Etichetă: finantare

Nicu Ștefănuță cere Guvernului Ungariei soluții pentru finanțarea proiectelor culturale ale maghiarilor din Transilvania

Vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, îi cere Guvernului Ungariei să găsească soluții pentru continuarea finanțării proiectelor culturale, educaționale și comunitare destinate maghiarilor din Transilvania. Nicu Ștefănuță anunță că i-a solicitat premierului Ungariei, Magyar Péter, și ministrului Culturii, Tarr Zoltán, o întâlnire la Budapesta pentru a discuta situația mai multor proiecte și organizații culturale din Transilvania. Europarlamentarul declară în ultima perioadă, unele organizații culturale se confruntă cu întârzieri și incertitudini în ceea ce privește finanțarea. În anumite cazuri, evenimentele au fost amânate sau suspendate, iar organizatorii au fost nevoiți să caute rapid alte surse de bani pentru a putea continua proiectele. „Oamenii care organizează festivaluri, tabere pentru copii și tineri, evenimente culturale și activități comunitare nu fac politică atunci când își păstrează tradițiile și construiesc viața comunității. Aceste organizații trebuie judecate după ceea ce fac pentru oameni și pentru comunitățile lor, nu după opțiunea politică a participanților sau beneficiarilor”, transmite Nicu Ștefănuță. Acesta precizează că „în multe localități, un festival, o tabără sau un eveniment cultural înseamnă mult mai mult decât o singură zi de program. Înseamnă copii și tineri care se întâlnesc, tradiții care se transmit și comunități care rămân unite”. Potrivit europarlamentarului, România și Ungaria trebuie să asigure mecanisme de finanțare transparente, predictibile și accesibile organizațiilor eligibile. El spune că va solicita și sprijinul autorităților române, inclusiv al Ministerului Culturii, pentru a găși soluțiile potrivite care să permită continuarea proiectelor. Nicu Ștefănuță propune o întâlnire la Budapesta În scrisoarea adresată premierului Magyar Péter și ministrului Tarr Zoltán, europarlamentarul propune o întâlnire la Budapesta pentru a discuta față în față despre proiectele aflate în așteptare sau ale căror finanțări au fost suspendate „Sunt pregătit să vin la Budapesta pentru a discuta direct despre aceste proiecte și pentru a susține continuarea lor”, afirmă Nicu Ștefănuță. Acesta spune că susține „schimbarea politică în Ungaria. Dar schimbarea politică trebuie să însemne mai multă cultură și sprijin pentru comunitatea maghiară din afara Ungariei”. „Sunt europarlamentar român din Transilvania și reprezint în Parlamentul European comunitățile din România, inclusiv comunitatea maghiară. Este responsabilitatea mea să reprezint interesele tuturor acestor comunități și să apăr dreptul lor de a-și păstra cultura, tradițiile și identitatea.”, spune el. Europarlamentarul susține că proiectele dedicate culturii maghiare ajută la păstrarea patrimoniului Transilvaniei. „Nu putem construi Europa de mâine renunțând la identitățile și tradițiile care au format comunitățile europene. Cultura maghiară din Transilvania este parte din patrimoniul acestei regiuni și trebuie să aibă viitor”, spune el.

