Premier sinecurist”: PSD îl acuză pe Bolojan că recompensează cofetari și muzicieni cu funcții publice
PSD a transmis un comunicat în care denunță ceea ce partidul numește o „sinecuriadă fără precedent”, declanșată de premierul demis Ilie Bolojan după căderea guvernului prin moțiune de cenzură. Acuzații de recompensare politică în interiorul PNL Potrivit PSD, numirile recente ar urmări recompensarea celor care îi asigură lui Bolojan sprijinul în interiorul PNL. Partidul invocă instalarea unor „politruci de profesie” în instituții care, în opinia sa, ar fi trebuit desființate în urma reformelor promise, inclusiv Fondul Român de Contragarantare. Salariile acestor funcții ar ajunge la zeci de mii de lei lunar. Cofetari, șoferi și muzicieni în fruntea instituțiilor publice PSD acuză că în fruntea unor instituții publice și companii de stat au fost numiți, fără concurs, oameni fără competențe relevante pentru funcțiile ocupate. Comunicatul menționează categorii precum cofetari, șoferi sau muzicieni. Partidul califică aceste numiri drept „revoltătoare și intempestive” și susține că demască „demagogia fără margini” a premierului demis. „Premierul reformator” devine „premierul sinecurist” Prin aceste numiri, Bolojan, prezentat în spațiul public drept un premier cu profil tehnocrat și reformator, se transformă, în viziunea PSD, într-un „premier sinecurist”. Partidul susține că practica subminează credibilitatea Guvernului în consultările cu sindicatele privind Legea salarizării din sectorul bugetar. Avertisment ferm: numirile vor fi invalidate PSD anunță că toți cei instalați în funcții guvernamentale în această perioadă vor fi revocați imediat după învestirea noului guvern. Mesajul se adresează direct celor numiți, nu doar premierului demis. Comunicatul nu precizează câte numiri au fost făcute sau care sunt instituțiile vizate în totalitate, dincolo de exemplul Fondului Român de Contragarantare.
Guvernul actualizează regulile privind prevenirea neregulilor în utilizarea fondurilor europene și publice
Noul act normativ actualizează legislația națională în domeniul gestionării fondurilor publice și europene, astfel încât aceasta să reflecte atât modificările apărute în reglementările interne, cât și evoluțiile prevederilor la nivelul Uniunii Europene. „Necesitatea modificărilor și completărilor aprobate prin acest act normativ se impune din perspectiva reducerii ratei de eroare reziduală sub 2%, calculată de Autoritatea de Audit și inclusă în Raportul anual de control, până la momentul transmiterii pachetului de asigurare prin sistemul electronic de schimb de date cu Comisia Europeană, astfel încât să fie asigurată admisibilitatea conturilor de către Comisia Europeană”, se arată în comunicatul emis de Guvern. Noile măsuri urmăresc prevenirea depășirii pragului de 2%, fie din eroare, fie din propagarea unei erori, fiind astfel instituit un mecanism funcțional care permite excluderea definitivă a cheltuielilor neconforme înainte de transmiterea declarației anuale a conturilor. Guvernul subliniază că aceste modificări au scopul de „evitarea aplicării de corecții financiare la nivel de program” care să afecteze absorbția fondurilor europene.