4 trilioane de dolari firmelor private de armament pentru a finanța războiul
Potrivit unui raport elaborat de Quincy Institute for Responsible Statecraft și programul Costs of War de la Brown University, că noul buget al Pentagonului al administrației Trump va duce cheltuielile militare anuale ale SUA dincolo de pragul de 1 trilion de dolari. Conform raportului, acest lucru va genera un câștig estimat de peste o jumătate de trilion de dolari, care va fi împărțit între firmele de armament de top precum Lockheed Martin și Raytheon, precum și un sector al tehnologiei militare în creștere, cu aliați apropiați în administrație, precum vicepreședintele JD Vance. Primii cinci contractanți ai Pentagonului Raportul este alcătuit din statistici privind cheltuielile și contractele Pentagonului în perioada 2020-2024, timp în care primii cinci contractanți ai Pentagonului (Lockheed Martin, Raytheon, Boeing, General Dynamics și Northrop Grumman) au primit 771 de miliarde de dolari în contracte atribuite. În total, firmele private au primit aproximativ 54% din cheltuielile discreționare ale departamentului de 4,4 trilioane de dolari în perioada respectivă. Luând în considerare finanțarea suplimentară pentru Pentagon aprobată de Congres în temeiul legii „One Big Beautiful Bill Act” a lui Trump, bugetul militar al SUA se va fi aproape dublat în acest secol, crescând cu 99% din 2000, se arată în raportul citat de The Guardian. Creșterea rapidă a cheltuielilor militare, care a început sub administrația Bush după 11 septembrie, a fost continuată acum prin cheltuieli pentru contracararea Chinei, principalul rival al SUA, precum și prin transferuri de arme record către Israel și Ucraina.
Marcel Boloș cere la Bruxelles fonduri suplimentare pentru proiectele strategice ale României, apărarea, chimia şi siderurgia
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, se va deplasa săptămâna aceasta la Bruxelles, împreună cu echipa tehnică. Boloș va cere Comisiei Europene suplimentarea cu aproximativ 50 milioane euro, prin cele opt programe regionale, pentru a susţine persoanele vulnerabile şi tinerii aflaţi la început de drum, dar şi alocarea a aproximativ 150 milioane euro pentru stimularea competitivităţii economiei româneşti prin investiţii în tehnologii critice şi sprijinirea industriei naţionale în contextul noilor tendinţe europene, industrii strategice precum apărarea, chimia şi siderurgia. ”În timp ce atenţia publică este îndreptată în mare parte către implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), este important să subliniem că adevărata forţă a investiţiilor strategice vine în acest moment din Politica de Coeziune, care susţine dezvoltarea echilibrată şi durabilă în toate regiunile ţării. Vorbim de 45 miliarde euro disponibile prin cele 16 programe, din care aproximativ 30 miliarde euro sunt fonduri europene nerambursabile ”, anunţă inistrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, într-o postare. Cerereri de suplimentare de fonduri Marcel Boloş arată că în aceste zile, echipele tehnice şi Autorităţile de Management se pregătesc intens pentru reuniunea anuală cu reprezentanţii Comisiei Europene şi beneficiarii programelor operaţionale, eveniment-cheie pentru gestionarea eficientă a fondurilor europene. ”În paralel, evaluarea intermediară ne oferă oportunitatea de a reprograma strategic fondurile disponibile, pentru a răspunde mai bine nevoilor şi priorităţilor actuale ale României. Astfel, vom propune Comisiei Europene suplimentarea cu aproximativ 50 milioane euro, prin cele opt programe regionale, pentru a susţine persoanele vulnerabile şi tinerii aflaţi la început de drum. De asemenea, vom propune alocarea a aproximativ 150 milioane euro pentru stimularea competitivităţii economiei româneşti prin investiţii în tehnologii critice şi sprijinirea industriei naţionale în contextul noilor tendinţe europene”, anunţă ministrul Investiţiilor. Citiți și: Marcel Boloș prezintă proiectele-cheie de INVESTIȚII din fonduri europene / Reprezentanții Comisiei Europene vin în România