Duș rece de la FMI. Datoria globală va trece de 100% din PIB
Fondul Monetar Internațional avertizează că datoria publică globală e pe cale să depășească 100% din PIB-ul global până în 2029. Datoria ar ajunge la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial. Datoriile guvernelor au crescut mai repede decât se anticipa, iar previziunile FMI nu sunt optimiste. Există riscul ca datoria publică să ajungă chiar la 123% din PIB-ul global. România are, în acest moment, o datorie publică de 1.040 mld. lei, adică aproape 60% din PIB. Ultimul raport publicat de FMI nu vine cu vești prea grozave. Mai multe economii importante au o datorie publică care depășește sau va depăși 100% din PIB în următoarea perioadă. Șeful Departamentului pentru Afaceri Fiscale al FMI, Vitor Gaspar, trage un semnal de alarmă și spune că „situația s-a schimbat dramatic”. Datoria publică poate ajunge la 123% din PIB în 2029 Conform previziunilor Fondului Monetar Internațional din raportul „Spending Smarter”, există riscul ca datoria publică să ajungă, într-un scenariu deloc plăcut, la 123% din PIB-ul global până la sfârșitul lui 2029. Același Gaspar a explicat că raportul FMI arată combinația dintre cum piețele s-au obișnuit prea mult cu riscurile (războaie comerciale și tensiuni geopolitice) și deficitele bugetare tot mai mari. Cum este și cazul României, de altfel. „Cercetările FMI arată că ţările cu mai mult spaţiu fiscal pot mai bine limita efectele negative la adresa pieţei muncii şi economiei, în eventualitatea unor şocuri severe, combinate cu o criză financiară”, a mai adăugat Vitor Gaspar. FMI trage un semnal de alarmă și avertizează că economiile emergente ar putea întâmpina dificultăți în gestionarea datoriilor. Printe economiile care vor depăși 100% din PIB în următorii ani, instituția menționează țări importante precum: Marea Britanie, Franța, Japonia, Canada, China și Statele Unite. Concluzia Fondului Monetar Internațional e una drastică. Fără măsuri ferme de ajustare fiscală, economia globală riscă să intre într-o nouă perioadă marcată de vulnerabilitate majoră. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui TRUMP, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri RECORD Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere
Avertismentul FMI: În ciuda taxelor vamale ale lui Trump, deficitul și datoria SUA vor crește la niveluri record
SUA vor continua să înregistreze cel mai mare deficit, în rândul celor mai bogate state din lume, în ciuda veniturilor din taxele vamale ale președintelui Donald Trump, a avertizat Fondul Monetar Internațional. Cea mai mare economie a lumii trebuie să-și pună finanțele în ordine „mai devreme în loc de mai târziu”, a anunțat FMI. Spre deosebire de majoritatea celorlalte națiuni bogate, SUA nu sunt așteptate să facă niciun progres în efortul de reducere a deficitului față de nivelurile actuale, notează Financial Times. Raportul dintre datoria brută și Produsul Intern Brut al SUA, așteptat să fie de 125% din PIB în acest an, va depăși recordurile și va ajunge la 143% până la sfârșitul deceniului, potrivit celor mai recente proiecții ale FMI. În timp ce oficialii din domeniul finanțelor din întreaga lume se adună la Washington pentru întâlnirea anuală a FMI, Vítor Gaspar, șeful departamentului fiscal al fondului, a cerut congressmenilor americani să „facă o ajustare mai devreme, în loc de mai târziu”. Aducerea deficitelor și datoriilor sub control ar „reduce presiunea asupra ratelor dobânzilor”, contribuind la sănătatea piețelor financiare globale și ar crea mai mult spațiu pentru cheltuielile tehnologice ale sectorului privat, finanțând „ceea ce este, în acest moment, un boom investițional în Statele Unite”, a spus Gaspar. În timp ce taxele vamale ale lui Trump nu fac prea mult pentru a reduce deficitul SUA, fără veniturile comerciale deficitul fiscal al SUA ar crește într-un mod dramatic. Gaspar a spus că veniturile generate de taxele vamale sunt „semnificative, dar în mod clar nu suficiente pentru a reduce semnificativ deficitul din SUA și pentru a ține sub control traiectoria datoriei publice”. Congressmenii americani au o „gamă largă de opțiuni politice pentru a limita creșterea datoriei”, a spus Gaspar. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Washingtonul avertizează asupra provocărilor comerciale impuse de Beijing. „Este CHINA împotriva întregii lumi”
FMI: Acordul de pace din Gaza deschide drumul refacerii economice în regiune
