Etichetă: finlanda

Alertă maximă la granița cu NATO. Rușii au intensificat controalele la frontiera cu Finlanda

Controalele au fost intensificate la punctul de control Șuya, din regiunea Karelia, potrivit Nexta. Punctul este situat la aproximativ 110 km de granița cu Finlanda. Măsură coincide cu zvonurile tot mai persistente despre o mobilizare iminentă în Federația Rusă. Traficul este verificat în ambele direcții. Șoferii sunt obligați să se oprească la cererea agenților de frontieră ai FSB și să prezinte documentele. Refuzul de a se conforma poate atrage o amendă sau arestul până la 15 zile. Barierele de pe drumul spre graniță sunt ridicate doar după ce vehiculele au fost atent verificate. Un martor a declarat pentru Astra că verificările la punctele de control din Karelia au crescut în intensitate încă din luna august. Potrivit martorului, agenții de frontieră verifică documentele bărbaților și ale persoanelor care vin din alte locuri, fac fotografii ale pașapoartelor turiștilor și află unde locuiesc. De asemenea, înregistrează datele de contact ale transportatorilor și ale pensiunilor. Tensiune și la altă graniță a Rusiei cu un stat NATO Recent, Rusia a introdus starea de asediu la granița cu Estonia. Concret, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a instituit măsuri stricte pe o fâșie de 5 kilometri de-a lungul graniței din cele două raioane. Conform deciziei, este interzisă circulația persoanelor și a vehiculelor în afara localităților pe timp de noapte. Restricții sunt și pe râul Narva. S-a interzis accesul pe malurile râului, staționarea pe timp de noapte și utilizarea ambarcațiunilor mici pe anumite sectoare din raionul Kingisepp. Vânătoarea și transportul armelor de foc au fost complet interzise în zona de frontieră. Motivul oficial invocat de ruși este „prevenirea încălcărilor regimului de frontieră și de migrație”. De ce crește tensiunea la granița NATO Totuși, serviciile de informații din țările baltice și NATO urmăresc îndeaproape aceste mișcări neobișnuite ca urmare a tensiunilor geopolitice regionale. Serviciul de frontieră estonian a declarat că astfel de restricții nu sunt o practică obișnuită. Instituția monitorizează situația și este pregătită să reacționeze la eventuale incidente. Ministerul de Interne estonian a transmis că nu observă o amenințare directă pentru țară. Experții internaționali au avertizat că țările baltice ar putea reprezenta o țintă pentru Rusia. S-a vorbit despre sabotaje, o diversiune de tipul „steag fals” sau chiar de o invazie. Unii oficiali ruși, precum Dmitri Medvedev, au amenințat în mod direct cele trei țări membre UE și NATO.

Nicușor Dan, despre prețul benzinei: Nu văd scumpiri excepționale

Aflat la Summitul Arcticii în Finalnda, Nicușor Dan a declarat, într-un interviu pentru Euronews România, că nu vede evoluții de preț la benzină, în contextul războiului din Orientul Mijlociu, dar a atras atenția că efectul asupra prețurilor nu poate fi predictibil. Totuși, șeful statului a subliniat că „nu se pune problema unui deficit de aprovizionare”. „Pentru moment, pe o perioadă imediat următoare, nu văd creșterii excepționale. O să urmăm piața, nu o să urmăm piața globală care va urma efectele războiului. Nu putem decât să ne dorim ca o soluție diplomatică să fie găsită cât mai curând”, a declarat Nicușor Dan.  Loading … Referitor la aprovizionarea globală cu țiție, președintele României a precizat că „nu se pune problema unui deficit de aprovizionare”, însă a subliniat că, efectul asupra prețurilor „nu poate să fie predictibil”. „Pentru moment nu se pune problema, așa cum suntem azi, nu se pune problema unui deficit de aprovizionare. În schimb, din cauza acestei gâtuiri a producției față de piața globală, efectul asupra prețurilor nu poate să fie foarte predictibil. Și în condițiile astea, guvernul României, oricare ar fi el, face ce poate, pentru că o componentă importantă este prețul brut al materiei prime, al țițeiului”, a mai spus președintele României. În ceea ce privește impactul real al scumpirilor la pompă, Nicușor Dan a precizat că Guvernul va lua măsuri. „O să vedem și guvernul va reacționa cât de cât în timp real”, a mai spus Nicușor Dan. Prețul benzinei se apropie de pragul psihologic de 10 lei pentru un litru Luni, prețul mediu național al benzinei standard 95 în România este de aproximativ 9,95 lei/litru. Comparativ cu săptămâna trecută, benzina standard s-a scumpit cu aproximativ 18 bani pe litru. De asemenea, pentru un litru de benzină premium, românii trebuie să scoată din buzunare 10,5 lei. La polul opus, potrivit Prețcarburant.ro, motorina standard se comercializează luni cu 10.55 lei/litru, în timp ce motorina premium costă 11,2 lei/litru.

