Plan de urgență pe flancul estic al NATO: Cum ar fi evacuați civilii din țările baltice în cazul unei crize majore
Un rol esențial în acest scenariu îl are coridorul Suwałki, una dintre cele mai sensibile zone de pe flancul estic al NATO, potrivit Euronews. Civili din trei state baltice ar putea fi evacuați prin Polonia Planul aflat în pregătire ar putea fi utilizat, la nevoie, pentru evacuarea unei părți a populației din Lituania, Letonia și Estonia către Polonia, relatează Euronews. Vilmantas Vitkauskas, șeful Centrului Național de Management al Crizelor din Lituania, a anunțat că specialiști din cele două țări analizează deja procedurile care ar trebui aplicate, logistica necesară și capacitatea infrastructurii. Planul detaliat ar urma să fie elaborat după ce autoritățile poloneze și lituaniene vor ajunge la un acord privind mecanismul comun de intervenție. Pregătirile au loc în cadrul exercițiilor „Vyčio Skliautas 2026”, începute în Lituania pe 25 septembrie și programate să continue până pe 3 octombrie. Mii de oficiali și voluntari participă la exerciții Aproximativ 3.000 de funcționari, membri ai serviciilor de intervenție și reprezentanți ai instituțiilor, administrațiilor locale, companiilor și organizațiilor neguvernamentale participă la exerciții. Lor li se adaugă circa 1.000 de voluntari. În Lituania a ajuns și o delegație de aproximativ 20 de reprezentanți ai unor instituții poloneze. Sunt testate sistemele de avertizare a populației, amenajarea punctelor de adunare și înregistrare, transportul civililor și transferarea evacuaților dintr-o regiune în alta. Autoritățile lituaniene subliniază că exercițiile au caracter preventiv și sunt destinate verificării capacității de reacție în situații de criză, fără să indice existența unei amenințări militare iminente. Coridorul Suwałki, punct strategic pentru NATO O atenție specială este acordată coridorului Suwałki, fâșia de teritoriu de la frontiera dintre Polonia și Lituania care asigură legătura terestră dintre statele baltice și ceilalți membri NATO și UE. Regiunea este deosebit de importantă atât pentru deplasarea forțelor și a echipamentelor militare, cât și pentru transportul civililor în cazul unei situații grave. „Coridorul Suwałki are o importanță uriașă, atât militară, cât și logistică”, a declarat Vitkauskas. Polonia pregătește infrastructura pentru primirea evacuaților Varșovia analizează, la rândul său, modul în care ar putea primi persoane evacuate din statele baltice. Reprezentanți ai Lituaniei și Letoniei au vizitat Polonia în septembrie pentru discuții privind evacuările în masă, protecția civilă și organizarea centrelor de primire și cazare. Lituania dispune deja de un plan național pentru evacuarea populației în eventualitatea unei amenințări militare sau a unei crize majore. Una dintre principalele rute pornește din Vilnius spre frontiera poloneză. Autoritățile din voievodatul polonez Podlaskie se pregătesc astfel pentru posibilitatea ca regiunea să devină un coridor de tranzit pentru civilii evacuați din țările baltice. Pregătirile se înscriu în contextul mai larg al consolidării rezilienței civile pe flancul estic al NATO, din care face parte și țara noastră, pe fondul preocupărilor europene privind capacitatea statelor de a gestiona simultan situații de criză militară și evacuări de amploare.
Polonia a interceptat un avion rusesc de recunoaștere în Marea Baltică. Nu este un incident izolat
Incidentul are loc pe fondul unei serii de activități ale aviației militare ruse în apropierea flancului estic al NATO. „Rusia testează în mod regulat flancul estic al NATO. Astăzi, din nou, deasupra Mării Baltice”, a transmis Kosiniak-Kamysz. Oficialul polonez a precizat că aeronava rusească Il-20 a fost interceptată de avioanele poloneze la aproximativ 40 de kilometri de litoralul țării, scrie TVP World. Polonia interceptează avionul rusesc în Marea Baltică Ministrul polonez al Apărării a descris incidentul drept parte a unui fenomen mai amplu și a susținut că nu este vorba despre un caz izolat. „Acestea nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-un tipar de presiune susținut”, a afirmat Kosiniak-Kamysz, adăugând că spațiul aerian polonez este monitorizat permanent, iar armata țării rămâne în stare de alertă. Incidente similare au avut loc în ultimele luni în zona Mării Baltice. Avioane poloneze și ale aliaților au interceptat în mai multe rânduri aeronave militare rusești care operau în apropierea granițelor NATO. Într-un incident anterior, un avion Il-20 rusesc a fost interceptat în apropierea coastei poloneze, fără ca acesta să intre în spațiul aerian al Poloniei. Polonia și NATO, în alertă după incidentele din Marea Baltică Noua interceptare are loc la scurt timp după ce pe o plajă de pe litoralul polonez al Mării Baltice a fost găsită o dronă de fabricație rusească. Procurorii militari polonezi au anunțat că aparatul avea o încărcătură explozivă și un detonator, care au fost neutralizate de militari. Incidentul cu avionul rusesc are loc și în contextul unor măsuri de securitate sporite adoptate de Polonia în urma activităților militare ruse din regiune. În septembrie, autoritățile poloneze au desfășurat operațiuni de aviație militară preventivă ca reacție la atacurile rusești asupra Ucrainei, menținând în stare de alertă sistemele terestre de apărare aeriană și unitățile de recunoaștere radar. Polonia avertizează asupra presiunii exercitate de Rusia Premierul polonez Donald Tusk a cerut săptămâna trecută creșterea nivelului de alertă în Europa, după ce a declarat că evaluări ale serviciilor de informații indicau posibilitatea unor atacuri hibride cu drone și rachete din partea Rusiei împotriva unor state care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia. În același timp, autoritățile poloneze au precizat în cazurile anterioare că interceptarea aeronavelor rusești nu a însemnat automat încălcarea spațiului aerian național. În mai multe situații, avioanele rusești au operat în spațiul aerian internațional, iar aeronavele NATO au fost trimise pentru identificare și monitorizare.
Statistica bate mitul retragerii lui Trump. România, „oaia neagră” dintre țările Europei? Cifrele momentului și țările în care soldații americani sunt în formulă completă
Retragerea a peste 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța a suscitat diverse interpretări, controverse și semne de întrebare. În jur de 800 de soldați americani rămân în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la Deveselu se află aproximativ 200 de soldați din Statele Unite, care operează scutul anti-aerian, în timp ce 100 de americani se află și la baza militară din Câmpia Turzii. Mai mult, decizia lui Donald Trump în legătură cu România a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei” cu privire la securitatea țării noastre și a provocat o întreagă dezbatere în România, dar și pe scena politică internațională. Scandal în SUA pe tema retragerii trupelor Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Opoziția față de planul administrației Trump ar fi condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă.” La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO, notează Mediafax. „România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB.” Cei doi congresmeni ai Comisiilor de Apărare din Camera Reprezentanților și Senatului American solicită, de asemenea, asigurări Pentagonului că nu vor retrage trupele americane NATO din Polonia. Ce spun cifrele despre retragerea trupelor americane din Europa GÂNDUL prezintă poziționarea trupelor americane în Europa, înainte și după anunțul retragerii soldaților. România pare să fie – cel puțin, până la acest moment – „oaia neagră” și singura țară de unde Donald Trump a retras deja o parte dintre soldații americani. Concret, aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la cele trei baze militare, la care se adaugă ceilalți 2500 de soldați aliați. Reamintim că soldații americani se află la Baza de la Kogălniceanu de 26 de ani, iar în tot acest timp și-au mărit prezența treptat, apogeul fiind atins după invadarea Ucrainei. Potrivit unor surse guvernamentale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va sosi săptămâna viitoare la București. Vizita ar avea loc în contextul deciziei Statelor Unite de a redimensiona prezența militară americană pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Administrația Trump a retras mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trupe SUA din Bulgaria, Slovacia și Ungaria ar urma să fie retrase în decembrie Potrivit unor informații vehiculate pe scena politică internațională, SUA ar urma să reducă în luna decembrie și efectivele militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Până una alta, există certitudine este cea a retragerii din România a soldaților americani. Rămâne de văzut dacă Donald Trump va aplica același tratament și la baze militare din alte țări europene. Pe teritoriul țării noastre sunt, în acest moment, baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii. Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu România – aproximativ 1.000 de militari americani retrași, 1000 rămași Prezență redusă de la 1.700 – 2.000 la 1.000 de soldați americani, prin retragerea Brigăzii a doua Infanterie Trupe rămase la baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu (sistem antirachetă) și Câmpia Turzii. Partea de rotație a fost oprită, dar parteneriatul strategic continuă. Bulgaria – aproximativ 100-200 – rotațional, în curs de reducere Parte din Brigada a doua Infanterie era staționată aici; retragere planificată pentru mijlocul lui decembrie 2025 Prezență mică, concentrată pe exerciții NATO și rotații; nu există baze permanente majore Reducerea face parte din planul general de optimizare a prezenței SUA în flancul estic NATO. Slovacia – aproximativ 200-300 – rotațional, în curs de reducere Similar cu Bulgaria, include unități din Brigada a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Prezență bazată pe acordul de cooperare din 2022, care permite acces la baze aeriene Anterior, rotații de aproximativ 600 soldați pentru exerciții, dar acum în scădere; suport pentru sisteme Patriot operate de aliați. Ungaria – aproximativ 100-150 – rotațional, în curs de reducere Prezență minimă, fără baze permanente majore; unități mici pentru exerciții Parte din rotația Brigăzii a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Nu s-a materializat nicio relocare masivă din Germania, discuții existente din martie 2025 au fost infirmate Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu Câți militari americani sunt în Germania, Polonia și Italia Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și sediul Corpului V de Armată, la nivel de comandă, cu statut permanent, nefiind vizată de retragerea soldaților americani. Dintre cei 80.000 de militari americani desfășurați în Europa, puțin peste 1000 au rămas în România Cea mai mare prezență militară americană se află în Germania, unde sunt staționați aproape 35.000 de militari Italia găzduiește peste 12.000 de militari americani, iar Regatul Unit aproximativ 10.000 Marea Britanie – 10.000 de militari americani Spania – 3.292 de militari americani Turcia – 1.700 de militari americani Norvegia – 1.438 în Norvegia de militari americani Belgia – 1.106 de militari americani România rămâne fără 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu Statele Unite mențin aproximativ 100.000 de militari pe teritoriul european Dintre aceștia 65.000 sunt forțe permanente, iar restul reprezintă personal de rotație și întăriri, potrivit AFP. Forțele americane sunt distribuite în 37 de baze militare din Europa, inclusiv cartierul general NATO (SHAPE) din Belgia. Germania găzduiește cele mai multe baze (13), urmată de Italia cu șapte baze și Belgia cu trei. Prezența militară americană în Europa s-a consolidat semnificativ după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Atunci, SUA au trimis aproximativ 20.000 de