Austeritatea merge cu motoarele turate! Coaliția a pus ochii pe averea românilor și ia în calcul triplarea impozitelor! Vezi câți bani poți să pierzi!
În lipsa unor măsuri de relansare economică, Guvernul pare să fi pus ochii, din nou, pe avuția românilor. De data asta, vizate sunt marile averi. Cine se încadrează, mai exact, în această definiție vagă? Potrivit informațiilor Gândul, una dintre măsurile analizate de Executiv este triplarea impozitului pentru locuințele care depășesc 500.000 de euro, precum și pentru autovehiculele evaluate la peste 75.000 de euro. În același timp, investitorii în criptomonede ar urma să plătească un impozit majorat pe câștigurile obținute, tot de 16%. Social-democrații propun și o majorare a impozitului pe dobânzile bancare – de la 10% la 16% -, în cazul în care depozitele însumate ale unei persoane fizice depășesc 100.000 de euro. Peste 1 milion de case și mașini de lux în România Sursele Gândul din zona economică spun că în România există peste 1 milion de locuințe a căror valoare de piață depășește 500.000 de euro. O cifră similară este luată în calcul și pentru autoturismele de peste 75.000 de euro, aflate în circulație sau în proprietatea persoanelor fizice. Triplarea impozitului actual de 0,3% ar urma să fie aplicată dacă propunerea va trece, pe suma ce depășește 500.000 de euro la case și 75.000 de euro la mașini. Totuși, impozitul pe locuință sau pe mașină nu este uniform, ci variază în funcție de mai multe criterii esențiale: localitatea în care se află locuința, destinația imobilului – dacă este locuință principală, de vacanță sau este închiriată, tipul proprietarului – persoană fizică sau juridică, materialele de construcție – beton, cărămidă, lemn etc., zona fiscală – A, B, C sau D (de la centrul orașului la periferie). În cazul automobilelor, taxa este influențată de capacitatea cilindrică, tipul de motorizare și vechimea mașinii. Spania, Franța și Norvegia aplică taxe similare pe avere Spania este singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent un impozit pe avere la nivel național, cunoscut sub denumirea de „Impuesto sobre el Patrimonio”. Aceasta se aplică asupra averii nete (active – pasive) care depășește aproximativ 700.000 de euro, cu cote progresive între 0,2% și 3,5%. În plus, impozitul include imobile, conturi bancare, acțiuni, obiecte de artă și alte active, fiind obligatoriu de declarat anual, chiar și pentru cetățenii străini rezidenți. Franța a modificat în 2018 sistemul de impozitare a patrimoniului, înlocuind vechiul impozit pe avere general (ISF) cu „Impôt sur la Fortune Immobilière” (IFI), destinat exclusiv proprietăților imobiliare. Acesta se aplică proprietăților imobiliare cu o valoare totală ce depășește 1.300.000 de euro, cu cote progresive între 0,5% și 1,5%. Impozitul vizează doar sectorul imobiliar, fiind destinat celor cu averi rezidențiale și de lux. Norvegia, deși nu face parte din Uniunea Europeană, reprezintă un exemplu semnificativ în contextul european. În această țară, impozitul pe avere se aplică asupra averii nete ce depășește 1,7 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 150.000 de euro), cu o cotă fixă de 0,85%. Acesta include locuințe, conturi, acțiuni, mașini și alte bunuri de valoare, fiind considerat unul dintre cele mai transparente și eficiente sisteme de taxare a averii din Europa. Investitorii în criptomonede, vizați direct de noile propuneri Un alt punct sensibil atins în acest pachet fiscal este piața criptomonedelor. Românii care au câștiguri din vânzarea de criptomonede ar urma să plătească un impozit de 16%, față de 10% în prezent. Inițiatorii măsurii susțin că valoarea depozitelor autohtone în criptomonede a explodat în ultimul an, ajungând la un nivel estimat de 5-10 miliarde de dolari, mai ales după ce Bitcoin a depășit pragul de 100.000 de dolari. Creșterea impozitului pe dobânzi la 16%, pentru depozitele cumulate de peste 100.000 de euro Conform datelor statistice ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), aproximativ 86.000 de români dețin depozite bancare cu valoare mai mare de 100.000 de euro, pentru care s-ar putea stabili o taxă de 16%, în cazul aplicării noii propuneri legislative. Pentru depozitele sub acest prag, impozitul ar urma să rămână la nivelul de 10%. Această măsură introduce astfel o diferențiere între contribuabili, având în vedere sumele deținute în conturile bancare. Sursa grafic: FGDB Măsurile se află încă în analiză, însă ar putea fi incluse în noul pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Totuși, decizia finală se va lua la nivel politic, în interiorul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Sursa colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Pensiile private, taxate pentru sănătate, din 1 august. Cum să încasezi banii din Pilonul 2 ca să rămâi cu mai mulți după plata CASS
Românii care au pensii de peste 3.000 de lei lunar vor trebui să vireze 10% din suma care depășește acest prag pentru asigurarea de sănătate, din 1 august. Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru pensii care depășesc 3.000 de lei este una dintre prevederile Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare și se aplică inclusiv pensiilor obligatorii administrate privat – Pilonul 2, pensiilor facultative – Pilonul 3 și pensiilor ocupaționale – Pilonul 4. Pentru a explica mai bine dacă CASS care se aplică și sumelor primite la pensionare din fondurile de pensii private reprezintă sau nu o dublă impozitare și cum pot rămâne pensionarii cu mai mulți bani după reținerea acestei contribuții în funcție de varianta de încasare aleasă, Gândul a vorbit cu un analist financiar, cu un administrator de fonduri private și cu doi avocați. Explicațiile sunt de la analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, Radu Crăciun, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), avocatul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, și avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Ceea ce a făcut statul prin noua lege a fost să elimine facilitatea anterioară, care permitea exceptarea de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care au venituri din pensii de peste 3.000 de lei. „Fără un sistem fiscal corect și predictibil, nu vom mai avea cu ce plăti drumuri, spitale, armată, salarii sau pensii. Fără a ține pasul de dezvoltare și ordine cu țările membre, nu vom mai primi sprijinul fondurilor europene. Ne vom izola și afunda în propriile scenarii financiare păguboase, așa cum s-a întâmplat deja. Pentru a evita acest scenariu, venim astăzi cu primul pachet de măsuri adoptate în Guvern, pentru care ne asumăm răspunderea”, argumenta Ilie Bolojan, în plenul Parlamentului, pe 7 iulie, în ședința în care Executivul și-a angajat răspunderea pe primul pachet de măsuri. Ce prevede legea Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii este detaliat la articolul 100 din Legea 141/2025. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate. Pentru sumele primite ca plată unică de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare – la fel și fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 1/2020, cu modificările și completările ulterioare – venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care fiecare fond de pensii acordă un singur plafon de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată. Pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate de către participanții la fondurile de pensii administrate privat și moștenitorii acestora, la fel și la fondurile de pensii facultative și/sau fondurile de pensii ocupaționale și moștenitorii acestora, venitul impozabil este constituit din sumele care depășesc contribuțiile nete ale participanților, la care se aplică plafonul de venit neimpozabil stabilit conform prevederilor alin. (1) și, după caz, se deduce contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V – Contribuții sociale obligatorii, în limita venitului impozabil, pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii. Legea stabilește „obligația socială”, toată lumea plătește. Opinia juridică Legea a fost adoptată și ulterior promulgată, după ce judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au decis că prevederile nu încalcă legea fundamentală. „Nu este o problemă de constituționalitate. Legea care stabilește plata acestei contribuții la asigurări de sănătate vorbește despre o îndatorire socială. Deci este o obligație socială. Toată lumea trebuie să plătească pentru toate veniturile care se pun, indiferent de ce venituri, din închirieri, din orice. Erau exceptate până acum veniturile din pensie, dar acum sunt parțial exceptate. Pentru ce depășește 3.000 de lei din pensie, se plătește 10% la CASS. Cine are peste 3.000 de lei, plătește, cine nu, nu”, a explicat avocatul Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR. „Curtea Constituțională a apreciat că critica adusă pe acest aspect este neîntemeiată, astfel încât a validat pur și simplu posibilitatea juridică de aplicare a acelei cote de 10% pe veniturile provenind din pensii, stabilind faptul că o persoană, pentru a putea beneficia de servicii medicale, trebuie să aibă calitatea de asigurat. Iar calitatea de asigurat nu se poate dobândi decât în modalitatea în care îți achiți, fie contractual, fie prin reținerile din salariu, respectiv din pensii, a sumei cuvenite pentru acoperirea acestor servicii”, a rezumat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător în CSM, pentru Gândul. În ce variantă de încasare a banilor din Pilonul 2 de pensii se reține CASS mai mic În esență, persoanele care au venituri din pensii sub 3.000 de lei sunt asigurate în sistemul de sănătate fără a plăti în plus. Pe de altă parte, cei cu o pensie administrată privat de peste 3.000 de lei pot alege cât de mult sunt dispuși să vireze statului, prin modul de plată a pensiei ales. Totuși, nu trebuie ignorat impactul inflației. Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare. Pentru a ilustra diferența de bani pe care ar încasa-o o persoană cu pensie din Pilonul 2 de peste 3.000 de lei lunar, dacă ar alege plata unică sau pe cinci ani, am luat în calcul o pensie lunară de 3.010 lei, respectiv o sumă totală de 180.600 de lei. Suma aleasă este una care permite rotunjirea la leu a CASS și nu ia în calculul final și sumele datorate ca impozitul pe venit. Astfel, la o pensie din Pilonul 2 încasată lunar, eșalonat pe 5 ani de 3.010 lei: CASS datorat: 1
O nouă taxă, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok
Impunerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale giganților digitali globali, discutată zilele acestea de politicienii germani, ar putea ajuta și bugetul României, dacă aceasta ar deveni un act normativ. Presa din Germania vorbește de o taxă specială, de 10%, pe sumele pe care marile platforme digitale, precum Facebook, Google și TikTok, le încasează din publicitate, dar care sunt raportate în mică măsură sau deloc la nivel național. O astfel de inițiativă legislativă este în pregătire în Germania, unde beneficiază de un sprijin public semnificativ. Guvernul federal al Germaniei ar putea aplica un impozit de 10% asupra profiturilor generate de platformele digitale americane, precum Google sau Facebook, în contextul disputelor comerciale transatlantice, arată presa străină și analiștii Ziarului Financiar. Planul Executivului federal german ar putea fi luat în calcul de Guvernul de la București, care caută soluții pentru creșterea veniturilor la buget. Și în România, ca în restul UE, veniturile declarate ale Google, Facebook și TikTok sunt mici, dar încasările din publicitatea pe piața locală sunt mari. Astfel, exemplul german ar putea sta la baza unei analize la nivel național privind o eventuală reformă fiscală în domeniul digital. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro” „Considerăm că o taxă de 10% ar fi o acțiune moderată și legitimă”, a afirmat Wolfram Weimer, comisar al Guvernului responsabil de Cultură și Platforme Media. Wolfram Weimer a anunțat, citat de publicația Stern, că Guvernul Germaniei elaborează un proiect în acest sens. El a oferit ca exemplu cazul Austriei, care aplică din 2020 o taxă de 5% asupra profiturilor obținute din publicitatea online. „Platformele digitale obțin profituri de miliarde de euro, beneficiind de infrastructura noastră digitală, dar nu prea plătesc taxe”, a argumentat Wolfram Weimer. Comisarul federal Wolfram Weimer a declarat publicației germane Stern că noul guvern este hotărât să pună în aplicare o astfel de taxă, chiar dacă se iau în calcul și alternative, precum angajamentul voluntar al companiilor vizate de a-și crește contribuțiile fiscale. Inițiativa este susținută de organizațiile media din Germania, care consideră că platformele digitale trebuie să fie trase la răspundere pentru veniturile semnificative pe care le obțin din publicitate fără să contribuie proporțional la finanțele publice, arată Ziarul Financiar. Organizaţiile media germane, inclusiv Asociaţia Federală a Editorilor Digitali şi a Editorilor de Ziare, au lăudat iniţiativa lui Weimer, declarând pentru agenţia de presă germană DPA că salută faptul că grupurile de internet vor fi „trase la răspundere”. Coaliția de centru-stânga, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a inclus în tratatul de guvernare un acord clar privind evaluarea unei taxe digitale, cu scopul de a sprijini industria media germană. Oficialii spun că modelul austriac, care impune o taxă de 5% pe serviciile de publicitate online, este o posibilă sursă de inspirație, însă în Germania s-ar putea aplica o rată dublă, pe care Guvernul o consideră ca fiind „moderată și legitimă”. Noi posibile tensiuni între UE – SUA Implementarea măsurii ar putea amplifica tensiunile dintre UE și Administrația Trump, care au dus la „războiul tarifelor”, aflat deocamdată la nivel de amenințare. Cu toate acestea, oficialii germani vor să meargă mai departe. Comisarul federal Weimer a afirmat că se poartă discuții cu reprezentanții platformelor digitale și că textul de lege este în curs de redactare. „Pregătim un proiect concret de lege pentru taxarea serviciilor de publicitate online realizate de operatorii de platforme foarte mari”, a declarat comisarul. În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană propune o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Facebook şi Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit ZF. Ce taxă are în vedere UE În contextul tensiunilor comerciale cu Administrația Donald Trump, Comisia Europeană a propus, în aprilie, o Taxă a Serviciilor Digitale (Digital Services Tax, DST), prin care ar fi impozitate veniturile platformelor digitale, în special grupurile americane din domeniul tehnologiei informaționale, care generează venituri semnificative în Uniunea Europeană fără a plăti taxe semnificative. Supranumită și „taxa Amazon”, care ar viza veniturile brute ale marilor companii digitale, inclusiv din publicitate online, deși era văzută ca o posibilă măsură de retorsiune față de tarifele impuse de SUA, Comisia pare acum să se retragă din această poziție, limitând reacțiile doar la bunuri, potrivit euobserver. În lipsa unui acord global privind impozitarea digitală, mai multe state membre, precum Franța, Spania, Italia sau Austria, au implementat taxe naționale pe publicitatea digitală și vânzarea de date, aplicabile companiilor cu venituri globale de peste 750 milioane de euro. Taxele naționale se bazează, de obicei, pe un procent (ex. 3%) din veniturile obținute din reclame sau vânzarea de date utilizatorilor din respectivele țări, arată Mediafax. Aceste taxe sunt percepute ca o modalitate de a impozita indirect Big Tech-ul american, în special giganți ca Amazon, Google sau Facebook, care domină piața globală de publicitate digitală. Cu toate acestea, există oponenți ai acestor taxe, care avertizează că UE este dependentă de serviciile oferite de Big Tech-ul american și că o astfel de măsură ar putea escalada conflictul comercial cu SUA. Piața din România ar ajunge la 2,3 miliarde de euro până în 2028 Veniturile din publicitate din România sunt estimate să ajungă la aproximativ 2,3 miliarde de euro până în 2028, în creștere față de circa 2,2 miliarde de euro în 2023. Aceasta reprezintă o rată modestă de creștere anuală de 0,9%. Din 2013, piața românească a înregistrat o creștere anuală medie de 1,3%. În 2023, România s-a situat pe locul 15 la nivel global în ceea ce privește veniturile din publicitate, fiind depășită de Slovacia, care a înregistrat 2,2 miliarde de euro. Pe primele poziții în clasament s-au aflat Germania, Spania și Franța, ocupând locurile doi, trei și patru, potrivit unei analize ReportLinker. Potrivit Media Fact Book, un raport lansat în 2024 care analizează piața media și de publicitate din România, cotele de piață ale veniturilor din publicitate au rămas stabile: televiziunea – 52,2%, digital – 36,4%, OOH (publicitate
Mediul de afaceri solicită reducerea cheltuielilor publice neesenţiale și MENȚINEREA cotei unice
Organizaţiile din mediul de afaceri au transmis un apel comun liderilor partidelor parlamentare, în contextul dezbaterilor privind măsurile de redresare economică şi corectare a deficitului bugetar. Menţinerea cotei unice, reducerea cheltuielilor publice neesenţiale, accelerarea digitalizării şi maximizarea absorbţiei fondurilor europene sunt câteva din recomandările formulate de aceste organizații. „Cerem partidelor politice să asculte şi vocea mediului de afaceri, cel care a susţinut şi susţine economia. Suntem îngrijoraţi văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârşitor pe creşterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare”, se precizează într-un comunicat semnat de 11 asociaţii şi organizaţii de afaceri. Cele 11 organizaţii semnatare ale apelului sunt Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Belgia Luxemburg – Romania Moldova (BEROCC), Camera de Comerţ Britanico-Română (BRCC), Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România (CCIFER), Camera de Comerţ Italiană în România (CCIPR), Camera de Comerţ Olandeză în România (NRCC), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Consiliului Investitorilor Străini (FIC) şi Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL). „Menţinerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar şi echitabil” În același comunicat s-a mai precizat că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe mai multe repere esențiale. menţinerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar şi echitabil, cu eliminarea tuturor excepţiilor; reducerea cheltuielilor publice neesenţiale, inclusiv costurile administrative excesive, agenţiile redundante şi cheltuielile politice discreţionare; reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanţa, eficienţa, reducerea reală a poverii birocratice şi transparenţa; eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizaţiile nejustificate şi finanţarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice; protejarea şi prioritizarea investiţiilor publice esenţiale în infrastructură, educaţie şi inovaţie; asigurarea echităţii fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri şi a taxei pe construcţii speciale; colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA şi prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă; accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă şi reducerea birocraţiei; maximizarea absorbţiei fondurilor europene prin simplificarea procedurilor şi eliminarea blocajelor birocratice. „Solidaritatea nu poate funcţiona în lipsa unui minim de reciprocitate, şi nici într-un context fiscal care creează permanent inechităţi şi categorii privilegiate. Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanţelor publice. Activitatea economică eficientă şi responsabilă, precum şi munca performantă şi retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creşterea”, au mai transmis, în acest apel comun, organizaţiile din mediul de afaceri. Citește și: Gică Popescu spune adevărul ocolit de mulți oficiali FRF: „Am rezistat până în minutul 41! Toate problemele au venit pe partea dreaptă” Caz ȘOCANT în Constanța. Un minor cu dizabilități a fost ținut într-un grajd de tatăl său. „Mănâncă pufuleți” După o serie de răpiri șocante, „Familia BITCOIN” își ascunde conturile de criptomonede pe patru continente Meteorologii EaseWeather au modificat radical prognoza. Temperaturi extreme în iunie, iulie și august 2025, în România Putin reia tactici REPRESIVE din epoca stalinistă pentru a-i viza pe „dușmanii poporului”. Numărul condamnărilor pentru „trădare” a crescut de 10 ori S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele
Exclusiv | Filmul flagrantului care a dus la reținerea inspectorului ANAF de DNA: Bă băiatule, decât să iau două salarii din alea, plătește și tu 1 milion
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au reținut pe Andrei Petru Dimitriu, inspector superior la Direcția Antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) – București. Funcționarul vizat de DNA a fost prins în flagrant de procurorii anticorupție în timp ce primea o tranșă de bani de 3.000 de euro. În același dosar a fost reținută și o femeie de afaceri, Mariana Victorița Nenciu, care are trei firme de ridesharing – Start Car Flow, Alternativ Spark și Smart Car”. (mai multe detalii AICI) Inspectorul ANAF ar fi pretins între 15 și 20.000 de euro pentru a interveni în vederea soluționării favorabile a controalelor care se efectuau la o societate de ridesharing. Andrei Petru Dimitriu ar fi primit mita de la reprezentanții unor firme de ridesharing care erau controlate de alți inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF. În exclusivitate, Gândul prezintă „filmul” flagrantului care a dus la reținerea inspectorului Andrei Petru Dimitriu, dar și imagini cu sumele de bani care au fost confiscate de procurorii DNA. „Mai treci și pe la casierie și-o rezolvăm” Potrivit informațiilor obținute, în exclusivitate, de Gândul, inspectorul ANAF Andrei Petru Dimitriu a purtat o discuție cu N.D. și i-a transmis acestuia că n-ar prefera să primească salariul bonus din partea instituției, în ipoteza recuperării unui prejudiciu mai mare de 10 milioane de euro. Inspectorul spunea că ar prefera să vorbească direct cu contribuabilul controlat, pentru a-i fi remisă suma de 1 milion de euro din totalul prejudiciilor. Mai mult, potrivit interceptărilor realizate de procurorii anticorupție, Andrei Petru Dimitriu ar fi fost foarte nemulțumit de salariul pe care îl primea lunar de la ANAF, motiv pentru care recunoaștea că ar „prefera” să vorbească direct cu contribuabilul, atunci când era vorba despre un prejudiciu mai mare de… 10 milioane de euro! „ – Dimitriu Andrei Petru: Polițistul local… gardianul public are salariul mai mare decât mine… tu-mi ceri să mă duc și la multinaționale, să-ți aduc zeci de milioane, sute de milioane… – N.D.: Da. – Dimitriu Andrei Petru: Râdeau ăștia că da, au băgat acuma premierea noastră. Și au stabilit ca și barem de premiere încă… până-n două salarii o singură dată, nu tot timpul… două sau trei… dacă descoperi și încasezi prejudicii mai mari de 10 milioane de euro. Să dai tu amendă, prejudiciu și-ncasat. Păi nu mai bine vorbesc io cu ăla… (n.n. – râde)… și-i zic «Cât îmi dai?» Mai mari… de la 10 milioane în sus. Bă băiatule, 10 milioane în sus, nu găsești pe toate… asta înseamnă 50 de milioane lei noi. Nu mai bine vorbești cu ăla «Bă băiatule… două salarii, decât să iau două salarii din alea, hai că… plătește și tu 1 milion și…» Inspectorul ANAF reținut de DNA: „Bă băiatule… două salarii, decât să iau două salarii din alea, hai că… plătește și tu 1 milion și…” – N.D.:… (râde)… – Dimitriu Andrei Petru: «Mai treci și pe la casierie și-o rezolvăm». – N.D.: Normal. – Dimitriu Andrei Petru: … (râde)… – N.D.: Da. – Dimitriu Andrei Petru: Apropo de… (neinteligibil)… – N.D.: Dar cum e cu conturile astea acuma, cu Revolutul, ce verifică ei tranzacțiile sau ce? Care e problema, că nu-nțeleg, nu știu? M-ai făcut curios c-ai zis tu acum. – Dimitriu Andrei Petru: Înainte Revolut-ul… Revolut-ul aparținea de nu-știu-ce țară, Cipru, Grecia … (expresie obscenă)… – N.D.: Da”, se arată în transcriptul discuției interceptate de procurorii anticorupție. Inspectorul ANAF surprins când număra o parte din banii primiți mită DNA: „Trafic de influență și cumpărare de influență” DNA a transmis, printr-un comunicat de presă, că procurorii anticorupție au efectuat – joi, 22 mai 2025 – cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de trafic de influență și cumpărare de influență, în perioada martie-mai 2025, de către funcționari publici cu atribuții de control din cadrul ANAF, respectiv persoane fizice și persoane juridice care operează în transportul alternativ prin intermediul aplicațiilor de ridesharing. „Faptele de corupție investigate sunt presupus a fi comise pentru protejarea și favorizarea unor persoane fizice și juridice care eludează plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor datorate bugetului statului, cu impact negativ asupra serviciilor publice și, astfel, erodarea încrederii în stat, în instituții și în administrația publică. În cursul zilei de 22 mai 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 8 locații situate pe raza municipiului București și județelor Ilfov și Giurgiu, dintre care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, au precizat reprezentanții DNA. (mai multe detalii AICI) CITEȘTE ȘI: CJ Buzău a ajuns în atenția anchetatorilor, într-un dosar ce-l vizează pe Mihai Stan, consultantul din spatele rețelei de firme a lui Niculae Bădălău UPDATE. Ziua Z pentru infractorul internațional Bogdan Buzăianu. Ce au decis magistrații de la Tribunalul București în mega-dosarul „Energy Holding”! Bombă cu ceas la Tribunalul București: tic, tac până pe 9 mai! Cine poate răsturna soarta infractorului internațional Bogdan Buzăianu în mega-dosarul „Energy Holding” Cum a cheltuit Bogdan Buzăianu sacii cu bani furați de la stat. MILIONARUL a scăpat de pedeapsă, dar vrea să-și scoată avionul de sub sechestru Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!”
„Avem o situație stabilă financiar, fluxuri de capital, rezerve, buffer de trezorerie, risc scăzut de default! Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace! Face, ca de obicei, fix ce trebuie să facă atunci când libertatea și democrația sunt distorsionate de haos și incertitudine!”, este remarca fostului ministru al Finanțelor, Adrian Câciu. Fostul ministru al PSD vine cu această postare după ce, motivează el, că a auzit, în ultimele zile, tot felul de mențiuni și luări de poziție care au criticat BNR că intervine în menținerea stabilității financiare, că nu este bine și că trebuie schimbată conducerea, iar de aici se creează ”o așa-zisă aparență panicardă prin astfel de intervenții, de natură să manipuleze votul”. „Prostii, prostii și iar prostii. La fel cum prostii sunt și acelea debitate de unii consilieri din BNR că s-a depreciat cursul din cauza deficitelor. Gâgă, ca să vă zic asa, deficitul era și înainte de 4 mai, e mare de vreo 5 ani, atât cel de cont curent (care se reflectă în curs), cât și cel public. Eu știu că unii cred că se adresează unor proști, dar vedeți să nu vă împiedicați”, a mai spus Câciu. Fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene a mai declarat: „În ultimii 4 ani, Banca Națională a reușit, în context total advers, de pandemie, război, criză energetică, inflație galopantă, deficite gemene ridicate, creștere cost finanțare, migrare fluxuri financiare să mentină un echilibru adecvat și să sprijine Guvernul și România pentru: 1. evitarea recesiunii și păstrarea unui ritm de creștere economică, 2. adecvarea, prin canalul financiar, a lichidității necesare pentru dezvoltarea economiei în context de costuri crescute, 3. menținerea unui curs valutar stabil, 4. politică monetara adecvată pentru neutralizarea puseului inflaționist și reducerea acestuia în termeni rezonabili în context de politică fiscal-bugetară pro-ciclică, 5. diferențial adecvat de dobândă pentru încurajarea fluxurilor de capital înspre România, 6. creșterea rezervelor cu 60%, de la 45 miliarde euro la 72 miliarde euro, 7. reducerea riscului de default la un nivel de invidiat de toate țarile din UE, cu mult sub media UE ( chiar sub 2,4%), 8. menținerea unui nivel superior al rezervelor minime obligatorii în sistemul bancar, mult peste recomandarea de 3% și mult peste media UE (de 0,9%), 9. capitalizarea sistemului bancar și financiar A fost o colaborare foarte bună între BNR și Guvern”, a mai spus Câciu. Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
Pe cine afectează TARIFELE SUA? Prof. Cristian Păun: E un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă
Decizia președintelui Donald Trump de a impune tarife majorate partenerilor comerciali internaționali va avea consecințe negative în primul rând asupra americanilor de rând și asupra companiilor de peste ocean, în timp ce producătorii din România care au relații comerciale cu SUA , direct sau prin parteneri europeni, ar putea să se reorienteze și să transforme acest moment tensionat într-o oportunitate, a spus, într-un interviu pentru Gândul, Cristian Păun, profesor universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE) din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, și director executiv al Societății Române de Economie (SOREC). Prin decizia lui Donald Trump, SUA vor impune un tarif minim de 10% tuturor partenerilor comerciali, iar în cazurile în care țările impun, drept răspuns, tarife deosebit de ridicate SUA, Washingtonul va riposta cu noi taxe, care se vor ridica la jumătate din nivelul acestora. În plus, Trump a anunțat un tarif de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană și de 34% pentru produsele chinezești. Taiwanul – un centru global de export pentru semiconductori – a fost lovit cu un tarif de 32%, Japonia, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, a primit un tarif de 24%, iar India, 26%. În replică, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi că Uniunea Europeană „pregătește noi contramăsuri” pentru a-și proteja interesele, după ce președintele Statelor Unite a anunțat taxe vamale de 20% asupra mărfurilor europene. La nivel național, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că firmele românești vor fi protejate de „efectele noului război comercial”. Premierul a precizat că este vorba despre tarifele vamale dintre Statele Unite ale Americii și Europa, pentru care Executivul pregătește scheme de ajutor de stat. Profesorul universitar doctor Cristian Păun a detaliat, pentru Gândul, teoriile economice din spatele deciziei președintelui american, implicațiile pentru economia americană, dar și pentru toți partenerii comerciali, inclusiv pentru economia românească. Reporter: Care ar fi impactul deciziei președintelui Donald Trump pentru economie, care este contextul istoric și dacă ar putea aceasta să fie „a blessing in disguise” (”o binecuvântare deghizată”) pentru unele companii. Profesor Cristian Păun: Protecționismul este o o boală grea care vine din istorie. Din primele abordări economice consistente cu privire la dezvoltare s-a creat un curent de gândire numit mercantilism. A fost primul curent de gândire care a fost considerat foarte rapid rudimentar și falimentar, pe argumente care sunt valabile și astăzi. Mercantilismul presupunea, pe scurt, o balanță comercială excedentară, adică exporturi mai mari decât importurile, de preferabil protecție față de importuri și pe cât posibil cât mai multe exporturi pentru acumulare de aur. Asta duce la dezvoltare. Era o iluzie cu care s-au creat primele scrieri economice, de vreo 200-300 de ani. Foarte repede însă, economiștii au combătut semnificativ, radical, cu vehemență această teorie economică, arătând până la urmă problemele din spatele mercantilismului. ”Vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii” Care sunt aceste probleme? Ca să le explicăm pe scurt: în momentul de față vedem administrația americană că impune taxe tuturor țărilor, în speranța că o să-și protejeze economia americană de importurile altor țări și că o să ajungă la un excedent sau un echilibru pe balanța comercială cu restul lumii. Problema mare este că aceste importuri pe care le face astăzi Statele Unite, multe dintre ele sunt importuri de completare, care se regăsesc apoi în bunurile vândute pe piața americană de către companiile care aduc aceste importuri de completare – materii prime, subansamble, piese – de pe alte piețe, mai ieftin, astfel încât produsul finit să fie unul competitiv și acceptabil ca preț pentru cetățenii americani. Or, în momentul de față, prin aceste taxe vamale, aceste importuri de completare vor ajunge să scumpească foarte mult bunurile pe care le produc americanii pentru piața lor și pentru piețele externe. Produse pe care le cumpără până la urmă consumatorii americani. Exact, exact. Iar în momentul în care tu te trezești, ca stat, că alții îți răspund ție la protecționismul pe care îl aplici, tu te vei trezi cu taxe vamale pe care, de exemplu, Uniunea Europeană le va aplica la importul de la tine de produse care deja includ în ele materii prime scumpite ca urmare a propriilor tale tarife. Și o să te trezești că de fapt, pe produsele pe care vrei să le vinzi în lumea întreagă, tu plătești taxe vamale pe importurile de completare, pe acele materii prime, și ele vor fi apoi scumpite prin taxele vamale de retorsiune pe care le vor aplica țările cu care tu te războiești. Un fel de dublă tarifare. Da, o să fie o dublă tarifare, una a ta și una a celor care vor cumpăra de la tine produsele finite, dacă tu vrei să le vinzi către ei. Și așa ajung produsele americane să fie ineficiente și necompetitive pe toate piețele globale, ca urmare a acestor taxe vamale pe care le aplică și alții, și tu. Și, în final, această măsură este ca un fel de pușcă întoarsă invers cu care administrația Trump crede că trage în lumea întreagă. Problema deficitului comercial cu restul lumii se va agrava Și credeți că o va menține? Eu zic că nu, pentru că ele își vor arăta foarte rapid ineficiența și foarte rapid efectele negative asupra economiei americane, în primul rând. În momentul în care te trezești că produsele tale se scumpesc – să luăm de exemplu produsele din industria automotiv, adică tot ce înseamnă auto – pe ruta Statele Unite – Uniunea Europeană, în Germania. În momentul în care tu vii pe piese de schimb, cum suntem noi, românii, care vindem cauciucuri și piese de schimb Statelor Unite, ni se va aplica o taxă vamală de 20%. Deci, din start, toate materiile prime înglobate în aceste mașini care vin din import vor fi mai scumpe cu 20% cu taxa respectivă. Se face mașina, se asamblează, vrea americanul acum să ne-o vândă nouă, în Uniunea Europeană, înapoi, cu piese, subansamble scumpite cu 20%. În momentul în care vrea să ne-o vândă, se trezește că noi am crescut taxa de