Nicușor Dan va participa la Summitul European dedicat Regiunii Arctice, organizat în Finlanda

Reuniunea liderilor europeni va avea loc în orașul Rovaniemi din nordul țării. Printre oficialii care vor participa la Summitul European se numără Cancelarul Republicii Federale Germane, Friedrich Merz, Prim-ministrul Republicii Polone, Donald Tusk, Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen, alături de reprezentanți ai instituțiilor UE, Președintele Consiliului European, António Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. Obiectivul Summitului Summitul ce va avea loc în perioada 13-14 septembrie are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea arctică, într-un context marcat de creșterea importanței geopolitice, economice și climatice a acesteia. Reuniunea va viza în special definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice. Despre ce va vorbi Nicușor Dan În cadrul dezbaterilor, Președintele Nicușor Dan va prezenta viziunea României privind gestionarea coerentă și unitară a provocărilor de pe întregul spațiu care se întinde de la Arctica până la Marea Neagră, în contextul în care provocările de securitate din aceste regiuni sunt interconectate. De asemenea, Președintele României va exprima interesul și disponibilitatea țării de a contribui la eforturile comune ale UE și NATO, prin asumarea de responsabilități în regiunea noastră, dar și în cea extinsă, precum și prin implicarea în proiecte sectoriale concrete. Se numără domenii precum protecția infrastructurii critice, consolidarea capacităților de apărare și securitatea energetică.

Șase țări UE cer tăieri de sute de miliarde de euro din viitorul buget al Uniunii Europene. Germania vrea austeritate și la Bruxelles

Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au transmis, într-o declarație comună, că bugetul de aproape 2.000 de miliarde de euro propus de Comisie pentru perioada 2028-2034 ar trebui redus „într-o manieră echilibrată”, informează Reuters și Bloomberg. Cancelarul Friedrich Merz i-a găzduit joi, la Berlin, pe omologii săi din Țările de Jos, Danemarca, Austria, Finlanda și Suedia, pentru a-și coordona pozițiile, în condițiile în care liderii UE urmăresc să finalizeze până la sfârșitul anului planul pentru bugetul aferent perioadei 2028-2034. „Într-un moment în care practic toate statele membre trec printr-un proces dureros de consolidare fiscală, bugetul UE nu poate face excepție”, au transmis cele șase țări într-o declarație comună. „Uniunea Europeană trebuie să facă alegeri clare și să își redefinească prioritățile în cadrul bugetului, la fel cum facem și noi la nivel național”, au adăugat acestea. Germania a cerut tăieri de 400 de miliarde de euro din bugetul UE Solicitarea celor șase țări vine după ce Germania ceruse deja reducerea bugetului UE. În iunie, Berlinul a propus tăieri de aproximativ 400 de miliarde de euro, avertizând că actualul plan bugetar este prea costisitor. Cele 27 de state membre ale UE intensifică negocierile dificile privind finanțarea blocului comunitar, marcate de mult timp de dispute legate de cheltuielile pentru domenii precum Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune destinate regiunilor mai sărace. Bugetul UE, denumit Cadrul Financiar Multianual (CFM), trebuie aprobat în unanimitate de toate statele membre. Declarația a fost publicată în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, efectuează un turneu în capitalele UE pentru a discuta cu guvernele despre posibilitatea ajungerii la un acord.