Guvernul Bolojan alocă 1,4 miliarde lei pe 4 stadioane

În plin „an al austerității”, un proiect care prevede construirea a patru stadioane, în valoare totală de 1,4 miliarde de lei, a intrat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi, de la ora 10:00. Este vorba de patru arene, construite în municipiile Brașov, Timișoara, Slatina, respectiv Oradea, orașul pe care premierul demis, Ilie Bolojan, l-a condus din poziția de primar în perioada 2008-2020. Documentul oficial al proiectului este semnat de ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Czeke Attila. Chiar astăzi au venit datele de la Institutul Național de Statistică (INS), care arată că economia a scăzut cu 0,8% în prima jumătate din 2026, prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, întreaga linie de comunicare pe dezastrul economic a guvernului Ilie Bolojan se bazează pe reducerea deficitului bugetar, scăderea cheltuielilor și chivernisirea banului public, ca justificare pentru scăderea consumului și a economiei în general. Cu toate acestea, guvernul demis Bolojan dă undă verde construirii a patru stadiaone în valoare de peste 1,4 miliarde de lei. Proiectul este pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, la secțiunea note, punctul 3: Gândul a intrat în posesia documentului analizat de Guvern și îl prezintă cititorilor „Pentru un număr de 4 stadioane, indicatorii tehnico-economici au fost aprobați prin hotărâri ale Guvernului, iar procedurile de achiziție publică au fost finalizate de către CNI SA, impunându-se încheierea contractelor cu operatorii desemnați câștigători. Ulterior finalizării procedurilor de achiziție publică și desemnării ofertanților câștigători au fost încheiate convențiile de cofinanțare, prin care părțile semnatare și-au asumat participarea financiară la realizarea investițiilor”, reiese din nota de informare. Valoarea totală a fiecărui proiect de construcție implică o cotă de 75% alocată din bugetul de stat și o cotă de 25%, bani din bugetul local, după cum urmează: Stadion de 30.000 de locuri, municipiul Timișoara – 609.366.993,68 lei, inclusiv TVA,. din care 126 de milioane de lei de la bugetul local; Complex Sportiv, municipiul Oradea – 385.843.822,12 lei, inclusiv TVA, din care 71 milioane lei de la bugetul local; Complex Sportiv-Stadion Municipal „1 Mai”, municipiul Slatina – 289.472.880,95 lei, inclusiv TVA, din care 58 de milioane lei de la bugetul local; Stadionul „Tineretului”, municipiul Brașov – 135.785.757,81 lei, inclusiv TVA, din care 25 de milioane de lei de la bugetul local. Bolojan spune că „gestionează prudent” investițiile publice La finalul notei de informare semnate de Czeke Attila, este specificat că investițiile publice urmăresc atât „prioritizarea obiectivelor”, cât și „distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare”. „În actualul cadru fiscal-bugetar, gestionarea prudentă a investițiilor publice presupune atât prioritizarea obiectivelor care au parcurs etapele de pregătire și de achiziție publică, cât și corelarea angajamentelor legale asumate cu resursele disponibile și distribuirea efortului financiar pe mai multe exerciții bugetare, în funcție de etapele efective de implementare”, este notat în proiectul de construcție a stadioanelor.

Septimiu Costea, CEO Nova Power&Gas: Clujul este un magnet care atrage investiții și poate exporta know-how și tehnologie

