Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere estimările privind creșterea economiei românești, până la 1%, comparativ cu estimările specialiștilor din luna aprilie de 1,6% și cele de 3,3% din octombrie, anul trecut, arată cel mai recent raport ‘World Economic Outlook’ (WEO), publicat marți de instituția financiară internațională. FMI a redus la jumătate estimările privind avansul PIB-ul României în 2026, până la 1,4%, de la 2,8% cât prognoza în primăvară, transmite Agerpres. De asemenea, în ceea ce privește progresele României în diminuarea deficitului de cont curent, acesta se va reduce cu până la 8% din PIB în acest an, faţă de o scădere de până la 7,6% din PIB prognozată în primăvară. Estimările FMI pentru anul viitor sunt însă mai optimiste, deficitul de cont curent al României urmând să se reducă cu până la 6,6% din PIB, comparativ cu un deficit de 7,4% din PIB prognozat în luna aprilie. În ceea ce privește evoluția prețurilor de consum în România, FMI estimează o medie anuală de 7,3% în 2025 și una de 6,7% în 2026. Comparativ, în luna aprilie, FMI miza în cazul României pe o creştere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025, respectiv 3,1% în 2026. Rata șomajului crește în România în 2025 FMI estimează o creștere a ratei șomajului de până la 5,9% în 2025, de la 5,4% în 2024, și se va reduce uşor la 5,8% în 2026. Comparativ, în aprilie miza pe o stabilizare a ratei a şomajului la 5,4% în 2025 şi o scădere până la 5,2% în 2026. Estimările FMI au fost publicate cu prilejul reuniunilor de toamnă ale Fondului Monetar Internațional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM), care au loc săptămâna aceasta la Washington. În cazul României, noile previziuni sunt identice cu cele incluse în raportul prezentat în luna septembrie, la finalul vizitei la Bucureşti a misiunii Fondului. ‘FMI se aşteaptă ca economia să crească gradual, la un nivel moderat, pe fondul consolidării fiscale. PIB-ul României ar urma să înregistreze o expansiune de 1% în 2025 şi de 1,4% în 2026, accelerarea investițiilor finanțate prin programul ‘NextGenerationEU’ compensând parţial moderarea consumului privat, provocat de inflația temporar ridicată şi efectele consolidării fiscale. Inflația ar urma să rămână la un nivel ridicat în următoarele 12 luni, înainte de a scădea sub marja de toleranță a BNR, până la finalul lui 2026″, se arată în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România. Banca Mondială, estimare pesimistă pentru România Totuşi, chiar şi după revizuire, FMI este mai optimist decât Banca Mondială când vine vorba de evoluţia economiei româneşti. Cele mai recente analize economice pentru Europa și Asia Centrală publicate săptămâna trecută de Banca Mondială arată că economia românească va înregistra un avans de doar 0,4% în acest an şi unul de 1,3% anul viitor. La Bucureşti, ultimele estimări ale Comisiei Naționale de Strategie şi Prognoză indică o creştere a PIB de 0,6% în acest an şi de 1,2% în 2026. Foto: Envato ANAF face lista neagră a datornicilor și reînființează Divizia de Operațiuni Speciale Ministrul de Finanțe merge în SUA. Alexandru Nazare a programat întâlniri cu cei de la FMI, Banca Mondială și agențiile internaționale de rating LEUL își continuă prăbușirea față de euro. Cursul BNR arată că moneda națională se apropie de un minim istoric
FMI: Acordul de pace din Gaza deschide drumul refacerii economice în regiune
Acordul de pace dintre Israel și Hamas, care pune capăt celor doi ani de conflict armat în Fâșia Gaza, ar putea marca începutul unei redresări economice durabile în regiune, a declarat marți Petya Koeva-Brooks, economist-șef adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI). „Acordul creează o oportunitate pentru o revenire economică de durată în Gaza și în țările din jur, dacă este urmat de stabilitate și sprijin internațional”, a spus economista bulgară, citată de Reuters. FMI, pregătit să sprijine redresarea Gazei Ea a adăugat că FMI este pregătit „să colaboreze cu comunitatea internațională pentru sprijinirea redresării Gazei și a economiilor regionale afectate profund de conflict”, menționând în special Egiptul și Iordania. Potrivit oficialului FMI, perspectivele economice ale Egiptului au fost deja îmbunătățite, avându-se în vedere o creștere reală a PIB-ului de 4,3% în 2025 și 4,5% în 2026, datorită revenirii turismului și a creșterii sectorului de producție non-petrolieră. Aceste domenii au reușit să compenseze scăderea veniturilor Canalului Suez, afectat de