Din Portugalia până aproape de Cercul Polar, cu trenul. Noua legătură Finlanda-Suedia face posibil un traseu de circa 5.000 km

Primul tren al noului serviciu a plecat luni, puțin după ora locală 05:00, din orașul Oulu, situat pe coasta Finlandei, cu destinația Haparanda, în Suedia, relatează BBC. După traversarea râului Torne și a frontierei dintre cele două state nordice, garnitura a fost întâmpinată în gara din Haparanda de localnici care purtau steaguri finlandeze și suedeze. Serviciile feroviare de pasageri pe această rută au fost suspendate în perioada cuprinsă între sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90, pe fondul numărului redus de călători și al incompatibilităților tehnice dintre infrastructurile feroviare. Una dintre principalele dificultăți este ecartamentul diferit. Finlanda utilizează un ecartament mai lat decât standardul european, moștenire a perioadei în care teritoriul finlandez făcea parte din Imperiul Rus. Autoritățile finlandeze au început însă procesul de adaptare a infrastructurii la standardele europene. Două curse pe zi între Oulu și Haparanda Noua legătură va funcționa de două ori pe zi, iar călătoria dintre Oulu și Haparanda durează aproximativ 100 de minute. Pasagerii care vor să-și continue drumul spre sudul Suediei trebuie să schimbe trenul la Haparanda, însă redeschiderea conexiunii transfrontaliere creează posibilitatea unor călătorii feroviare mult mai lungi prin Europa. Una dintre acestea ar putea ajunge la aproximativ 5.000 de kilometri: din regiunea Algarve, în sudul Portugaliei, până la Kolari, cea mai nordică gară pentru trenuri de pasageri din Finlanda. Potrivit BBC, acesta ar putea fi cel mai lung traseu feroviar realizabil în Europa. Noua conexiune face posibilă și o călătorie de aproximativ 24 de ore între Helsinki și Stockholm, cu schimbările necesare de tren pe parcurs. Finlanda mizează pe revenirea călătoriilor cu trenul în Europa Reluarea serviciului este prezentată de autoritățile finlandeze și ca un semn al intensificării cooperării dintre Finlanda și Suedia. Elisa Markula, directoarea generală a operatorului feroviar de stat finlandez VR, a declarat pentru AFP că transportul feroviar traversează o perioadă de relansare în Europa, tendință observată și în Finlanda, unde numărul pasagerilor este în creștere. Noua rută apare astfel într-un context în care transportul cu trenul câștigă din nou teren în Europa, inclusiv ca alternativă la deplasările aeriene pe distanțe medii și lungi.

O capitală europeană nu a înregistrat niciun deces în urma accidentelor rutiere timp de un an