CEO-ul Nova Power & Gas a evidențiat, la finalul conferinței Gândul „Portret România – Cluj-Napoca”, rolul strategic al acestui municipiu în dezvoltarea economică regională și importanța investițiilor în infrastructura energetică pentru susținerea competitivității și atragerea de noi finanțări . La finalul conferinței „Portret România – Cluj-Napoca”, Septimiu Costea, CEO al Nova Power & Gas, a subliniat poziția strategică a municipiului Cluj-Napoca în economia regională și capacitatea sa de a atrage investiții și oportunități de dezvoltare. Reprezentantul companiei a amintit că Nova Power & Gas este o afacere cu capital integral românesc, fondată la Cluj în urmă cu aproape 30 de ani, care și-a extins activitatea la nivel regional. „Clujul este un magnet. Trebuie să întreținem acest magnet, să performeze foarte bine, iar pentru aceasta noi, prin investițiile noastre, prin decizia și prin curajul acționarilor, putem să susținem această economie pentru a atrage cât mai multă activitate economică în zonă și la nivel regional”, a declarat Septimiu Costea. Conferința Gândul „Portret România – Cluj-Napoca” Investiții de peste 500 de milioane de euro în energie CEO-ul Nova Power & Gas a evidențiat contribuția companiei la dezvoltarea economiei locale și regionale prin investițiile realizate în ultimii ani, în special în sectorul energetic. Potrivit acestuia, investițiile companiei au depășit pragul de 500 de milioane de euro și au avut ca obiectiv consolidarea securității energetice și asigurarea unei surse de energie fiabile pentru mediul de afaceri. „Prin investițiile noastre, care în ultimii ani s-au ridicat la peste 500 de milioane de euro, ținem să susținem această economie și să aducem energia flexibilă și sigură în momentul în care nevoia de consum este maximă”, a precizat Costea. Acesta a subliniat că disponibilitatea unei energii predictibile și accesibile reprezintă unul dintre factorii-cheie în decizia investitorilor de a dezvolta proiecte într-o anumită regiune. De la atragerea investițiilor la exportul de tehnologie În viziunea liderului Nova Power & Gas, Clujul trebuie să depășească statutul de simplu beneficiar al investițiilor și să devină un exportator de competențe, tehnologie și expertiză. „Clujul este un magnet care atrage investiții, dar trebuie să îl privim și ca pe un centru care poate să aducă valoare adăugată și să exporte know-how și tehnologie, precum și specialiști pe care trebuie să-i creștem și să-i susținem pentru a putea genera valoare adăugată la nivel regional și, de ce nu, la un nivel și mai mare”, a afirmat acesta. Energie predictibilă pentru o economie competitivă Septimiu Costea consideră că dezvoltarea unor active energetice moderne și eficiente va contribui la creșterea competitivității economice și la consolidarea încrederii investitorilor. „Prin faptul că oferim energie predictibilă și sigură la prețurile corecte, vom beneficia în viitor de această tehnologie pentru a crea active cu un grad mult mai mare de siguranță, de randament și cu o funcționalitate mult mai sigură”, a concluzionat CEO-ul Nova Power & Gas. Mesajul transmis în cadrul conferinței a evidențiat legătura directă dintre investițiile în energie, dezvoltarea economică și capacitatea unei regiuni de a atrage și păstra investiții pe termen lung. Partenerii conferinței Gândul Portret România – Cluj-Napoca au fost E-Infra, Banca Transilvania, RetuRO și Electrica RECOMANDAREA AUTORULUI: GÂNDUL.RO aduce la Cluj-Napoca evenimentul „PORTRET ROMÂNIA” – lideri din business, administrație și inovare discută viitorul economic al regiunii Dan Tarcea, viceprimar Cluj-Napoca: „Nu putem să împărțim sărăcia. Avem nevoie de oameni de afaceri puternici”

Filmul Fjord, inclus pe lista proiectelor strategice. Anunțul ministrului Culturii

Ministrul Culturii a spus luni că fimul lui Mungiu va fi inclus pe lista proiectelor strategice. „Includerea pe această listă creează premisele ca, în condițiile legii, să se depună un proiect și să primească finanțare. În concret, conform regulilor de la gala premilor Oscar, în vară, cândva, începe înscrierea pentru diversele filme, dar, în cazul nostru, filmul «Fjord», de exemplu, este selectat automat datorită premiului luat la Cannes”, a spus Demeter András István la Digi24. El a adăugat că va face demersuri pentru crearea cadrului legal în vederea obținerii finanțării. „Este vorba de o situație în care cinematografia românească în ultimii 30 de ani nu a prea beneficiat de o susținere consacrată în aceste competiții pentru gala Oscar. Ceea ce am propus eu este un lucru foarte simplu. Prin includerea, prin completarea ordinului emis în martie pentru anul în curs, creăm cadrul regulamentar pentru ca solicitanții, în primul rând producătorului filmului, dar și Centrul Național al Cinematografiei, să poată apela pentru o susținere financiară”, a mai declarat ministrul. Demeter András István a precizat că nu se poate discuta de o sumă deocamdată: „Nu pot eu, dintr-un birou, să estimez o cifră cu care România să contribuie până la momentul la care nu există solicitarea, până la momentul în care instituțiile competente, cum ar fi Autoritatea Națională în Materie Cinematografică, adică Centrul Național al Cinematografiei, producătorii la rândul lor, nu contractează și nu contactează acei ofertanți din Statele Unite care se ocupă de aceste campanii”. Ministrul Culturii spune că banii ar putea fi asigurați din fonrui publice, private, comune sau complementare. Filmul „Fjord”, regizat de cineastul român Cristian Mungiu, a câștigat Palme d’Or la ediția a 79-a a Festivalului de Film de la Cannes 2026, în cadrul ceremoniei de închidere.