Acordul de pace dintre Israel și Hamas, care pune capăt celor doi ani de conflict armat în Fâșia Gaza, ar putea marca începutul unei redresări economice durabile în regiune, a declarat marți Petya Koeva-Brooks, economist-șef adjunct al Fondului Monetar Internațional (FMI). „Acordul creează o oportunitate pentru o revenire economică de durată în Gaza și în țările din jur, dacă este urmat de stabilitate și sprijin internațional”, a spus economista bulgară, citată de Reuters. FMI, pregătit să sprijine redresarea Gazei Ea a adăugat că FMI este pregătit „să colaboreze cu comunitatea internațională pentru sprijinirea redresării Gazei și a economiilor regionale afectate profund de conflict”, menționând în special Egiptul și Iordania. Potrivit oficialului FMI, perspectivele economice ale Egiptului au fost deja îmbunătățite, avându-se în vedere o creștere reală a PIB-ului de 4,3% în 2025 și 4,5% în 2026, datorită revenirii turismului și a creșterii sectorului de producție non-petrolieră. Aceste domenii au reușit să compenseze scăderea veniturilor Canalului Suez, afectat de tensiunile din regiune. Traficul maritim prin canal a fost redus în ultimele luni din cauza riscurilor de securitate și a redirecționării rutelor comerciale. Koeva-Brooks a subliniat că activitățile din Suez și industria minieră sunt așteptate „să își revină în cursul anului 2026”. Redresarea depinde de stabilitate și investiții Din punct de vedere economic și pentru viața cotidiană a oamenilor din Gaza, redresarea depinde de investiții masive, reconstrucția infrastructurii, accesul la surse de venituri și reintegrarea forței de muncă. Dacă planurile de dezvoltare și stimulare economică vor fi puse în aplicare – cu turism, agricultură, producție non-petrolieră sau zone economice speciale, acestea ar putea oferi locuri de muncă și stabilitate. Succesul acestor politici va fi condiționat, însă, de securitate, de coordonarea internațională și de capacitatea autorităților de a administra fondurile fără corupție sau conflicte locale între clanuri și grupări armate. Deja, unii lideri și clanuri locale contestă controlul Hamas în Gaza, ceea ce ar putea complica tranziția la guvernare civilă stabilă. Donald Trump a declarat că Hamas are permisiunea temporară de a se ocupa de menținerea ordinii în Gaza.
Ce discută Guvernul Bolojan cu FMI, aflat la București astăzi. Cât de aproape este România de un nou împrumut de la FMI?
O delegație a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, vine la București astăzi. Misiunea FMI se desfășoară în perioada 3-12 septembrie și este o vizită reprogramată, amânată din primăvară, pentru perioada de după alegerile electorale. UPDATE 10:09 Prima întâlnire a delegației FMI are loc la Ministerul de Finanțe. La sediu a ajuns și premierul Ilie Bolojan, care, potrivit reporterului Gândul, a părăsit clădirea la scurt timp după intrarea oficialilor FMI. Surse guvernamentale susțin că Bolojan a avut o discuție preliminară cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, înainte de întrevederea oficială cu reprezentanții Fondului. La ieșire, chestionat de jurnaliști, premierul nu a dorit să ofere explicații suplimentare. Știrea inițială Surse guvernamentale au precizat, pentru Gândul, că discuțiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei românești și a deficitului bugetar, împreună cu datoria publică și execuția bugetului statului. Totodată, Guvernul va pune pe masă o prognoză de creștere economică pentru finele anului. Întrebarea este, însă: cum văd reprezentanții FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan îi va prezenta? Pentru că economia României frânează, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023, sub 1% în 2024, iar pentru 2025 prognozele variază, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, așa cum a menționat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparație, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, și-a bugetat un deficit de 7% din PIB. În aceeași vreme, datoria publică din România a înregistrat cea mai mare creștere dintre țările Uniunii Europene. La final de 2019, înainte de pandemie, datoria însemna 35% din PIB. Astăzi, așa cum arată datele de la Finanțe, datoria publică a României se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat în presa internațională că România este în pragul falimentului. Or, tocmai aici intră în scenă FMI: când un stat intră în incapacitate de plată și nimeni nu îl mai împrumută, Fondul acordă un împrumut de urgență, dar cu condiții precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau creșteri de taxe. Sursele Gândul din coaliția de guvernare spun însă că „nu se va pune problema” unui nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, întrucât România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar putea fi abordat, însă nu se așteaptă să fie încheiat un acord de împrumut cu instituția. Deficit în creștere și datorie record Vizita FMI are loc într-un moment dificil pentru economia României. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar și cheltuielile s-au majorat, menținând presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumătatea lui iulie că datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. „Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei”, a precizat ministrul Nazare. (DETALII AICI) Guvernul Bolojan a introdus deja două pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu măsuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul însuși a recunoscut că nu crede că România poate încheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. „Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finanțe va comunica estimările o dată cu rectificarea bugetară care se va face în cursul acestei luni”, a precizat premierul Bolojan. (DETALII AICI) Bolojan: România riscă să intre în „incapacitate de plată” Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat piețele financiare, printr-o declarație în Bloomberg, cea mai importantă publicație pentru investitorii internaționali: „Riscul de incapacitate de plată este cu adevărat ridicat, după ani întregi cu deficite mari. Dacă nu urmăm o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav”. Afirmațiile premierului au produs neliniște în rândul investitorilor, dar și în coaliția de guvernare. „Mi s-a făcut rău când am văzut interviul lui Bolojan în Bloomberg. Orice declarație de genul ăsta care influențează, cred că a fost o greșeală. Domnul Bolojan a venit cu această aură „Ilie reformatorul” (…) Bolojan nu știe economie. Ar trebui cei din jurul lui să-i mai spună, iar el să asculte ”, a spus Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, la emisiunea „Ai Aflat” cu Ionuț Cristache, difuzată pe Gândul. În ciuda declarațiilor lui Bolojan, trei surse din zona finanțelor publice au transmis, pentru Gândul, că România nu se află în situația de a negocia un nou acord de împrumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru că ar avea capacitatea de a se finanța, deci nu ar fi aproape de „incapacitate de plată”. „Este cea mai mare greșeală pe care România poate să o facă (să ajungă la un împrumut cu FMI – n.red.) Nu există așa ceva. Avem fonduri europene la dispoziție, avem buffer, Banca Națională are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema… avem finanțare în piețele internaționale. Acord faci când nu te mai finanțează nimeni”, au precizat sursele Gândul. Alte surse apropiate discuțiilor spun, însă, că subiectul împrumutului va fi abordat, dar nu se va încheia un acord în acest moment. Ultimele recomandări ale FMI pentru România Fondul Monetar Internațional recomanda României, în ultimul raport, o reformă amplă a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii către taxele pe consum și capital. Dacă ar fi aplicate integral, măsurile ar aduce venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025, se arată în raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe muncă = Cota unică de 10% ar putea fi înlocuită cu două cote: 15% și 25%, ultima aplicată veniturilor mari. Contribuția la sănătate ar urma să fie redusă sau chiar eliminată, iar pentru salariile mici ar putea apărea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului și a proprietății = Impozitul pe dividende ar crește de la 8% la 10%. Taxa pe
Ministrul de Finanțe al Franței: „Nu cred într-o criză financiară. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia”
Ministrul de Finanțe francez Eric Lombard a declarat joi că nu vede niciun risc de criză financiară în Franța și că statul își va atinge ținta de deficit de 5,4% din Produsul Intern Brut din acest an. Mesajul ministrului era menit să liniștească investitorii, în contextul în care Guvernul francez se va confrunta cu o moțiune de cenzură luna viitoare, notează Reuters. Moțiunea de cenzură vine în contextul planurilor anunțate de premierul Francois Bayrou în încercarea de a readuce finanțele țării pe drumul cel bun. Partidele de opoziție au declarat că vor vota împotriva Guvernului minoritar în timpul moțiunii de cenzură din 8 septembrie. Deficitul public: 5,4% din PIB în 2025, 4,6% în 2026 La rândul său, chiar Lombard vorbise, la începutul acestei săptămâni, despre un potențial risc de a avea nevoie de o intervenție a Fondului Monetar Internațional, dacă Franța nu își pune finanțele în ordine. Cu toate acestea, Lombard a adoptat un ton mai liniștitor joi, în timpul unei conferințe a grupului de lobby de afaceri din Franța MEDEF. „Nu cred într-o criză financiară”, a spus Lombard. „Țara este bogată, țara crește, țara este administrată, este sub control, iar companiile din Franța își fac treaba. Nu avem nicio dificultate în a ne finanța economia.” Lombard a mai spus că deficitul public va fi redus la 5,4% din Produsul Intern Brut până la sfârșitul anului, așa cum era planificat, și 4,6% în 2026, notează Bloomberg. Liderii de afaceri prezenți la conferință au declarat că criza politică prezintă riscuri mari pentru economie. Sondajele de opinie efectuate după anunțul lui Bayrou arată că majoritatea francezilor doresc acum noi alegeri naționale, indicând o nemulțumire tot mai mare față de politică și un risc de incertitudine de durată. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Opoziția din FRANȚA îl avertizează pe Macron că riscă demiterea dacă nu va numi un premier de stânga /„Se va pune problema”
FMI a publicat noile prognoze privind creșterea economică mondială în 2025 și 2026. Efectul taxelor lui Trump
Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit estimările privind perspectivele economice globale pentru 2025 și 2026. FMI prognozează acum o creștere de 3% pentru economia globală în acest an – mai puțin decât creșterea de 3,3% din 2024, dar o îmbunătățire față de 2,8% cât prognoza FMI în aprilie. Pentru 2026, FMI se așteaptă ca creșterea economică mondială să ajungă la 3,1%, în creștere față de 3% din prognoza din urmă cu trei luni. Revizuirea estimărilor FMI vine în contextul în care politicile comerciale protecționiste ale președintelui SUA Donald Trump s-au dovedit până acum mai puțin dăunătoare decât se aștepta, dar rata de aproximativ 3% a creșterii economice globale este sub media din perioada dinainte de pandemia de coronavirus, notează Associated Press. Decizia lui Trump din 2 aprilie – „Ziua Eliberării”, în cuvintele președintelui – de a impune taxe vamale de 10% sau mai mult pe importurile din majoritatea țărilor lumii era de așteptat să aibă un impact mai mare asupra creșterii economice globale. Conform FMI, efectele negative au fost limitate. Parțial pentru că mulți importatori americani s-au grăbit să aducă bunuri din străinătate înainte ca taxele vamale lui Trump să intre în vigoare și parțial pentru că Trump a suspendat cele mai mari taxe (inclusiv o taxă de 145% pentru bunurile din China). „Această scădere modestă a tensiunilor comerciale, oricât de fragilă, a contribuit la reziliența economiei globale până acum”, a declarat economistul șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas. „Această rezistență este binevenită, dar este și fragilă. Șocul comercial s-ar putea dovedi a fi mai puțin sever decât s-a crezut inițial, dar este încă considerabil și există tot mai multe dovezi că afectează economia globală”. Din octombrie până în iunie, taxele vamale au adus 108 miliarde de dolari la Trezoreria SUA, aproape dublu față de cele 55,6 miliarde de dolari din perioada similară a anului fiscal precedent. India, din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere FMI și-a majorat prognoza pentru creșterea economică a SUA la 1,9% în acest an și 2% în 2026, când reducerile mari de taxe pe care Trump le-a semnat pe 4 iulie sunt de așteptat să ofere „un impuls pe termen scurt”. Economia Chinei este de așteptat să crească cu 4,8% în acest an, o îmbunătățire semnificativă față de prognoza 4% a FMI din aprilie. Evoluția se datorează taxelor americane mai mici decât se aștepta și cheltuielilor guvernamentale. Creșterea economică a celor 20 de state din zona euro este estimată la 1%, în creștere de la 0,8% prognozat în aprilie. O mare parte din această creștere provine dintr-o creștere a exporturilor farmaceutice din Irlanda, programate pentru a nu fi afectate de taxele vamale ale lui Trump pe medicamente. Creșterea economică a Japoniei este așteptată să rămână lentă – 0,7% în 2025 și 0,5% în 2026. Se așteaptă ca India să fie din nou economia majoră cu cea mai rapidă creștere din lume, cu o creștere estimată la 6,4% atât în acest an cât și anul viitor. În ceea ce privește creșterea comerțului mondial, FMI și-a actualizat prognoza la 2,6% în acest an, în creștere față de prognoza de 1,7% din aprilie. Evoluția reflectă o creștere a livrărilor, în contextul în care exportatorii au încercat să anticipeze taxele vamale. Taxele mai mari din SUA sunt așteptate totuși să aibă un impact în cele din urmă. Conform FMI, comerțul va crește cu doar 1,9% anul viitor, în scădere de la 2,5% prognozat în aprilie. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană anunță că acordul comercial cu SUA NU este obligatoriu la nivel juridic /Tratatul respectă „principalele interese economice ale UE”