Cu aproximativ 1,4 milioane de locuitori, zona metropolitană a unei capitale din Europa a atins o performanță incontestabilă în domeniul siguranței rutiere, relatează Euronews. Timp de aproximativ 40 de ani, capitala Finlandei a început să conceapă noi soluții pentru a reduce accidentele rutiere mortale. În cele din urmă, a reușit să înregistreze 0 decese pe șoselele sale. 12 luni consecutive fără niciun deces rutier Între 2024 și 2025, au fost înregistrate 12 luni consecutive fără niciun deces rutier. Prin comparație, într-o perioadă similară, 31 de persoane au murit pe străzile Parisului. Printre persoanele decedate, se numără inclusiv șoferi, pietoni, bicicliști sau cicliști. Până la momentul reportajului realizar de sursa citată, trecuseră alte nouă luni consecutive fără niciun deces rutier la Helsinki. Planificarea urbană cuprinzătoare a fost un aspect cheie, printre multe altele. „Desigur, îmbunătățirea siguranței mediului nostru rutier este importantă. La fel de importante sunt și un comportament mai sigur al participanților la trafic, vehicule mai sigure, iar legislația sau aplicarea regulilor de circulație”, explică Roni Utriainen, inginer de trafic la Divizia de Mediu Urban a orașului Helsinki. „Orașul a redus limitele de viteză, a îmbunătățit facilitățile pentru pietoni și biciclete, a îngustat drumurile și a construit amplasamente pentru camere de supraveghere a vitezei. Transportul public este foarte bun. Lucrul acesta contribuie, de asemenea, la reducerea numărului de călătorii cu mașina și a coliziunilor”, a transmis inginerul. Investiții masive pentru îmbunătățirea siguranței rutiere În ultimii 20 de ani, capitala Finlandei a investit masiv în infrastructură menită să îmbunătățească siguranța rutieră. A investit inclusiv în tuneluri în centrele aglomerate și poduri care leagă districtele învecinate. Acestea sunt construite exclusiv pentru pietoni și bicicliști. „Sentimentul general de siguranță s-a îmbunătățit destul de semnificativ în ultimul deceniu”, transmite Martti Tulenheimo, specialist șef la Federația Cicliștilor Finlandezi. „Anul trecut, Helsinki a investit aproximativ 35 de milioane de euro în infrastructura pentru biciclete și pietoni. Poate părea o sumă mare, dar reprezintă totuși doar 13% din bugetul total de investiții în trafic”, confirmă Matti Hirvonen, un alt specialist din cadrul Rețelei Municipalităților Finlandeze pentru Ciclism, potrivit sursei citate. Orașul își propune acum să își îmbunătățească și mai mult performanța în materie de siguranță.  Mașinile personale vor fi interzise începând cu 2030 pe străzile aglomerate din apropierea Gării Centrale, explică Pasi Anteroinen, director general la Consiliul Finlandez pentru Siguranța Rutieră. „Locuitorii din Helsinki își doresc străzi mai sigure” „Problema mai mare este acceptarea publicului. Ce este acceptabil într-o țară sau într-un oraș? Care sunt așteptările noastre? Locuitorii din Helsinki au decis că își doresc străzi mai sigure”, a transmis acesta. În urmă cu aproximativ 20 de ani, orașul a adoptat viteza maximă de 30 km/h pe străzile sale. Aici există o cultură durabilă și răspândită de toleranță zero față de excesul de viteză sau conducerea sub influența drogurilor sau a alcoolului. „Orașul a sporit supravegherea automată. Avem 70 de camere de supraveghere automată a vitezei. Pe lângă acestea, avem controale de trafic. Limitele de viteză și nivelurile de alcool sunt supuse verificării. Desigur, toate modurile de transport sunt controlate”, explică Dennis Pasterstein, șeful operațiunilor de control al traficului din cadrul Departamentului de Poliție din Helsinki. „O altă acțiune importantă sunt campaniile de comunicare. Comunicăm cu diligență pe rețelele de socializare. Anul trecut, de exemplu, au existat 30 de milioane de vizualizări numai de pe conturile noastre de socializare. Aceste campanii multiplică de sute sau mii de ori vizibilitatea unei simple amenzi de circulație. Impactul asupra comportamentului la volan al oamenilor este uriaș”, a mai explicat acesta, potrivit sursei. UE vrea să se apropie de zero decese cauzate de accidentele rutiere până în 2050 Strategia „Viziunea Zero” a Uniunii Europene își propune să se apropie cât mai mult posibil de zero decese în transportul rutier până în 2050. Ideea fundamentală este că decesele și rănile grave în accidente rutiere pot fi prevenite.