Ciprian Ciucu a luat decizia așteptată așteptată de toți bucureștenii. Anunțul momentului

Ciprian Ciucu (48 de ani) a luat decizia așteptată de toți bucureștenii și a oferit detalii despre viitorul echipei de handbal CSM București, despre care a spus că este „un reper pentru România”. Edilul Capitalei a transmis că susţine în continuare handbalul, dar a menționat că îşi doreşte schimbări importante, care să pună accent pe formarea sportivilor români. Ciprian Ciucu, primarul Capitalei, a vorbit despre viitorul CSM București și despre felul în care clubul va continua să fie finanțat, după discuțiile legate despre buget și despre performanță. Acesta a transmis că va susține în continuare handbalul, dar a punctat că își dorește schimbări importante. Concret, Ciprian Ciucu vrea să se pună accent pe formarea sportivilor români. „Evident că vom susţine în continuare clubul de handbal. Trebuie să vedem în ce formă. Este foarte important să creştem şi noi generaţii de handbaliste şi de handbalişti români. Clubul CSM Bucureşti este un reper pentru Bucureşti şi pentru România. Sigur va merge mai departe”, a spus Ciprian Ciucu. Doar o secție a clubului are rezultate notabile Primarul Capitalei a precizat că CSM București are un buget anual care se ridică la suma de 60 de milioane de lei. Cu toate acestea, are o singură secție care înregistrează rezultate notabile, cea de handbal feminin. Astfel, edilul a menționat că în cadrul clubului funcționează și o secție de șah, alături de alte secții care implică cheltuieli importante. Ciprian Ciucu a mai admis că nu a găsit timpul necesar pentru a analiza situaţia de la CSM Bucureşti, în urmă cu câteva săptămâni, însă şi-ar dorit să vadă câteva schimbări.

Gabriela Folcuț, director executiv ARB: Interoperabilitatea și competențele digitale sunt marile vulnerabilități ale României

Sistemul bancar românesc a avansat rapid în zona digitalizării, însă ritmul transformării depinde de statusul modernizării digitale a administrației publice, de rapiditatea implementării legislației europene sau cea națională și de creșterea competențelor digitale ale populației, a arătat Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, în cadrul conferinței EUROPA CONNECT – România Digitală, comunicată de Gândul. România începe să recâștige încrederea investitorilor și să depășească dificultățile economice din ultimii ani, însă progresul digitalizării depinde de măsuri concrete și de o mai bună coordonare între stat și mediul privat, susține Gabriela Folcuț. „România a ieșit din carantina economică și a demonstrat în fața instituțiilor internaționale, inclusiv agențiile de rating, că este capabilă să rezolve dezechilibrele cu care s-a confruntat, în special deficitul bugetar. Asta înseamnă că România poate redeveni atractivă pentru investitori, inclusiv din perspectiva digitalizării”, a declarat aceasta. Directorul executiv al ARB subliniază că sistemul bancar este printre cele mai avansate sectoare în ceea ce privește digitalizarea, însă ritmul transformării depinde în mod direct de evoluția digitalizării administrației publice. „Oricât de mult și-a dorit sistemul bancar să se digitalizeze, depinde de modul în care instituțiile publice se digitalizează și de ritmul în care legislația europeană și națională este implementată și primește norme de aplicare”, a explicat Folcuț. Aceasta a dat ca exemplu colaborarea cu autoritățile pentru simplificarea proceselor administrative, inclusiv proiectele care permit actualizarea automată a datelor personale ale clienților fără deplasarea acestora la bancă. „În momentul în care toate băncile vor fi integrate în proiectul cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, milioane de clienți nu vor mai fi nevoiți să vină la bancă pentru actualizarea datelor personale. Actualizarea datelor personale este o obligație legală prevăzută de legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, a precizat reprezentanta sistemului bancar. EUROPA CONNECT – România Digitală Un obstacol rămâne întârzierea normelor de aplicare pentru recunoașterea semnăturii electronice simple și avansate, aspect considerat esențial pentru debirocratizarea la nivel național. „Așteptăm de doi ani normele de aplicare la legea care recunoaște caracterul juridic al semnăturii electronice simple și avansate. Mediul privat are nevoie de aceste reglementări pentru a simplifica procesele și pentru a accelera digitalizarea”, a spus Folcuț. Oficialul ARB a evidențiat și potențialul portofelului digital european, pentru care sectorul bancar și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile, cu obiectivul implementării până la finalul anului 2026. În ciuda progreselor, România rămâne în urmă la capitolul competențe digitale, ceea ce limitează dezvoltarea economiei digitale. „Avem o conectivitate excelentă, suntem chiar pe primul loc în Europa, însă doar 28% dintre români au competențe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 56%. Ținta națională este ca 50% dintre români să aibă competențe digitale de bază până în 2030, iar timpul rămas este foarte scurt”, a avertizat aceasta. Gabriela Folcuț consideră că soluția este elaborarea unui plan național de acțiuni privind digitalizarea, bazat pe colaborarea între autorități și mediul privat, investiții în infrastructuri digitale critice, resurse pentru adopția în economie și dezvoltarea competențelor digitale încă din școală, interoperabilitate și simplificare. „Problema majoră este interoperabilitatea. Dacă nu avem un plan de acțiune clar, cu măsuri concrete și responsabilități definite, nu vom reuși să implementăm corespunzător. Este nevoie să ne așezăm la masă cu autoritățile și mediul privat și să construim împreună acest plan de acțiune”, a subliniat reprezentanta ARB. EUROPA CONNECT – România Digitală În opinia sa, dezvoltarea digitală nu se poate baza doar pe conectivitate, ci necesită un ecosistem complet, format din specialiști, clienți educați digital, securitate cibernetică și politici publice coerente. „Pentru atragerea în România a investițiilor în centre de date AI nu este suficient să avem internet bun sau taxe competitive. Sunt necesare energia, rețele, autorizarea rapidă și ecosistemul care se referă la talente, clienți și securitate. Cine controlează datele și conectivitatea va controla Inteligența artificială, industriile și apărarea. Digitalizarea se poate face coerent doar prin colaborare și printr-un plan național asumat de toți actorii implicați”, a concluzionat Gabriela Folcuț. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR:”Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică” Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră”

FT: Guvernul SUA va finanța grupuri de reflecție și organizații caritabile din Europa aliniate mișcării MAGA

