MADR suplimentează fondurile pentru GAL-urile performante
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a decis redistribuirea unei sume de peste 2,5 milioane de euro către Grupurile de Acțiune Locală care au înregistrat cele mai bune rezultate în implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Decizia vine în urma evaluării performanțelor GAL-urilor pentru anul 2026. 18 Grupuri de Acțiune Locală au fost sancționate pentru neîndeplinirea criteriilor de performanță, arată raportul final publicat de Ministerul Agriculturii la data de 1 septembrie. Fondurile retrase de la acestea se ridică la 2.570.683 de euro, informează Agro TV. Sumele disponibile vor fi redistribuite către 12 GAL-uri care au obținut rezultate superioare, iar fiecare dintre acestea va beneficia de o alocare suplimentară de 214.223 de euro. Cum au fost evaluate GAL-urile Performanța Grupurilor de Acțiune Locală a fost stabilită conform datelor transmise de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale până la data de 31 mai 2026. În cadrul evaluării au fost analizate mai multe criterii, printre care lansarea intervențiilor prevăzute în strategiile de dezvoltare locală, numărul proiectelor selectate și rezultatele verificărilor efectuate ulterior. Proiectele declarate neeligibile sau cele care au fost încadrate în mod necorespunzător nu au fost însă luate în calcul. GAL Țara Beiușului, GAL Valea Velj, GAL Sud-Vest Satu Mare, GAL Colinele Buzăului, GAL Microregiunea Țara Hațegului – Ținutul Pădurenilor, GAL Lider Cluj și GAL Titu se află printre grupurile care vor primi fonduri suplimentare, potrivit Agro TV. Pe lista beneficiarilor se mai află GAL Lunca Jiului – Câmpia Desnățuiului, GAL Pădurile Dacice, GAL Giurgiu Nord, GAL Iași Sud-Vest și GAL Tovishat. Perspective de dezvoltare pentru comunitățile rurale Fondurile suplimentare vor putea fi utilizate pentru finanțarea proiectelor prevăzute în strategiile de dezvoltare locală. Acestea pot include investiții în comunitățile rurale, servicii locale, sprijinirea antreprenoriatului și alte inițiative derulate prin programul LEADER. Prin redistribuirea banilor către GAL-urile cu rezultate mai bune, autoritățile intenționează să asigure o utilizare cât mai eficientă a fondurilor disponibile pentru dezvoltarea satelor și a economiei din mediul rural. Fondurile ar putea fi o mână de ajutor bine-venită pentru fermierii afectați de secetă.
România de la o țară de proprietari la o țară de chiriași
Visul de a avea propria casă devine aproape o utopie în România. Într-o țară în care prețurile locuințelor urcă mult mai rapid decât cresc veniturile reale, să îți mai cumperi un apartament a devenit o himeră pentru foarte mulți români. În marile orașe ale României, prețurile la locuințe au ajuns chiar să le depășească pe cele din capitale europene mai bine clasate. Însă criza imobiliară este întreținută discret de anumite entități cu interes speculativ, arată o analiză Frames. Pe de altă parte, criza este întreținută și de o lege dată discret de Guvernul Bolojan, care face ca românii să își poată pierde casele mai repede. Fără strategii naționale de locuire și măsuri concrete de protecție a cumpărătorilor autohtoni, România va pierde rapid statutul de țară cu cei mai mulți proprietari din Europa, lăsându-și viitorul la mila speculatorilor. De la raiul proprietarilor în infernul chiriașilor România riscă să devină în următorii ani o ţară de chiriaşi, controlată de fonduri de investiţii, algoritmi şi capital global, din cauza creşterii într-un ritm mult mai rapid a preţurilor la locuinţe decât veniturile reale, potrivit unei analize realizate de firma de consultanţă Frames. Prețurile la locuințe, atât cele vechi, cât și cele din noile complexe rezidențiale, au crescut accelerat în ultimii ani, deși veniturile românilor nu au ținut pasul cu acestea, nici măcar în principalele orașe ale României. Ca atare, mulți tineri sunt nevoiți să locuiască în continuare alături de părinți sau bunici. S-a ajuns chiar la situația paradoxală în care prețurile apartamentelor, caselor, vilelor din București, Cluj, Timișoara sau Brașov să fie mai mari decât în mari capitale ale Europei, precum Praga, Varșovia sau zona Berlin. Însă această creștere nu este una organică, cerută de legile concrete ale pieței imobiliare, ci una artificială. Ea este întreținută în special de fondurile de investiții, care cumpără cartiere întregi pentru a ține apartamentele goale și a le revinde în scopul maximizării profitului. Riscul ca românii să își piardă locuințele este unul