Amenințarea lui Medvedev către Finlanda: Se află acum pe lista țintelor nucleare ale Rusiei

Într-un mesaj pe X, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate din Rusia, a amenințat Finlanda că se află pe lista țintelor potențiale ale unor atacuri cu arme nucleare, după ce țara a aderat la NATO în urmă cu doi ani, iar recent a ridicat restricția privind găzduirea armelor nucleare. „Finlanda a ridicat interdicția privind găzduirea armelor nucleare. Ce schimbă acest lucru pentru finlandezi? Doar un lucru minor: țara lor se află acum pe lista țintelor nucleare ale Rusiei. Bucură-te, Finlanda, ai atins apogeul securității!”, a scris Medvedev într-un mesaj publicat pe rețeaua X. Finland has lifted its ban on hosting nuclear weapons. What does that change for the Finns? Just one minor thing: their country is now on Russia’s nuclear target list. Rejoice, Finland, you’ve reached peak security! — Dmitry Medvedev (@MedvedevRussiaE) July 2, 2026 Finlanda a ridicat interdicția privind armele nucleare Reacția oficialului rus vine după ce în luna iunie, parlamentul finlandez a aprobat ridicarea interdicției privind armele nucleare pe teritoriul său.  Decizia a fost luată miercuri în parlament, cu 125 de voturi pentru și 61 împotrivă și deschidea calea ca Finlanda să faciliteze circulația armelor nucleare pe teritoriul său. După vot, Ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a salutat această măsură ca fiind „esențială” pentru securitatea Finlandei, dar a insistat asupra faptului că țara nu are intenția de găzdui permanent arme nucleare pe teritoriul său. Până la această decizie, legea data din anii ’80 și interzicea importul, deținerea, fabricarea și detonarea explozivilor nucleari pe teritoriul Finlandei. Țara care vrea să urmeze modelul Finlandei În această săptămână, președintele Lituaniei Gitanas Nauseda a anunțat că partidele parlamentare au convenit asupra unui plan de eliminare a unei prevederi constituționale care interzice amplasarea armelor nucleare pe teritoriul țării. În motivarea demersului a fost invocată deteriorarea situației geopolitice regionale. Constituția noastră a fost redactată într-o perioadă în care circumstanțele geopolitice erau complet diferite”, a afirmat Nausėda, conform Reuters. Președintele lituanian a declarat că, în prezent, nu există planuri imediate pentru stocarea de arme nucleare în Lituania, însă eliminarea interdicției constituționale ar permite țării să nu fie constrânsă în cazul în care situația de securitate se va modifica în viitor.

Tineri care fugeau din calea războiului, atrași în capcană în Finlanda

Autoritățile finlandeze investighează activitatea unei agenții educaționale care a intermediat înscrierea a aproximativ 350 de studenți din Myanmar la școli profesionale din Finlanda, între anii 2022 și 2025. Anchetatorii suspectează că unii tineri au fost taxați cu sume exorbitante, fiindu-le promise locuri la studii, permise de ședere și examene de limbă, însă mulți au rămas fără bani și fără posibilitatea de a ajunge în Finlanda, potrivit unei investigații BBC. Cei mai mulți dintre studenți fugiseră din Myanmar după lovitura de stat militară din 2021, care a dus la prăbușirea sistemului educațional și la închiderea sau boicotarea unor școli controlate de junta militară, regimul instalat după preluarea puterii de către armată. Prețul falsului vis finlandez Unii dintre aceștia au ajuns în Mae Sot, un oraș din Thailanda aflat la granița cu Myanmar, unde au aflat despre o agenție care promitea acces la programe de studii în Finlanda. Mai mulți dintre ei au declarat că au plătit în jur de 10.000 de euro pentru cursuri de limba finlandeză, înscriere la școli profesionale și obținerea documentelor necesare pentru mutarea în Finlanda. „Nu conta ce studiam. Știam doar că am nevoie de o diplomă pentru a găsi un loc de muncă bun și pentru a-mi ajuta familia”, a declarat pentru sursa citată o tânără refugiată care spera să studieze în Finlanda. Speranțe transformate în datorii Pentru multe familii, suma a reprezentat economiile strânse timp de aproape un an, în speranța că studiile în străinătate le vor oferi copiilor o șansă la un viitor mai bun. Altele au împrumutat bani de la rude sau cunoscuți. „A fost o sumă uriașă pentru familia mea, dar credeam că ne va schimba viitorul”, a declarat una dintre tinerele refugiate. Însă o parte dintre cererile pentru permise de ședere au fost respinse de autoritățile finlandeze, iar unii studenți nu au mai reușit să ia legătura cu reprezentanții agenției pentru a solicita rambursarea banilor. Infracțiuni grave de extorcare Garda de Frontieră a Finlandei, instituția responsabilă de controlul frontierelor și investigarea unor infracțiuni legate de imigrație, desfășoară o investigație de amploare în acest caz. „Există suspiciuni că cel puțin o parte dintre studenți au plătit sume exorbitante sub pretextul obținerii unor locuri la studii, a permiselor de ședere și a examenelor de limbă”, au transmis autoritățile. Anchetatorii avertizează că situația i-ar putea expune pe studenți la noi forme de exploatare financiară sau de altă natură, mai ales în contextul în care unii dintre ei au rămas îndatorați. Potrivit acestora, cazul ar putea fi încadrat la infracțiuni grave de extorcare, însă identitatea persoanelor și a organizațiilor investigate nu a fost făcută publică. Agenția vizată de investigație avea sedii în Myanmar, Thailanda și Finlanda și promova cursuri profesionale în domenii precum asistența medicală, întreținerea imobilelor și alimentația publică. În Finlanda, instituțiile de învățământ pot colabora cu intermediari externi pentru recrutarea studenților din afara Uniunii Europene și organizarea unor programe adaptate cererii de pe piața muncii. Cazul ridică însă întrebări privind supravegherea acestor mecanisme și protecția studenților străini vulnerabili.

Care este țara cu cei mai inteligenți oameni din Europa, conform Inteligenței Artificiale

Factori precum educația, inovația și Premiile Nobel determină acest clasament european complex, scrie El Economista. A determina care țară are cei mai inteligenți oameni din Europa este o sarcină extrem de complexă și de nuanțată. Inteligența este un concept cu multiple fațete ce nu poate fi măsurat cu precizie printr-un singur indicator precum IQ-ul. Chiar și așa, analizând diferite studii și clasamente, se poate obține o înțelegere generală a țărilor europene care excelează în acest domeniu. Deși IQ-ul nu este o măsură definitivă a inteligenței, acesta oferă o bază de comparație. Este important de menționat că este influențat de diverși factori, cum ar fi genetica, educația, nutriția și mediul sociocultural. Prin urmare, un IQ ridicat într-o țară poate fi rezultatul unei combinații a acestor factori. Pe lângă acestea, există și alte măsuri care pot indica inteligența unei populații, precum realizările academice, inovația și dezvoltarea tehnologică sau Premiile Nobel pe care țara le-a primit de-a lungul istoriei. Cu toate că este dificil să declari o singură țară drept „cea mai inteligentă” din Europa, Inteligența Artificială de la Google identifică Finlanda ca un concurent puternic datorită scorurilor IQ ridicate ale locuitorilor săi și sistemului educațional excelent. Însă, țări precum Estonia, Elveția, Olanda, Germania, Regatul Unit și Franța demonstrează, de asemenea, o capacitate intelectuală ridicată în diverse domenii. Dar inteligența este un concept complex și multidimensional și că fiecare țară are propriile puncte forte și puncte slabe. Europa se mândrește cu o enormă diversitate în ceea ce privește talentele și abilitățile, esențiale pentru progres și inovație pe întreg continentul. Autorul recomandă: UE pregătește schimbări majore pentru anumite state: dreptul de veto, „arma principală” folosită intens de Viktor Orban, ar putea fi suspendat

Cea mai fericită țară din lume caută 16 voluntari pentru a-i descoperi gastronomia. O călătorie cu toate cheltuielile plătite!