Un înalt oficial FMI cere SUA să își reducă deficitul fiscal și să abordeze povara datoriei „în continuă creștere
Un înalt oficial al Fondului Monetar Internațional a cerut Statelor Unite să își reducă deficitul fiscal și să abordeze povara datoriei „în continuă creștere”, într-un moment în care cresc îngrijorările cu privire la planurile președintelui Donald Trump privind reduceri fiscale radicale. „Deficitele fiscale ale SUA sunt prea mari și trebuie reduse”, a declarat Gita Gopinath, prim director general adjunct al FMI, pentru Financial Times. De asemenea, ea a avertizat că cea mai mare economie a lumii este încă afectată de incertitudinea „foarte ridicată” în materie de politică comercială, în ciuda „evoluțiilor pozitive”, cum ar fi reducerea taxelor vamale impuse Chinei de către Administrația Trump. Avertismentul Moody’s cu privire la deficitul SUA Comentariile lui Gopinath au venit după ce Moody’s a revizuit ratingul de credit AAA al SUA, din cauza îngrijorărilor legate de datoria în creștere a țării. Agenția de rating a declarat săptămâna trecută că legislația propusă, pe care Trump o numește „proiectul de lege cel mare și frumos”, ar crește deficitul SUA de la 6,4% anul trecut la puțin sub 9% până în 2035. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat duminică pentru NBC că retrogradarea ratingului Moody’s a fost „un indicator întârziat”, punând situația fiscală pe seama Administrației Biden. El a adăugat că Administrația este „hotărâtă să reducă cheltuielile și să crească economia”. El a declarat anterior că va reduce deficitul la 3% până la sfârșitul mandatului lui Trump. Dar Gopinath a remarcat că raportul datoriei SUA față de PIB „este în continuă creștere”, adăugând: „Ar trebui să avem o politică fiscală în SUA care să fie consecventă cu reducerea în timp a raportului datorie/PIB”. Potrivit Biroului de buget al Congresului, datoria Guvernului federal deținută de public se ridica la 98% din PIB în anul fiscal 2024, comparativ cu 73% acum un deceniu. FMI și-a redus prognoza de creștere a SUA cu aproape 1% FMI a anunțat luna trecută că se așteaptă ca deficitul fiscal al SUA să scadă în acest an atât timp cât veniturile din taxe cresc, dar aceste proiecții nu au luat în considerare legea fiscală a lui Trump, care își croiește drum prin Congres. Gopinath a adăugat că Bessent a avut dreptate să facă un „apel clar” pentru a reduce deficitele fiscale. Un deficit mai mare înseamnă că Guvernul va trebui să vândă mai multe obligațiuni într-un moment în care investitorii străini și interni au început să pună la îndoială stabilitatea pieței americane. În aprilie, FMI și-a redus prognoza de creștere a SUA cu aproape 1%, la 1,8 % în 2025, în timp ce și-a redus proiecția de creștere globală la 2,8%, după ce a luat în calcul impactul taxelor vamale ale lui Trump. „Pauza tarifară în relația cu China este o evoluție pozitivă”, a declarat Gopinath. Ea a salutat, de asemenea, acordul dintre SUA și Marea Britanie, dar a subliniat că rata tarifară efectivă a SUA rămâne mult mai mare decât anul trecut și că taxele ridicate impuse Chinei au fost doar suspendate. Cifrele privind PIB-ul din primul trimestru au fost aproximativ în conformitate cu așteptările FMI, a spus ea, adăugând că datele au rămas dificil de citit deoarece companiile s-au grăbit să cumpere bunuri înainte de implementarea taxelor vamale ale lui Trump. „Va dura ceva timp până când efectele tuturor acestor evoluții se vor regăsi în date”, a spus ea. „Este absolut pozitiv să avem rate tarifare medii mai mici decât cele pe care le-am presupus în aprilie, dar există un nivel foarte ridicat de incertitudine și trebuie să vedem care vor fi noile taxe vamale”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Administrația SUA amenință cu taxe vamale la cote MAXIME țările care nu poartă negocieri corecte Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele