A venit băută la serviciu și a fost concediată! Femeia, angajată la o școală din Iași, a dat în judecată unitatea de învățământ!
S-a dus băută la serviciu și a fost concediată. Femeia și-a dat în judecată fostul angajator, considerându-se neîndreptățită O ieșeancă a mers sub influența băuturilor alcoolice la serviciu, motiv pentru care i-a fost încetat contractul de muncă. Salariata și-a dat în judecată fostul angajator, motivând că sancțiunea aplicată a fost mult prea aspră pentru fapta săvârșită. Totodată, reclamanta nu se afla la prima abatere, aceasta mai primise două avertismente scrise pentru comportamentul său neadecvat. A venit băută la serviciu și a fost concediată! Un conflict de muncă a ajuns pe rolul Tribunalului Iași, după ce o fostă angajată a Școlii Populare de Arte „Titel Popovici” Iași a decis să conteste în justiție concedierea disciplinară dispusă de instituție. Nicoleta Noemi Coca susține că decizia prin care i-a fost încetat contractul de muncă este nelegală și insuficient motivată, în timp ce reprezentanții școlii afirmă că femeia a încălcat în repetate rânduri regulamentul intern și că ar fi venit inclusiv sub influența băuturilor alcoolice la serviciu. Avocata reclamantei a contestat ferm legalitatea măsurii luate de angajator și a solicitat anularea deciziei de sancționare disciplinară. „Solicităm administrarea probei cu înscrisuri. De asemenea, solicităm să fim decăzuți din administrarea probei cu interogatoriul și proba cu martori, întrucât considerăm că nu este utilă”, a declarat avocata fostei salariate, în sala de judecată. Apărarea reclamantei a invocat prevederile Codului Muncii, susținând că procedura concedierii disciplinare ar fi fost realizată fără respectarea condițiilor impuse de lege. Potrivit avocatei, decizia de încetare a contractului de muncă nu ar conține o motivare suficientă. „Conform articolului 252 din Codul Muncii, se menționează obligativitatea impunerii unor rigori menite să justifice desființarea contractului de muncă. Ce vrem să evidențiem este faptul că decizia de încetare a contractului de muncă a fost nemotivată, făcându-se referire doar la două declarații ale altor angajați, însă concedierea nu se poate baza doar pe declarațiile colegilor”, a susținut aceasta. Salariata avea, uneori, comportament recalcitrant la locul de muncă Totodată, avocata a recunoscut că salariata ar fi avut, în anumite momente, un comportament tensionat, însă a explicat că reacțiile acesteia ar fi apărut pe fondul conflictului cu angajatorul și al riscului pierderii locului de muncă. „Este adevărat că salariata a abordat, în unele situații, un comportament recalcitrant, având în vedere că i s-a adus la cunoștință că a rămas fără locul de muncă. S-a mai precizat faptul că aceasta a venit băută la muncă, însă acest lucru nu se poate proba. Nu reiese abaterea disciplinară. Opinia mea, ca profesionist, este că desființarea contractului de muncă este lovită de o nulitate relativă”, a mai afirmat apărătoarea reclamantei. Totodată, în fața instanței s-a solicitat anularea deciziei de sancționare și constatarea că procedura disciplinară ar fi fost efectuată cu încălcarea normelor de muncă. „Noi vă solicităm să anulați decizia de sancționare, deși are la bază două avertizări dispuse anterior. Fiecare faptă trebuie explicată, însă niciuna dintre acestea nu a fost motivată. Nu aveți elemente în plus față de două declarații ale unor angajați cu privire la posibilul comportament al clientei mele. Totodată, vă rugăm să constatați încălcarea normelor de muncă”, a precizat reclamanta în fața instanței. Mai mult decât atât, apărarea fostei angajate a cerut ca, în eventualitatea în care judecătorii vor considera că au existat abateri disciplinare, sancțiunea să fie una mai blândă decât concedierea. „Dacă totuși constatați că salariata a adoptat un comportament neadecvat la locul de muncă, solicităm scăderea salariului, pentru trei luni, cu 10%, nicidecum încheierea contractului de muncă”, a încheiat avocata reclamantei. Școala