Dacă am organiza un quiz și am cere să fie numite preparate din bucătăria peruană, chineză, italiană, franceză sau thailandeză, răspunsurile ar veni rapid. Dar dacă am întreba care sunt mâncărurile obișnuite în Finlanda, ce am răspunde? Cunoaștem vreunele? Autoritățile finlandeze știu acest lucru și, pentru a-și promova gastronomia, au lansat un concurs prin care 16 persoane vor putea călători, cu toate cheltuielile plătite, pentru a descoperi tradițiile culinare ale țării și, în același timp, pentru a trăi experiențe unice în natură și în comunitățile locale, descoperind o țară care, nu întâmplător, este considerată adesea „cea mai fericită din lume”., notează NG. De altfel, așa cum există destinații care cuceresc prin peisaje, istorie sau arhitectură, Finlanda se remarcă de ani buni prin ceva mai greu de definit: nivelul de fericire. Pentru al nouălea an consecutiv, această țară din nordul Europei a fost desemnată cea mai fericită din lume, conform Raportului Mondial al Fericirii al ONU. Dar, pentru ca totul să nu rămână doar la acest titlu, Finlanda vrea să împărtășească și secretele gastronomiei sale prin Masa Oficială de Degustare a Finlandei. Este vorba despre o experiență culinară de patru zile, care va avea loc în septembrie 2026, în două dintre cele mai spectaculoase zone ale țării, regiunea de Coastă și Arhipelag și celebra Laponie. Surpriza nu ține doar de meniuri, ci și de faptul că oricine din lume interesat de această cultură poate aplica pentru un loc. Concursul va selecta opt participanți pentru fiecare dintre cele două experiențe. Cei aleși vor beneficia de un program complet, cu toate cheltuielile acoperite, care include activități și experiențe gastronomice, culminând cu o cină oficială de degustare, concepută special pentru ei. Cea mai necunoscută bucătărie din Europa Gastronomia finlandeză este, potrivit lui Heli Jiménez, director senior de Marketing Internațional la Business Finland, „ultimul mare secret al culturilor culinare ale lumii”. „În timp ce bucătăria italiană, cea asiatică sau chiar celelalte gastronomii nordice sunt deja bine cunoscute, masa finlandeză rămâne aproape neexplorată pentru călătorul internațional.” Ingredientele sunt simple și autentice: carne de vânat, pește de lac și de mare, fructe de pădure culese din păduri întinse, precum și produse lactate artizanale. Preparatele vorbesc despre o bucătărie legată profund de natură și de ritmul anotimpurilor, de la supa cremoasă de somon și tocana de ren, până la brânza de tip „bread cheese” servită cu fructe de pădure galbene. Nu lipsesc nici pâinea neagră din arhipelag, unsă din belșug cu unt, sau deserturile delicate cu fructe nordice, care concentrează în gust esența peisajului arctic. Bucătarii care vor da viață experienței Pentru a crea meniurile acestei degustări, Visit Finland a apelat la localnici. Pe baza miilor de răspunsuri primite de la pescari, agricultori și bucătari, au fost construite experiențele gastronomice, coordonate de doi dintre cei mai apreciați chefi ai țării. În regiunea de Coastă și Arhipelag, preparatele vor fi semnate de Erik Mansikka, desemnat Chef al Anului în Finlanda în 2013 și fondator al restaurantului Kaskis din Turku, primul din afara capitalei Helsinki care a obținut o stea Michelin în 2022 și o Stea Verde Michelin în 2025 pentru sustenabilitate. În Laponia, bucătăria arctică modernă va fi condusă de Joel Manninen, o tânără promisiune care a câștigat Campionatul Finlandez pentru Tineri Bucătari în 2025 și a obținut medalia de argint la Campionatul Mondial al Tinerilor Bucătari în 2026. El conduce bucătăria restaurantului Sky Kitchen & View, situat pe colina Ounasvaara din Rovaniemi. Cum poți participa Înscrierile se pot face individual sau împreună cu un însoțitor, până la data de 9 iunie 2026, la miezul nopții, pe platforma Have Some Finnish. Cei interesați trebuie să completeze datele personale și să publice un videoclip pe Instagram sau TikTok în care să răspundă la întrebarea „De ce vrei să încerci ceva finlandez?”. Clipul trebuie să includă hashtagul #HaveSomeFinnish și să menționeze conturile Visit Finland. De asemenea, participanții trebuie să aleagă regiunea preferată, Coastă și Arhipelag sau Laponia. Cei 16 câștigători vor fi anunțați pe 29 iunie.