Departamentul de Stat din SUA va finanța grupuri de reflecție și organizații caritabile aliniate mișcării MAGA în Europa. În luna decembrie a anului trecut, Sarah Rogers, înaltă funcționară a Departamentului de Stat, s-a deplasat la Londra, Paris, Roma și Milano, în cadrul a ceea ce a fost numit „turneul libertății de exprimare”. Scopul acestor deplasări a fost acela de a se întâlni cu think-tank-uri influente de dreapta. De asemenea, aceasta a discutat și cu personalități importante din partidul Reform UK din Marea Britanie, al lui Nigel Farage, despre alocarea unei sume de bani pentru promovarea valorilor americane. Informațiile au fost dezvăluite, în exclusivitate pentru Financial Times (FT), de trei surse familiarizate cu subiectul. Finanțarea a fost corelată cu celebrarea a 250 de ani de la independența SUA, care va avea loc la sfârșitul acestui an, au spus sursele pentru FT. Publicația mai notează faptul că un oficial american a declarat că această inițiativă reprezintă o schimbare față de proiectele anterioare ale Departamentului de Stat și că este probabil să se concentreze pe inițiative cu sediul în Londra, Paris, Berlin și Bruxelles. Potrivit FT, un oficial american a afirmat că Rogers avea asociați în întreaga comunitate europeană a „libertății de exprimare” înainte de a intra în guvern, iar mulți dintre ei sunt dornici să valorifice resursele și atenția administrației americane conduse de Trump. În plus, Rogers ar viza Legea privind siguranța online din Marea Britanie, dar și Legea privind serviciile digitale din UE. Reacția Departamentului de Stat din SUA În replică, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a descris, într-o reacție pentru Financial Times, că finanțarea acestor grupuri de reflecție din Europa reprezintă „o utilizare transparentă și legală a resurselor pentru a promova interesele și valorile SUA în străinătate”. Informația vine în contextul în care Casa Albă a criticat aliații europeni odată cu revenirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA. În strategia de securitate națională a SUA, care a fost publicată anul trecut, se solicită „cultivarea rezistenței” față de traiectoria actuală a continentului. În document se lansează un avertisment privind migrația în masă și „cenzura libertății de exprimare” care ar putea duce la „dispariția civilizației”. Administrația Trump a interpretat eforturile Europei de a reglementa conținutul online, inclusiv pe marile rețele de socializare din SUA, ca un atac la adresa libertății de exprimare.

Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii, compară finanțările din mediul privat cu cele din sectorul public: Investim sau tăiem din cheltuieli?

Rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Mihnea Costoiu, a publicat un mesaj pe Facebook în care arată rata de succes în mediul privat și cum a reușit să tripleze investițiile în cercetare, ajungând la același nivel cu finanțarea publică. „În 2025 mediul privat triplează investițiile în cercetare și ajung la același nivel cu finanțarea publică. Care este soluția noastră? Investim sau tăiem din cheltuieli? Un subiect de maximă actualitate despre care se discută prea puțin în ultimele zile este realizarea bugetului educației și cercetării pentru anul 2026. Mulți oameni ignoră acest subiect, pentru că se gândesc că este vorba despre efecte care se vor produce peste următorii 10 ani. Greșit. Discuțiile din aceste zile vor influența direct și imediat numărul locurilor de muncă bine plătite din România anului 2026 și următorii ani”, a punctat Mihai Costoiu în începutul postării. Investițiile private în cercetare au ajuns la nivelul finanțării publice. De ce bugetul pe 2026 este crucial „În 2025, investițiile private în sectorul de cercetare-dezvoltare din România au crescut de aproape trei ori comparativ cu anul anterior, 2024. Bugetul investit de mediul privat în cercetarea din țară a ajuns la peste 1,6 miliarde de lei. Adică o cifră aproape egală cu bugetul de 1,7 miliarde de lei asigurat de stat. Este o realizare extraordinară care arată că România se dezvoltă într-o direcție clară. Nu în viitor, ci în timp ce citiți aceste rânduri. Cum s-a ajuns aici? Mulți oameni din mediul privat și universitar au depus un efort imens în fața unui scepticism care a dominat de-a lungul deceniilor. Personal, am crezut în această realitate încă din 2014, când am inițiat modificarea legislativă cu privire la facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare și am insistat pentru simplificarea administrativă. Această predictibilitate a încurajat companiile să își asume proiecte de cercetare pe termen lung, iar rezultatele se văd astăzi în cifre concrete: 2023: peste 200 milioane lei; 2024: peste 540 milioane lei; 2025: peste 1.600 milioane lei”, a mai precizat fostul senator. Cercetarea românească, între capitalul privat și responsabilitatea publică Fostul senator aduce în față ideea că investițiile private în cercetare-dezvoltare au devenit, în multe domenii, principala sursă de finanțare a inovării și depășesc contribuția statului. Aceste investiții generează deja rezultate concrete: formarea de specialiști, locuri de muncă bine plătite și proiecte active în domenii-cheie precum IT, inteligență artificială, sănătate sau tranziție verde. „În multe domenii, investițiile private în cercetare-dezvoltare reprezintă principala sursă de finanțare a inovării, adică depășesc finanțarea publică. Este o direcție pe care trebuie să o susținem consecvent. Vreau ca acest mesaj să fie clar. Nu vorbim despre domenii pur teoretice, sau despre câteva proiecte restrânse care pot avea loc în viitorul îndepărtat. Vorbim despre formarea de specialiști în domenii de interes, ACUM. Vorbim despre locuri de muncă bine plătite, ACUM. Vorbim despre a avea o prezență în domenii despre care poate ați auzit câte ceva: IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii în industria automotive, tehnologii în sănătate, tranziție verde, microelectronică și multe altele. Toate acestea sunt domenii în care un număr mare de proiecte sunt realizate deja în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri a transmis un semnal clar: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație dacă susținem consecvent cercetarea și parteneriatele cu universitățile. Când discutăm despre buget, este important să înțelegem că fiecare leu investit în universități și cercetare se întoarce în performanța industriei din țară, în locuri de muncă bine plătite, în competitivitate economică și în capacitatea noastră de a crea noi inițiative economice. Nu în anii viitori, ci începând din acest an. De aceea, este vital să înțelegem un lucru: banii privați nu pot face totul singuri. Investițiile private au nevoie de infrastructură publică modernă. Fără laboratoare performante în universități, fără o resursă umană înalt calificată și fără mecanisme clare de transfer tehnologic, potențialul acestor 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizat. Cred că este un domeniu în care, când vorbim despre realizarea bugetului pe acest an, putem demonstra că nu urmărim doar să reducem din cheltuieli. Putem arăta că nu dorim doar să tăiem din bugete ci și să investim în viitor. Și este important să aliniem efortului statului cu dinamica investițiilor private. Soluția pentru bugetul anului 2026 nu este tăierea, ci alinierea efortului statului cu dinamica investițiilor private. Trebuie să continuăm consolidarea parteneriatelor dintre companii și universități și să stimulăm investițiile pe termen lung în infrastructura de cercetare. Este momentul să susținem domeniile de interes, nu doar să le tăiem finanțarea”, a mai precizat Mihai Costoiu în postarea sa.

Cum se finanțează Hamas: De la bani primiți oficial până la criptomonede și rețele clandestine

La sfârșitul lui 2024, autoritățile americane estimau că Hamas obținea în jur de 10 milioane de dolari lunar. Acești bani veneau din campanii false de strângere de fonduri pentru ajutor umanitar. Unele dintre aceste operațiuni au fost investigate și în Italia. Procuratura antiterorism din peninsulă a dispus arestări și punerea sub acuzare a mai multor persoane. Il Post arată că deși aceste contribuții nu reprezintă principala sursă de venit a organizației, importanța lor a crescut odată cu declanșarea conflictului din Gaza, când alte rute financiare au fost întrerupte sau diminuate. Sprijinul Iranului și fondurile provenite din Qatar Încă de la formarea sa, Hamas a beneficiat de sprijin financiar din partea Iranului, principalul său aliat strategic. După ce a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza, în 2007, organizația a primit fonduri și din Qatar. Până în octombrie 2023, Qatarul transfera lunar milioane de dolari administrației din Gaza. Între 2018 și 2021, aceste sume erau livrate în numerar, cu acordul Israelului și sub escortă militară. Oficial, banii erau destinați plății salariilor funcționarilor și achiziției de combustibil pentru centralele electrice. Guvernul israelian a permis aceste transferuri considerând că Hamas era mai interesată de guvernarea Gazei decât de escaladarea confruntării militare, ceea ce slăbea influența Autorității Naționale Palestiniene din Cisiordania. Structuri financiare ascunse și firme fantomă pentru finanțarea Hamas Finanțarea din Iran a fost mult mai puțin transparentă. În timp, Hamas a dezvoltat o rețea extinsă de companii în afara teritoriilor palestiniene. Acestea erau susținute de Teheran, prin care transfera fonduri către Gaza. Structurile gestionau afaceri în minerit, construcții și imobiliare, cu active evaluate la sute de milioane de dolari. După 2019, în urma intensificării sancțiunilor, centrul operațional al rețelei a fost mutat în Turcia, unde organizația are mai multă libertate de acțiune. Pentru a evita sistemele bancare tradiționale, Hamas recurge și la hawala, un mecanism de transfer de bani apărut în Evul Mediu. Acesta este bazat pe intermediari și relații de încredere, fără documente oficiale sau tranzacții bancare directe. Lipsa trasabilității face ca hawala să fie dificil de supravegheat și continuă să fie folosit pentru transferuri din Iran și alte state din regiune către Gaza. În ultimii ani, criptomonedele au devenit o opțiune tot mai frecventă pentru Hamas. Dacă la început erau folosite pentru donații mici, numărul mare al acestora le-a transformat treptat într-un instrument pentru transferuri substanțiale. Deși tranzacțiile digitale pot fi urmărite teoretic, schimbarea constantă a portofelelor și utilizarea platformelor din țări care nu aplică standardele internaționale îngreunează monitorizarea. Până la izbucnirea războiului, o parte din fondurile Hamas provenea din taxele impuse asupra mărfurilor și tranzacțiilor comerciale din Gaza. Aceste venituri au scăzut drastic odată cu blocada totală. Surse diplomatice afirmă că, în timpul conflictului, organizația ar fi confiscat o parte din ajutoarele umanitare. Hamas a revândut ulterior bunuri esențiale pentru a obține fonduri. Suspiciuni privind activitatea ONG-urilor Autoritățile israeliene susțin că unele fonduri colectate de organizații umanitare pentru Gaza ar putea fi redirecționate către Hamas. În consecință, mai multe ONG-uri au fost investigate sau au avut conturile înghețate în state precum Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda. În Italia, o anchetă recentă urmărește să clarifice dacă banii adunați aveau cu adevărat destinație umanitară sau erau folosiți pentru finanțarea grupării. În ciuda sancțiunilor, blocadei și intensificării controalelor internaționale, Hamas reușește să își mențină structurile administrative și să sprijine membrii organizației. Nu se știe cu exactitate dacă resursele actuale provin din economii acumulate înaintea războiului sau dintr-o combinație de metode – donații, criptomonede, rețele informale și deturnarea ajutoarelor – care continuă să scape parțial supravegherii globale.

Stelian Bujduveanu: Am semnat cea mai mare finanțare europeană destinată transportului public din București

„Astăzi a fost un moment important pentru Capitală și sunt bucuros că am marcat finalul acestui mandat printr-o investiție esențială pentru viitorul orașului”, a transmis Stelian Bujduveanu pe Facebook. Edilul afirmă că valoarea totală a investiției se apropie de 400 de milioane de euro. „Am semnat cea mai mare finanțare europeană destinată transportului public din București. Aproape 400 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea liniilor de tramvai, reabilitarea depourilor și achiziția de noi tramvaie și troleibuze”, a precizat acesta. Finanțare BEI pentru proiectele prioritare ale Capitalei Bujduveanu a declarat că investiția include și o componentă de cofinanțare obținută prin Banca Europeană de Investiții. „Pe lângă cele aproape 2 miliarde de lei finanțare europeană nerambursabilă, Municipiul București a apelat la Banca Europeană de Investiții pentru asigurarea cofinanțării. BEI a aprobat o finanțare de 300 de milioane de euro pentru a susține proiectele prioritare ale Primăriei Capitalei în domeniul mobilității și modernizării transportului public de suprafață, precum și proiecte esențiale în domeniul termoficării”, a adăugat Bujduveanu. El subliniază că mixul de fonduri europene, împrumuturi externe și resurse proprii permite derularea unor proiecte majore. „Această combinație de fonduri europene, împrumuturi externe și resurse proprii ne oferă capacitatea de a realiza investiții majore, imposibil de atins altfel”, a mai scris primarul general interimar.