Populară de Arte „Titel Popovici” Iași o consideră vinovată pe fosta salariată De cealaltă parte, reprezentanții de la Școala Populară de Arte „Titel Popovici” Iași au respins acuzațiile formulate de fosta salariată și au susținut că procedura disciplinară a fost realizată cu respectarea prevederilor legale. „Noi dorim să menționăm faptul că s-a refuzat comunicarea convocatorului de două ori de către reclamantă. Ba mai mult, ea nu s-a prezentat în mod repetat la solicitările noastre, iar în procesul-verbal este precizat faptul că i s-a adus la cunoștință motivarea detaliată a săvârșirii respectivelor abateri”, a declarat reprezentantul instituției. Acesta a subliniat că fosta angajată nu s-ar fi aflat la prima abatere disciplinară și că, anterior, ar fi primit deja două avertismente scrise. „Salariata nu era la prima abatere, mai fusese avertizată, în scris, de două ori, motiv pentru care nu se putea dispune din nou un avertisment scris”, a adăugat reprezentantul școlii. Conducerea instituției susține că măsura concedierii a fost una justificată și proporțională cu gravitatea faptelor imputate. Potrivit documentelor depuse la dosar, angajata ar fi încălcat regulamentul de ordine interioară în mai multe rânduri, iar unele dintre incidente ar fi afectat activitatea instituției. O femeie din Iași a mers sub influența băuturilor alcoolice la serviciu, iar din acest motiv i-a fost încetat contractul de muncă. Ulterior, femeia a dat în judecată fostul angajator. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
O ieșeancă a fraudat statul cu peste 17 milioane de lei! Schema infracțională se baza pe firme fantomă!
O femeie din Iași a prejudiciat statul cu 17,2 milioane de lei în perioada 2018-2019, cât timp a administrat societatea SC Euro Trust Com SRL. Femeia evidenția cheltuieli fictive pentru a-și diminua obligațiile fiscale către stat O ieșeancă care administra o societate ce se ocupa de comercializarea materialelor de construcții a reușit să prejudicieze statul cu peste 17 milioane de lei în doar un an de zile. La ultimul termen, pe rolul Tribunalului Iași, au fost audiați 3 martori, care au relatat informații importante despre săvârșirea presupusei infracțiuni. Din rechizitoriu reiese că, în perioada 2018-2019, inculpata a evidențiat în documentele contabile unele cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori ale unor operațiuni fictive. O ieșeancă a fraudat statul cu peste 17 milioane de lei! Inculpata Doina Turcitu, fostă Gioacă, a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, dosarul fiind în prezent pe rolul Tribunalului Iași. La termenul din data de 24 aprilie a anului în curs, instanța a procedat la audierea mai multor martori, ale căror declarații au adus elemente suplimentare relevante pentru stabilirea situației de fapt. Inculpata este acuzată de evaziune fiscală, în modalitatea evidențierii în documentele contabile sau în alte înscrisuri legale a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori a unor operațiuni fictive, practici care ar fi avut ca scop diminuarea obligațiilor fiscale către bugetul de stat. Aceasta ar fi înregistrat, în contabilitatea firmei, achiziții fictive de la 10 furnizori, pentru a frauda statul. Femeia a reușit să producă un prejudiciu de 17,2 milioane de lei într-un singur an, în perioada 2018-2019. Martorii audiați au relatat detalii importante Primul martor audiat a fost Lucia Croitoru, persoană care s-ar fi ocupat de evidența contabilă a societății care face obiectul cauzei. Aceasta a relatat modul în care a ajuns să colaboreze cu inculpata și a oferit detalii despre organizarea firmei. „Mi-a fost recomandată doamna Gioacă într-un grup de colegi. Astfel, am ajuns să încropesc evidența contabilă pentru firma acesteia. În perioada 2018-2019, inculpata ocupa poziția de director comercial la societatea SC Euro Trust Com SRL. Obiectul de activitate al firmei era comercializarea materialelor de construcție. Din ce știu, ea era singura angajată a firmei, însă pentru o perioadă scurtă de timp a avut angajați, dar nu știu precis. Nu-mi amintesc ce relații comerciale avea societatea cu furnizorii”, a declarat martora. Cel de-al doilea martor, Viorel B., a fost audiat în legătură cu posibile relații comerciale între firma inculpatei și alte societăți din același domeniu. Acesta a precizat că, în perioada respectivă, lucra în cadrul unei companii concurente și a negat orice legătură comercială cu societatea vizată în dosar. „În perioada 2018-2019 lucram la firma Misavan, care se ocupa cu vânzarea produselor casnice, precum saci menajeri sau bureți. Firma la care lucram era concurentă cu societatea inculpatei, SC Euro Trust Com SRL. Administratorul firmei la care îmi desfășuram activitatea mi-a arătat că nu existau facturi către firma ce face obiectul cauzei”, a declarat martorul. Unul dintre martori nu o cunoaște pe inculpată Ultimul martor audiat la acest termen a fost Petru Gagea, menționat în documentele aflate la dosar ca având calitatea de dulgher. În fața instanței, acesta a respins însă această informație și a negat orice legătură cu societatea inculpatei. „În perioada 2018-2019 lucram în construcții, în diferite locuri, dar nu am lucrat niciodată la firma inculpatei Doina Gioacă. Nu am avut niciodată calitatea de dulgher, am lucrat doar în construcții. Nu o cunosc pe inculpată și nu am văzut-o niciodată”, a declarat martorul Petru Gagea. Procesul va continua la termenele următoare cu audierea altor martori și, posibil, cu administrarea de noi probe. Astfel de cauze, având ca obiect infracțiuni economico-financiare, sunt de regulă complexe și se întind pe perioade îndelungate, în principal din cauza necesității efectuării de expertize contabile detaliate și a numărului mare de persoane implicate. O ieșeancă, directorul societății SC Euro Trust Com SRL, care se ocupa de comercializarea materialelor de construcții, a reușit să prejudicieze statul cu peste 17 milioane de lei în perioada 2018-2019. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Un incendiu a mistuit o hală de producție din Sălaj. Sinistrul este sub control. Nu sunt raportate victime
Un incendiu cu degajări mari de fum a izbucnit vineri după-amiaza într-o hală a unei firme din localitatea Șeredeiu, județul Sălaj. ISU a emis un mesaj Ro-Alert, preia Mediafax. Nu au fost raportate victime. Potrivit ISU Sălaj, pompierii intervin la un incendiu izbucnit la o hală, în localitatea Șeredeiu. Incendiul se manifestă generalizat la o hală a unui operator economic, pe o suprafață de aproximativ 800 de metri pătrați. Pagubele nu au fost deocamdată evaluate. La fața locului au fost alocate 10 autospeciale de intervenție, un echipaj medical de prim ajutor, precum și o autospecială de stingere din cadrul SVSU Crasna. Nu au fost surprinse persoane în interior, iar până în acest moment nicio persoană nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. ISU Sălaj a emis un mesaj RO-Alert prin care populația este avertizată despre producerea unui incendiu major, cu degajări mari de fum. La ora editării știrii incendiul se afla sub control, informează ISU. Acțiunea este în desfășurare. Recomandarea autorului: Incendiu de proporții la velodromul olimpic din Rio de Janeiro. Flăcările au cuprins acoperișul
Cât te costă în 2026 să deschizi un SRL în România. Au fost introduse reguli noi
În 2026, deschiderea unui SRL în România vine cu reguli noi implementate. Cea mai semnificativă privește reintroducerea capitalului social minim obligatoriu, stabilit acum la 500 de lei. Acest prag a fost eliminat în trecut pentru a simplifica procesul demarării unei afaceri, dar noile reguli readuc această condiție, alături de o serie de costuri pe care viitorii antreprenori trebuie să le ia în calcul. Costurile de înființare pentru o firmă Pentru înregistrarea firmei la Oficiul Național al Registrului Comerțului, costurile încep de la 138 de lei și ajung la 152. Suma acoperă procedura de înregistrare și publicarea în Monitorul Oficial. La acești bani se adaugă capitalul social minim de 500 de lei, care trebuie depuși într-un cont bancar temporar înainte de înmatricularea firmei. Deși reprezintă o obligație, suma nu este blocată definitiv, putând fi utilizată ulterior pentru cheltuielile societății. O regulă nouă prevede că, dacă societatea depășește o cifră de afaceri de 400.000 de lei, capitalul social va trebui majorat la 5.000 de lei. Mai departe, un alt cost obligatoriu este semnătura electronică, necesară pentru depunerea declarațiilor și comunicarea cu ANAF prin Spațiul Privat Virtual. Vorbim despre osumă care costă, în general, între 150 și 250 de lei pe an. Opțional, cei interesați pot alege și realizarea unei ștampile, deși nu mai este cerută de lege, prețul fiind de aproximativ 80-120 de lei. În schimb, cine preferă să nu se ocupe singur de formalități poate apela la firme de consultanță sau avocați. Onorariile pentru redactarea actului constitutiv și depunerea dosarului variază, de regulă, între 400 și 1.000 de lei. Dacă nu există un spațiu disponibil pentru sediul social, serviciile de găzduire reprezintă o soluție des întâlnită, cu tarife cuprinse între 500 și 1.200 de lei pe an, în funcție de furnizor și de pachetul ales. Ce cheltuieli apar după înființarea firmei Odată ce firma devine operațională, apar și costurile de funcționare. Contabilitatea pentru un SRL mic, fără angajați sau cu activitate redusă, se situează între 250 și 600 de lei pe lună. Mai avem și administrarea unui cont bancar business, care de regulă implică comisioane lunare între 30 și 100 de lei, iar pentru emiterea facturilor mulți antreprenori folosesc programe dedicate, cu costuri de aproximativ 150–300 de lei pe an. În ceea ce privesc taxele, microîntreprinderile plătesc un impozit de 1% din cifra de afaceri, dacă au cel puțin un angajat și venituri sub 100.000 de euro, cota unică înlocuind în multe situații variantele anterioare. Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite sau plafonul este depășit, se aplică impozitul pe profit de 16%. În același timp, impozitul pe dividende a crescut la 16%. Așadar, pentru a deschide o firmă, este nevoie de aproximativ 700-800 de lei, incluzând taxele, capitalul social și semnătura digitală. Cine apelează la servicii de consultanță, plus un sediu social găzduit, trebuie să achite chiar și 2.500 de lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Prețurile de la Târgul de Mărțișor. Cât costă poalele-n brâu sau chipsurile de șorici Cât costa o fată în bordelurile de care se ocupa văduva lui Gabriel Cotabiță. Ce fel de servicii făceau ca prețul să explodeze Ce preț are postul Paștelui. Câți bani trebuie să scoți din buzunar pentru 7 săptămâni de post
Teren de 3.600 mp în centrul comunei Plugari, concesionat în timp record firmei fostei soții a primarului
În ciuda faptului că proiectele de investiții durează la Iași cu anii, până la implementare, firma nou-înființată a fostei soții a edilului din Plugari a concesionat rapid un teren în „buricul” satului. Urmează amenajarea terenului pentru organizarea de evenimente, scrie Ziarul de Iași. Cazul pare a fi un șir lung de „recorduri”, precizează jurnaliștii ieșeni. Proiectul care a implicat concesionarea rapidă a unui teren la Plugari ar putea da de gândit autorităților locale. La mijloc ar fi un „ping-pong” în familie. Mai exact, conform hotărârii Consiliului Local din comună adoptată pe 30 octombrie, o solicitare de concesionare a terenului fusese înregistrată la Primăria Plugari pe 22 septembrie. Un raport de evaluare imobiliară a terenului situat în intravilanul localității, lângă sala de sport și în apropierea sediului primăriei locale, a fost făcut o lună mai târziu, pe 23 octombrie. După încă o săptămână, proiectul de hotărâre a intrat în dezbaterea Consiliului Local, de care a trecut cu un singur vot de abținere. La Plugari există 11 consilieri PNL, unul PSD și unul de la AUR. Citește continuarea pe Ziarul de Iași Sursa foto: Ziarul de Iași
Dragoș Anastasiu, justificările dinainte de anunțarea demisiei: Am ales între faliment și șantaj. Am ales șantajul
„Nu am venit aici nici să mă poziționez ca victimă, nici să ofer justificări. Am venit să explic un context pe care puțini îl cunosc și care a afectat nu doar o companie, ci sute de angajați și mii de pasageri”, a declarat Dragoș Anastasiu. Anastasiu a povestit cum, în perioada 2005–2009, una dintre companiile sale de transport internațional a intrat într-un control extins al Poliției Economice, după ce la graniță au fost descoperite discrepanțe între numărul de pasageri și biletele prezentate pentru câteva autocare operate de subcontractori. În 2009, ANAF a demarat un control de fond pe cinci ani, printr-o persoană inculpată în dosarul despre care vorbim acum. A durat patru luni. La un moment dat, colegii mei mi-au spus că totul e în regulă pe contabilitate, dar sunt probleme cu statele de plată. Adică sumele plătite către ANAF existau, dar nu se corelau cu evidențele ANAF. Inspectoarea ne-a spus că e grav, dar are o propunere „constructivă”. Propunerea era aceasta: fie suspendăm controlul și refacem toate evidențele (mii de state de plată, timp de cinci ani), fie închidem acum dosarul și ne recomandă o firmă care să se ocupe de „corecturi”. Această firmă urma să rezolve situația în câteva luni. Inspectoarea ne-a spus că are încredere în această firmă, a declarat Anastasiu. Autoritățile au solicitat toate biletele emise timp de cinci ani – aproximativ 500.000 – pentru a le compara cu evidențele Poliției de Frontieră. „Trei oameni au lucrat timp de trei ani la Poliția Economică. TVA-ul nostru era blocat și se adunase o sumă de peste un milion de euro. În paralel, criza din 2009 făcea ca autocarele noastre să circule în pierdere”, a explicat el. La finalul anchetei, concluzia Poliției Economice a fost că nu există nicio dovadă de evaziune fiscală. Cu toate acestea, dosarul a fost trimis spre urmărire penală „pentru că nu se putea închide pur și simplu, după trei ani de muncă”. O propunere de „rezolvare” venită din partea ANAF În 2009, un nou control ANAF a vizat aceeași companie, cu accent pe statele de plată. Anastasiu a declarat că inspectorii au propus două opțiuni: suspendarea controlului pentru refacerea documentelor sau angajarea unei firme recomandate de ANAF, care „va face lucrurile să se potrivească”. Ulterior, partenerul său de afaceri a semnat contractul cu firma intermediară, care ulterior a fost menționată în rechizitoriul DNA. Anastasiu susține că a urmat o perioadă în care s-au încercat diverse soluții, dar în final compania sa a fost nevoită să refacă toate statele de plată, constatând că „plătisem mai mult decât era necesar”. Ulterior, înțeleg că lucrurile sunt clare în rechizitoriu – deși eu nu l-am văzut la acel moment. Partenerul meu a ajuns la DNA și a făcut denunțul după mai multe luni. În această perioadă, s-au încercat soluții, au avut loc discuții, dar fără succes. Între timp, colegii mei au refăcut toate statele de plată, om cu om, bucată cu bucată. Am constatat, la final, că erau greșeli de înregistrare, dar sumele plătite de noi către stat erau mai mari decât ar fi fost necesar. După o perioadă, au început să apară solicitări de excursii din partea funcționarilor ANAF și ai firmei recomandate. Acestea s-au finalizat cu facturi neplătite – un an, doi ani, trei, patru. Asta e povestea, a mai spus acesta. Facturi neplătite și excursii solicitate de funcționari El a menționat că nu a avut acces la rechizitoriul în momentul în care a fost redactat, dar că este pregătit să își asume deciziile luate atunci, chiar dacă au fost făcute „sub presiune și cu gândul de a salva compania și angajații”. A trebuit să iau o decizie. Riscul era falimentul: câteva sute de angajați, familiile lor, munca noastră de 15 ani, zeci de mii de călători din Europa care nu s-ar mai fi putut întoarce în România. Am ales să dau curs propunerii, într-un moment în care restul controlului era în regulă. Partenerul meu a semnat contractul cu firma respectivă, pe una dintre companiile pe care o gestiona el.