cât se poate de real. Așa cum a scris Gândul încă de la începutul anului, românii pot rămâne mai ușor fără case din cauza noii legi a impozitării dată de Guvernul Bolojan. Practic, statul nu mai apelează la un notar pentru recuperarea datoriilor, ci le încredințează direct firmelor de recuperare. Fondurile de investiții cumpără în serie apartamente, care rămân goale ani de zile Pe fondul transformărilor dramatice prin care trece piața de profil, suntem martorii unei schimbări profunde de paradigmă: România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași. Autorii analizei avertizează că există fonduri de investiţii în piaţă care, alături de o serie de mici investitori români, cumpără apartamente în serie. Iar acestea rămân goale ani de zile, cum se întâmplă mai ales în Capitală. Fondurile de investiții cumpără masiv apartamente, distorsionând piața Mizele din spatele acestor tranziții accelerate sunt: Dominația capitalului global: Locul cumpărătorilor de rând, care vor un cămin pentru familie, riscă să fie luat de mari fonduri de investiții, algoritmi speculativi și corporații internaționale. Proprietățile devin simple active financiare controlate de la distanță. Bariera veniturilor: Pentru tinerii din clasa medie, avansul solicitat și dobânzile actuale transformă creditarea într-o povară mult prea greu de dus, blocându-i pe viață în piața chiriilor. Fondurile de investiții din România oferă o alternativă la depozitele bancare clasice. Sunt împărțite în principal în fonduri deschise de investiții (OPCVM) și fonduri de închise (sau ETF-uri). Acestea sunt administrate de societăți specializate (SAI) și sunt autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). În Cluj și București, casele au atins prețuri insuportabile pentru foarte mulți români „În Bucureşti, un apartament standard cu două camere situat într-o zonă accesibilă precum Floreasca, Drumul Taberei sau Titan variază în prezent între 120.000 şi 180.000 de euro. Raportat la un salariu mediu net local cuprins între 1.200 şi 1.400 de euro pe lună, achiziţia necesită echivalentul a 8, 9 sau chiar 10 salarii anuale integrale”, se precizează în studiu. Trebuie remarcat faptul că acest calcul presupune ipoteza utopică în care cumpărătorul nu cheltuieşte absolut niciun ban pentru hrană, chirie sau utilităţi timp de un deceniu. Clujul deține recordul național la cele mai scumpe locuințe „Situaţia din Cluj-Napoca este şi mai severă pentru bugetul unei familii. Tariful mediu pe metru pătrat a depăşit pragul de 2.500 – 3.000 de euro în anumite cartiere. Dinamica veniturilor locale, deşi superioară mediei naţionale, nu a putut ţine pasul cu această explozie speculativă. Nici alte oraşe din ţară precum Braşovul, Sibiu, Timişoara, Constanţa sau Iaşiul nu mai oferă un refugiu accesibil. Deşi preţurile sunt uşor mai temperate, raportul dintre valoarea de tranzacţionare a imobilelor şi veniturile medii ale populaţiei s-a deteriorat vizibil în ultimul deceniu”, atrag atenţia realizatorii analizei. Autorităţile au inundat pieţele cu bani ieftini care căutau randament mare Motivele scumpirilor locuințelor sunt unele evidente: De la creşterea preţurilor la materialele de construcţii, a costurilor logistice în general Presiunea tot mai mare pe cerere venită ca urmare a migraţiei populaţiei din rural spre urban în căutarea unor condiţii mai bune de viaţă, a unor salarii mai mari. O altă cauză mai veche, care se leagă de comportamentul actual al fondurilor de investiții, ţine de răspunsul băncilor centrale la marea criză economică din 2008. Acea criză a dat startul folosirii unor algoritmi de stabilire a prețurilor imobiliare, în direcția maximizării profiturilor pentru investitorii lor. „Prin injectarea de lichidităţi masive şi reducerea dobânzilor aproape de zero, autorităţile au inundat pieţele cu bani ieftini care căutau randament. În anul 2012, fondul de investiţii Blackstone a profitat de colapsul pieţei americane şi a cumpărat peste 80.000 de case confiscate de bănci în doar doi ani. Acest moment a marcat naşterea proprietarului instituţional de masă, o corporaţie care foloseşte algoritmi de stabilire a preţurilor şi departamente juridice uriaşe pentru a maximiza profitul investitorilor săi”, se explică în raport. Cum lucrează capitalul de tip „refugiu”. De ce multe cartiere rezidențiale se vând la pachet încă din faza de proiect Acest capital de tip refugiu a inundat ulterior întreaga lume, inclusiv România, atrag atenţia reprezentanţii Frames. În oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Iaşi,