tensiunile din regiune. Traficul maritim prin canal a fost redus în ultimele luni din cauza riscurilor de securitate și a redirecționării rutelor comerciale. Koeva-Brooks a subliniat că activitățile din Suez și industria minieră sunt așteptate „să își revină în cursul anului 2026”. Redresarea depinde de stabilitate și investiții Din punct de vedere economic și pentru viața cotidiană a oamenilor din Gaza, redresarea depinde de investiții masive, reconstrucția infrastructurii, accesul la surse de venituri și reintegrarea forței de muncă. Dacă planurile de dezvoltare și stimulare economică vor fi puse în aplicare – cu turism, agricultură, producție non-petrolieră sau zone economice speciale, acestea ar putea oferi locuri de muncă și stabilitate. Succesul acestor politici va fi condiționat, însă, de securitate, de coordonarea internațională și de capacitatea autorităților de a administra fondurile fără corupție sau conflicte locale între clanuri și grupări armate. Deja, unii lideri și clanuri locale contestă controlul Hamas în Gaza, ceea ce ar putea complica tranziția la guvernare civilă stabilă. Donald Trump a declarat că Hamas are permisiunea temporară de a se ocupa de menținerea ordinii în Gaza.
Ilie Bolojan a discutat cu delegația FMI despre reforma fiscală și prioritățile de investiții publice. Când s-ar înregistra CREȘTERE economică
Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut, vineri, la Palatul Victoria, o întrevedere cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, iar discuțiile au vizat situația economică actuală, direcțiile de reformă fiscală și prioritățile de investiții publice. Executivul anunţă, vineri, într-un comunicat de presă, că prim-ministrul Ilie Bolojan a avut o întrevedere cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Joong Shik Kang. „Reprezentanții FMI au transmis sprijinul lor pentru pachetele de măsuri adoptate și planificate de Guvern, considerându-le esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. Au fost apreciate în mod special eforturile de stabilizare a finanțelor publice și angajamentul pentru continuarea reformelor structurale”, se arată în comunicatul citat. Guvernul informează că, potrivit estimărilor FMI, România ar urma să înregistreze o creștere economică de 1% în 2025 și de 1,4% în 2026. „Accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor europene vor avea un rol decisiv în atingerea acestor obiective. În același timp, experții au subliniat importanța aplicării riguroase a măsurilor adoptate și au recomandat menținerea eforturilor de ajustare bugetară în anii următori, pentru reducerea sustenabilă a deficitului”, mai scrie în comunicat. Delegația FMI a evidențiat necesitatea prioritizării și etapizării proiectelor de investiții, pentru a asigura finalizarea celor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Experții au remarcat progresele în direcția unei planificări mai prudente a cheltuielilor și au recomandat menținerea acestui echilibru pe termen lung. Prim-ministrul Ilie Bolojan a precizat că Guvernul va continua reformele și măsurile de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea finanțelor publice, astfel încât resursele bugetare să fie direcționate către investiții și modernizarea economiei, susținând o creștere economică stabilă și dezvoltarea pe termen lung. Delegația FMI a concluzionat că situația fiscală și economică a României permite continuarea reformelor și valorificarea oportunităților de dezvoltare în anii următori. La întâlnirea de la Palatul Victoria a participat și Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, MIhai Jurca. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ: FMI APLAUDĂ măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan: pachetul de măsuri fiscale este „foarte binevenit” Nicușor Dan recunoaște că măsurile lui Bolojan au afectat românii, dar au dus țara într-o zonă „sigură”: „Alternativa poate să fie mult mai REA”
FMI dă verdictul după vizita la București. Evaluarea este categorică
Criza economică ce afectează România și riscurile deficitului public uriaș nu aveau cum să scape atenției FMI. O delegație a Fondului Monetar Internațional a venit la București miercuri. Misiunea renumitei instituții financiare internaționale se desfășoară în perioada 3-12 septembrie, primele concluzii fiind deja conturate. Vizita este, de fapt, una reprogramată și amânată din primăvară, pentru perioada care a succedat alegerilor electorale. Vizită a FMI la București. Verdictul preliminar este unul favorabil Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, declară că vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, condusă de şeful misiunii pe România, Joong Shik Kang, a fost o ocazie perfectă pentru evaluarea eforturilor de stabilizare şi consolidare a finanţelor publice. Ministrul apreciază că ne aflăm pe o direcţie mult îmbunătăţită, misiunea FMI recunoscând angajamentul ferm al actualului Guvern pentru reforme consistente. Ministrul Finanţelor anunţă un dialog constructiv cu FMI, despre viitorul economic al României. ”Vizita misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) la Bucureşti, condusă de şeful misiunii pe România, Joong Shik Kang, a fost o ocazie excelentă pentru a reitera eforturile noastre de a stabiliza şi consolida finanţele publice. Am avut discuţii substanţiale, în cadrul acestei vizite pe care Fondul o face periodic ţǎrilor membre, axate pe evoluţia economiei româneşti şi pe pachetele de măsuri recente”, afirmă ministrul într-o postare pe Facebook. Reprezentanţii FMI au salutat măsurile Executivului, asigură ministrul Finanțelor Potrivit acestuia, ”suntem pe o direcţie semnificativ îmbunătăţită, iar misiunea FMI a recunoscut eforturile şi angajamentul ferm al actualului Guvern pentru reforme consistente”. ”Reprezentanţii FMI au salutat măsurile recente. Deşi acestea genereazǎ dezbateri intense, acţionǎm cu deplinǎ convingere asupra necesitǎţii lor. Nu pentru că ne-o spune FMI sau alţi parteneri externi, ci pentru că viitorul economic al României depinde de responsabilitatea cu care tratăm acest moment”, afirmă Nazare. În același context, oficialul menţionează că ”o ajustare voluntară este întotdeauna mai lină decât una impusă”. Cu alte cuvinte, ar fi de preferat ca măsurile de corectare a uriașului deficit public să vină etapizat. ”Vrem o economie sănătoasă şi rezilientǎ, iar tot ceea ce facem în aceastǎ perioadǎ reprezintǎ fundaţia pe care o reconstruim, şubrezitǎ de deficitul nepermis de ridicat şi de gestionarea deficitarǎ a finanţelor publice din ultimii ani. Acesta este mesajul pe care l-am transmis şi azi reprezentanţilor FMI şi pe care îl vom relua ori de câte ori este necesar”, declară Nazare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI? FMI a publicat noile prognoze privind creșterea economică mondială în 2025 și 2026. Efectul taxelor lui TRUMP
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
FMI: Economia zonei euro va STAGNA în absența unor măsuri urgente
Economia zonei euro riscă să stagneze în absența unor măsuri urgente care să contracareze încetinirea creșterii PIB, investițiile slabe și intensificarea amenințărilor geopolitice, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Tensiunile comerciale și cererea scăzută sufocă economia zonei euro, iar FMI se așteptată ca aceasta să înregistreze o creștere de doar 0,8% în 2025, în pofida faptului că șomajul este la un minim istoric și inflația este aproape de nivelul țintă. „Pentru a relansa productivitatea sunt necesare măsuri imediate. Fragmentarea la nivelul UE sufocă inovația și creșterea companiilor. Depășirea decalajelor se poate face prin armonizarea cadrului de reglementare, reforma piețelor de capital și mobilitatea mâinii de lucru. Aceste trei aspecte ar putea majora Produsul Intern Brut cu 3% în următorul deceniu. Pe măsură ce cresc cheltuielile cu apărarea, îmbătrânirea populației și costurile climatice, țările care beneficiază de capital ar trebui să investească. Însă țările puternic îndatorate se confruntă cu o realitate dureroasă”, transmit reprezentanții FMI, potrivit Bloomberg. Peste Europa planează riscul înrăutățirii mediului de afaceri în contextul tensiunilor comerciale cu Statele Unite. Deși sistemul bancar european este unul solid, specialiștii din cadrul FMI atrag atenția asupra societăților financiare non-bancare, care ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a spațiului comunitar. CITEȘTE ȘI: BCE avertizează că fragmentarea geopolitică afectează prosperitatea /LAGARDE critică acțiunile comerciale „coercitive” și cere cooperare RECOMANDĂRILE FMI pentru România: Renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
RECOMANDĂRILE FMI pentru România: Renunțarea la cota unică de impozitare a veniturilor, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende
O echipă de experți de la Fondul Monetar Internațional au publicat vineri un set de recomandări pentru reformarea sistemului de taxe din România și transferului poverii fiscale dinspre taxarea muncii spre taxarea consumului și, într-o mai mică măsură, a capitalului, FMI estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri ar putea genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în acest an. Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 şi 3% (sau mai puţin) până în 2031. „Cu o marjă limitată pentru consolidarea cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistenţa tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă şi eliminarea lacunelor pentru de planificare fiscală abuzivă. Principalele recomandări vizează deplasarea sarcinii fiscale dinspre impozitarea muncii (inclusiv contribuţiile sociale) către impozitele pe consum şi, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puţin 1,2% din PIB în 2025”, se arată într-un raport publicat de FMI. Principalele recomandări ale FMI: Impozitarea muncii Cu privire la impozitarea muncii, principala recomandare a FMI este trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% și 25%, aceasta din urmă aplicabilă doar veniturilor celor mai bogaţi 10% dintre contribuabili. „Pentru a reduce povara fiscală pe muncă pentru majoritatea contribuabililor, contribuţia la asigurările de sănătate ar trebui redusă semnificativ sau eliminată”, spun experții FMI. În măsura în care există spaţiu fiscal, povara fiscală la veniturile mici ar trebui atenuată prin deduceri mai generoase sau prin introducerea unui program de beneficii pentru cei care lucrează. În plus, contribuţiile la pensie ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie ca veniturile din pensii să fie impozitate. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților Cu privire la taxarea veniturilor din capital și proprietăți, FMI susține că impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%, nivel similar cu cel al impozitului pe veniturile din dobânzi. Această măsură ar creşte veniturile, ar reduce posibilităţile de arbitraj fiscal şi ar îmbunătăţi progresivitatea sistemului. „Recomandările principale privind impozitul pe proprietate sunt: fuzionarea impozitului pe terenuri şi pe clădiri într-un singur impozit şi limitarea scutirilor, oferind totodată măsuri de sprijin fiscal pentru grupurile vulnerabile sub alte forme”, mai arată experții. Sursa citată mai spune că impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizarea întreprinderilor și prin înlocuirea scutirii fiscale pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat. De asemenea, stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabil. În final, pragul de venituri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus semnificativ de la nivelul actual de 500.000 euro, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 euro). Impozitele pe consum Pentru a creşte veniturile şi a crea spaţiu fiscal pentru reducerea contribuţiei la sănătate, cotele reduse de TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepţia alimentelor de bază – în cazul cărora creșterea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum. Totodată, cota standard de TVA ar trebui majorată de la 19% la cel puţin 20% în 2025 şi ulterior la 21%, aproape de media din UE de 22%. Accizele ajustate cu inflaţia pentru tutun şi alcool ar trebui majorate, iar acciza pentru vinurile liniştite şi spumante ar trebui unificată la circa 60 lei/hl (la preţurile actuale). De asemenea, accizele la combustibili fosili ar trebui majorate treptat până la nivelul optim. Vezi aici documentul „România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, existând o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administraţiei fiscale, pentru a genera venituri suplimentare. Asistenţa tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanţe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează creşterea veniturilor, concomitent cu îmbunătăţirea stimulentelor pentru muncă, rămânând atractive pentru investiţiile de capital şi eliminând lacunele pentru de planificare fiscală abuzivă. În loc să facă ajustările fiscale minime necesare pentru a salva pachetul de fonduri UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a face îmbunătăţiri structurale importante în zona fiscală, în special prin transferarea sarcinii fiscale de la contribuţiile obligatorii de asigurări sociale şi bazându-se mai mult pe impozitarea consumului şi a veniturilor”, se mai arată în raport. Sursa foto: Mediafax CITEȘTE ȘI: TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului? Comisia Europeană critică situația financiară a ROMÂNIEI și va cere acțiuni corective din partea Consiliului UE Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Previziuni pesimiste ale instituțiilor financiare. Prognoza de creștere pentru economia României în 2025, sub așteptări
Banca Mondială a revizuit în jos prognoza de creștere pentru economia României în 2025, arată cel mai recent raport al instituției, publicat miercuri. Instituția financiară estimează că economia României va crește cu numai 1,3% în 2025, o prognoză revizuită cu 0,8 puncte procentuale în scădere față de prognoză anterioară. Marți, și FMI a revizuit drastic prognoza privind creșterea economiei românești. Economia globală tinde să fie stabilă, dar se conturează incertitudine din cauza reorientării politicilor guvernamentale, arată un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), care anticipează o creștere economică de 2,8% pe plan mondial, de 0,8% pentru zona euro și de 1,6% pentru România, este estimarea un pic mai optimistă a FMI. Zona euro ar urma să aibă o creștere economică de 0,8% în 2025 și de 1,2% în 2026. Germania va stagna anul acesta (0,0%), Franța va avea o creștere de 0,6%, iar Italia de 0,4%. Statele Unite ar putea avea o creștere economică de 1,8% anul acesta, în scădere de la 2,8% în 2024. Economia României ar urma să înregistreze o creștere economică de 1,6% anul acesta și de 2,8% anul viitor, potrivit estimărilor FMI. Creșterea economică a Chinei va încetini de la 5,0% în 2024 la 4,0% în 2025, iar India va înregistra o creștere de 6,2% anul acesta, conform FMI. BM a revizuit în jos și estimarea de creștere economică pentru 2024, cu -0,4 puncte procentuale, la 0,9%. Deși a existat o redresare puternică a consumului privat, aceasta a fost contrabalansată de exporturile mai slabe, de reducerea cheltuielilor de investiții și de costurile ridicate ale împrumuturilor. Instituția mai subliniază că deficitul bugetar a crescut la 8,6% din PIB anul trecut, de la 6,5% în 2023, din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public și ale transferurilor sociale. Iar pentru anul viitor, Banca Mondială estimează că economia românească va crește cu 1,9%, cu 0,7 puncte procentuale mai puțin decât în estimarea precedentă. Citiți și: Tanczos Barna și Bogdan Ivan vor participa la reuniunile Băncii Mondiale și ale FMI, desfășurate în Washington Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Tanczos Barna și Bogdan Ivan vor participa la reuniunile Băncii Mondiale și ale FMI, desfășurate în Washington
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, și cel el Economiei, Bogdan Ivan, participă în această săptămână la Reuniunile de Primăvară organizate de Grupul Băncii Mondiale și Fondul Monetar Internațional (FMI), reafirmând angajamentul României pentru stabilitatea fiscal-bugetară. „Delegația Ministerului Finanțelor, condusă de domnul Tanczos Barna, viceprim-ministru și ministru al Finanțelor, participă, în această săptămână, la Washington, D.C., la Reuniunile de Primăvară organizate de Grupul Băncii Mondiale și Fondul Monetar Internațional. Evenimentul, cu o importanță deosebită la nivel internațional, reunește anual miniștri de finanțe, guvernatori ai băncilor centrale, lideri economici și reprezentanți ai instituțiilor financiare globale, oferind un cadru strategic pentru dezbateri privind provocările economice și financiare la nivel global”, se menționează în comunicatul transmis de ministerul Finațelor. Alături de delegația Ministerului Finanțelor, România este reprezentată de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Bogdan Ivan, și delegația BNR, condusă de prim-viceguvernatorul Leonardo Badea. ‘Participarea României la aceste reuniuni reprezintă o oportunitate importantă de a reafirma angajamentul nostru pentru stabilitatea bugetară și reducerea deficitului, atragerea de investiții și consolidarea relațiilor de cooperare cu instituțiile financiare internaționale. Investițiile trebuie să rămână principalul motor al economiei, iar pentru păstrarea acestora trebuie să oferim credibilitate și predictibilitate investitorilor. Totodată, aceste obiective trebuie întărite printr-o asumare comună la nivelul întregului Guvern, fiecare minister având responsabilitatea de a respecta limitele bugetare și de a adopta măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor’, a declarat Tanczos Barna, citat în comunicat. Viceprim-ministrul român a precizat că sprijinul oferit de Banca Mondială – prin expertiza tehnică și instrumentele financiare puse la dispoziție pentru susținerea reformelor și investițiilor prioritare – reprezintă un pilon important al parcursului nostru de dezvoltare, mai ales în contextul economic actual, marcat de multiple provocări. „România a atras pentru investiții miliarde de euro de la Banca Mondială. Aceste sume sunt transformate în spitale noi, îmbunătățirea sistemului sanitar, a sistemului de învățământul și cel judiciar, îmbunătățirea capacității de reziliență și răspuns la situații de urgența.”, a precizat ministrul Finanțelor. Pe agenda vizitei sunt întrevederi cu reprezentanți de nivel înalt din cadrul instituțiilor financiare internaționale, reprezentanți ai agențiilor de rating, precum și Reuniunea Constituentei (întâlnirea țărilor membre care fac parte din aceeași grupă de vot) în cadrul Fondului Monetar Internațional și al Grupului Băncii Mondiale, menționează sursa citată. Totodată, în marja reuniunii, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, participă la Summitul privind Strategia pentru Europa Centrală și de Est, la dezbaterile despre consolidarea rezilienței europene prin investiții. „Întâlnirile de Primăvară ale Băncii Mondiale sunt considerate un barometru al direcției în care se îndreaptă economia mondială și joacă un rol cheie în conturarea politicilor globale de dezvoltare și stabilitate financiară”, mai arată sursa citată. CITIȚI ȘI: Reporter politic, acreditat la Guvern. În presă din 2004. Am lucrat la TVR, Rol.ro, Realitatea.net, Realitatea TV, Mediafax.ro, B1 TV, România Liberă. Doctorandă la SNSPA, sub coordonarea Prof. … vezi toate articolele
FMI avertizează asupra incertitudinii cauzate de tensiunile comerciale /Care sunt estimările economice pentru România
Economia globală tinde să fie stabilă, dar se conturează incertitudine din cauza reorientării politicilor guvernamentale, arată un raport al Fondului Monetar Internațional (FMI), care anticipează o creștere economică de 2,8% pe plan mondial, de 0,8% pentru zona euro și de 1,6% pentru România. ”După ce a rezistat unei serii de șocuri prelungite și fără precedent, economia mondială pare să se fi stabilizat, având creșteri constante destul de ridicate. Cu toate acestea, peisajul economic s-a schimbat, în condițiile în care guvernele din întreaga lume reordonează prioritățile politice, iar situațiile de incertitudine sunt în creștere”, arată raportul Fondului Monetar Internațional privind ”Perspectivele globale”. Situația este dominată de intensificarea riscurilor scăderii economice, pe fondul escaladării tensiunilor comerciale și al reconfigurării piețelor financiare. Guvernele sunt îndemnate să adopte politici previzibile ”Modificarea politicilor economice, care devin divergente, precum și deteriorarea încrederii ar putea conduce la condiții financiare mai stricte pe plan mondial. Riscurile unui conflict comercial și incertitudinea în materie de politici comerciale ar putea bloca perspectivele de creștere economică atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Reducerea cooperării internaționale ar putea periclita progresele spre o economie mondială mai rezilientă”, subliniază experții FMI. ”În acest moment critic, țările trebuie să colaboreze în mod constructiv și previzibil pentru a facilita cooperarea internațională, abordând, în același timp, divergențele și dezechilibrele structurale interne. Acest lucru va contribui la asigurarea stabilității economice pe plan intern și extern”, recomandă FMI. Economia mondială ar urma să aibă o creștere de 2,8% în 2025 /România va avansa cu 1,6% Economia mondială ar urma să aibă o creștere de 2,8% în 2025, în scădere de la 3,3% în 2024. Pentru anul 2026, FMI estimează o creștere economică globală de 3,0%. Zona euro ar urma să aibă o creștere economică de 0,8% în 2025 și de 1,2% în 2026. Germania va stagna anul acesta (0,0%), Franța va avea o creștere de 0,6%, iar Italia de 0,4%. Statele Unite ar putea avea o creștere economică de 1,8% anul acesta, în scădere de la 2,8% în 2024. Economia României ar urma să înregistreze o creștere economică de 1,6% anul acesta și de 2,8% anul viitor, potrivit estimărilor FMI. Creșterea economică a Chinei va încetini de la 5,0% în 2024 la 4,0% în 2025, iar India va înregistra o creștere de 6,2% anul acesta. Foto: Profimedia Citește și: SUA și Iranul înregistrează PROGRESE în discuțiile pe tema programului atomic iranian /„Negocierile avansează peste așteptări” VIDEO Ministrul francez de Externe aduce un omagiu Papei Francisc/ „Am fost impresionat de stilul său, de maniera sa de a-și exercita PREOȚIA” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele