1.000.000 de dolari a pierdut Leonard Doroftei dintr-un motiv incredibil
Leonard Doroftei a povestit cum, pe vremea când era pugilist activ, a pierdut 1.000.000 de dolari după ce a ratat meciul de la București cu Miguel Callist deoarece nu a făcut categoria la cântarul oficial. Campionul român susține că în ciuda faptului că în acele zile se simțea extrem de rău din cauza faptului că trebuie să slăbească forțat, staff-ul său îi tot spunea că este bine. „Moșu” Doroftei a pierdut 1.000.000 de dolari după ce a ratat lupta cu Miguel Callist Leonard Doroftei a dezvăluit cum a pierdut un milion de dolari după ce a ratat meciul de la București cu Miguel Callist, deoarece nu a intrat în categorie la cântarul oficial. Fostul nostru campion spune că în acele zile era terminat fizic, din cauza regimului intensiv de slăbire la care a fost supus. În ciuda acestui aspect, staff-ul său îi tot repeta că este ok din punct de vedere fizic. „Moșu” adaugă că, în ciuda aparențelor, mental nu era deloc bine înaintea acelei lupte, când a și pierdut titlul de campion mondial WBA. „(n.r. Ar fi trebuit să-ți intre un milion de dolari cu Callist?) Eu n-am văzut niciun contract, dar probabil așa a fost. În fața oamenilor trebuie să dai explicații, dacă te judecă e treaba lor. N-a fost o perioadă bună pentru mine, le-am zis de 10 ori: Mi-e rău. A, ești bine. Mi-e rău. Nu mă simt bine. Ești bine, Leonard, în graficul nostru ești bine. În grafic bine, dar mental nu eram bine. Mă simțeam obosit, mă simțeam ca un străin”, a spus Leonard Doroftei, la Un Podcast. FOTO MEDIAFAX FOTO Sub un milion de euro, banii strânși în carieră Pe 5 ianuarie 2002, Leonard Doroftei a pus mâna pe centura de campion mondial la categoria semiușoară WBA, după ce l-a învins pe Raul Balbi. A deținut centura până în 24 octombrie 2003, când a pierdut-o după povestea amintită mai sus, când n-a trecut proba cântarului înaintea meciului cu Miguel Callist. În vara anului viitor, Leonard Doroftei a boxat și a pierdut în ultimul său meci, împotriva lui Arturo Gatti, pentru centura WBA, o categoria superioară. Cariera la profesioniști a adunat 24 de meciuri, a pierdut o singură dată și a făcut o remiză. În ciuda acestui palmares, câștigurile sale nu au fost nici pe departe de performanțele obținute. Leonard Doroftei a dezvăluit că, la final, a rămas cu mai puțin de un milion de dolari.
Nu mai merge cu bătaia! Fără traume. Giovanni Becali, reacție tranşantă despre violența în sportul din România
Giovanni Becali a discutat despre violența în sportul autohton. Multe cazuri de abuzuri ale antrenorilor au ieșit la iveală, iar impresarul este de părere că acestea nu-și mai au locul. Impresarul a discutat despre multele cazuri de violență din sport care au apărut în atenția publică în ultimele luni. Gheorghe Tadici sau Camelia Voinea sunt doar doi dintre antrenorii despre care s-a spus că au avut practici violente, fie verbale, fie fizice, la adresa elevilor. Ba mai mult, fosta gimnastă și-ar fi abuzat chiar și fiica, pe Sabina. Giovanni Becali: „Nu trebuie să existe în sport” Giovanni Becali a discutat despre practicile din sportul românesc de acum peste două decenii, atunci când violența era la ordinea zilei în sălile de sport autohtone. Impresarul crede că nu aceasta este calea pentru a forma sportivii, oferind un exemplu elocvent: Steaua 1986. „Nu mai poți să faci ce se făcea înainte. Cred că se putea fără acte de violență. Crezi că Steaua a luat Cupa Campionilor Europeni pentru că au țipat generalii la ei sau Ienei, care era sfântul sfinților? Nici măcar nea Ion Alecsandrescu! Nici Halagian, Dumnezeu să-l ierte, care era mai dur… Era șmecherit, se făcea dur, dar totuși știa să îl facă pe jucător să înțeleagă că trebuie să câștige neapărat. Poate i-a înjurat, miștocăresc așa, dar nu îi bătea! Nu mai merg astea cu bătăi. Cei care înjură sunt oameni care nu trebuie să existe în sport. Nu au ce căuta în sport, indiferent de ce au făcut, de câte medalii au câștigat. Nu poți să îi faci copilului tău așa ceva!”, a spus Giovanni Becali, conform Fanatik. „Medalia se obține prin propria dorință” Gheorghe Hagi, considerat de mulți drept cel mai bun fotbalist român al tuturor timpurilor, l-a crescut pe Ianis Hagi într-un spirit pozitiv, spune Giovanni Becali, iar rezultatele se văd. Impresarul îl laudă pe patronul Farului Constanța pentru buna creștere a mijlocașului de 27 de ani. „Nici Hagi nu i-a zis lui Ianis că îl face fotbalist. Îl pregătea, îl îndruma, dar niciodată n-a zis că îl face pe Ianis fotbalist. Gică, dacă Ianis nu voia fotbal, îi spunea: da, tată, nu vrei să te faci fotbalist? Bine! Nu îl forța niciodată! Dacă voia la facultate, la facultate îl trimitea. Eu, pe fetele mele, le-am lăsat să facă facultăți. O dată dacă le-am luat la un meci, o repriză, în rest nici nu știu ele. Suntem într-o altă eră acum, nu mai merge cu bătaia. Omenia, o viață civilizată între mamă și copil, fără traume. Nu mai există, medalia se obține prin propria dorință”, a mai spus Giovanni Becali, conform sursei de mai sus.
Nicușor Dan a trimis legea la CCR. Decizia președintelui României poate schimba definitiv fotbalul și sportul din țara noastră
Nicușor Dan a trimis la CCR legea care poate schimba radical sportul din țara noastră, legată de o ponderea obligatorie minimă de 40% sportivi români în competițiile interne. Deputatul PNL Ionuț Stroe salută hotărârea președintelui și anunță că a inițiat petiția publică în care a solicitat ca această lege să nu fie promulgată, deoarece încalcă flagrant principiile competiţiei, dreptul la muncă şi regulamentele sportive. Președintele a trimis la Curtea Constituţională legea care poate schimba definitiv sportul din România Nicușor Dan a decis să trimită la CCR legea care a produs panică totală în sportul din țara noastră și care obliga cluburile din România să trimită în teren minim 40% sportivi români în partidele din competițiile interne. Deputatul PNL Ionuț Stroe salută hotărârea șefului de stat și anunță că a inițiat petiția publică, trimisă Administrației Prezidențiale, în care cere în mod expres ca această lege să nu fie promulgată și să fie atacată la Curtea Constituţională sau să fie trimisă din nou în Parlament pentru reexaminaare. Asta deoarece, în forma actuală, aceasta încalcă flagrant principiile competiţiei, libertatea la muncă şi regulamentele sportive. Camera Deputaţilor a adoptat recent un proiect de lege, iniţiat de AUR, POT şi SOS România, prin care arată că ponderea sportivilor români în competițiile naţionale nu poate fi mai mică de 40%. „Decizia preşedintelui este o dovadă de respect pentru sport, pentru Constituţie şi pentru principiile europene ale jocului corect. Este clar: politicul nu are ce căuta în vestiar! Am încredere deplină în Curtea Constituţională şi sunt convins că toate argumentele juridice, constituţionale şi de drept european, dar şi cele de natură sportivă, vor fi convingătoare. Soluţia corectă rămâne aceea de a investi în academii, centre de copii şi juniori şi în formarea tinerilor români, nu de a bloca sportul prin constrângeri legislative”, a fost mesajul lui Ionuț Stroe pe Facebook. Foto: Mediafax Foto Fostul ministru răsuflă ușurat. „Vocea sportului a fost ascultată” Ex-ministru al Tineretului și Sportului timp de doi ani, Ionuț Stroe este satisfăcut că vocile importante din tot sportul românesc, care s-au îmotrivit acestei legi, s-au raliat și au fost ascultate într-un final, și în acest sens le mulțumește pentru acest demers. „Cel mai important este că vocea sportului a fost ascultată. Numeroase cluburi de fotbal şi handbal, oameni cu experienţă în sport, antrenori, manageri, foşti sportivi s-au raliat demersului, semnând această petiţie şi susţinând ideea că performanţa nu se obţine prin cote impuse, ci prin muncă, investiţie şi merit. Le mulţumesc enorm pentru susţinere”, a mai spus Stroe.
Nicușor Dan, desființat total după decizia de a trimite Legea Novak la CCR: E anti-român!
Președintele Nicușor Dan a trimis „Legea Novak” la CCR, decizia sa fiind aspru criticată de către un deputat din Parlamentul României. Ciprian Paraschiv, membru AUR, formațiune care a inițiat acest demers, spune că, prin decizia luată, șeful statului a dovedit că este anti-român. Nicușor Dan, pus la zid după ce a trimis „Legea Novak” la Curtea Constituțională Președintele României a decis să trimită „Legea Novak” la CCR, însă hotărârea sa a fost imediat taxată de un deputat din Parlamentul României. Ciprian Paraschiv, fost oficial în fotbal și membru din partidul AUR, formațiune care a inițiat și susținut acest demers, afirmă că prin această decizie, Nicușor Dan a dat dovadă că este anti-român. Deputatul este de părere că șeful statului nu avea voie să se antepronunțe înainte ca respectiva lege să fie judecată de Curtea Constituțională, mai ales că, adaugă membrul AUR, președintele nu cunoaște regulamentele europene, ale UEFA și nu a citit o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție. „Sunt siderat că președintele țării se antepronunță asupra constituționalității unei legi. Această lege trebuie judecată de Curtea Constituțională, iar tu, ca președinte, nu ai dreptul constituțional să te antepronunți, mai ales că nu știi regulamentele europene, regulamentele UEFA sau nu citești o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care spune negru pe alb că această lege este nediscriminatorie, respectă principiul constituționalității și este constituțională. Eu sunt siderat că președintele țării se poate pronunța înainte ca legea să judecată la CCR. Este uluitor, sincer. Nu m-am așteptat. Din punctul meu de vedere, Nicușor Dan a demonstrat în această seară cât de anti-român este”, a transmis Ciprian Paraschiv, la Fanatik. Foto: Mediafax Foto Ce reacție a avut președintele României Nicușor Dan a oferit un prim punct de vedere după ce a trimis la CCR legea care a produs un adevărat tsunami în întreg sportul românesc. Președintele este de părere că respectiva lege, care impune un minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă în competițiile din țara noastră să fie români, nu respectă Constituției României și a dreptului UE, încălcând dreptul la muncă. „Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte. Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor. În plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale”, a fost mesajul lui Nicușor Dan pe Facebook.
Prima reacție a lui Nicușor Dan după ce a trimis legea controversată la CCR! Președintele României n-a stat pe gânduri
Președintele Nicușor Dan a oferit o primă reacție după ce a trimis la CCR legea care a pus pe jar în ultimul timp întreg sportul românesc. Șeful statului susține că respectiv lege care impune un minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă să fie români contravine „principiului nediscriminării și a liberei circulație a lucrătorilor”. Nicușor Dan a reacționat după ce a trimis la CCR legea controversată pentru sportul românesc Președintele României a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook un mesaj lămuritor după ce a trimis la Curtea Constituțională legea care a produs haos în tot sportul românesc. Nicușor Dan transmite că susține și încurajează dezvoltarea sportului din țara noastră și investiția în tinerii români, însă este ferm și admite că respectiv lege, care impune o pondere de minimum 40% dintre sportivii care participă în competițiile interne să fie români, încalcă „principiului nediscriminării și a liberei circulație a lucrătorilor”. „Am trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie sportivi români. Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte. Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor. In plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Totodata, nu respectă cerințele de calitate și claritate a legii, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni contravenționale care depășesc cadrul general prevăzut de legislația în vigoare, fără o derogare expresă”, se arată în mesajul lui Nicușor Dan. Foto: Mediafax Foto Soluția președintelui. „Investiții în academii” Șeful statului este de părere că sprijinirea sportivilor români se poate face prin investiții majore în academii și centre de juniori, dar și prin programe de formare. „Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare”, a mai scris președintele României.
Veste fantastică! Guvernul dă iar drumul robinetului cu sute de milioane de euro pentru stadioanele și sălile polivalente din România
După luni bune de austeritate propuse de Guvernul Bolojan, fotbalul românesc respiră aer proaspăt. Conducătorii țării vor da drumul la robinetul de sute de milioane de euro al proiectelor de stadioane și săli polivalente, dar lista condițiilor este una lungă. Multe voci din fotbalul românesc au contestat deciziile politice ale ultimelor luni de a se opri investițiile în sport. Concret, toate proiectele care se aflau în stadiu de realizare de sub 50% au fost sistate până la perspective mai pozitive ale economiei. Guvernul dă startul proiectelor de sute de milioane de euro din fotbalul românesc Lista proiectelor majore pentru perioada 2026-2028 a fost publicată de guvernanți, acolo unde se numără stadioane mult așteptate din țară, precum Constanța, Pitești, Timișoara, ori chiar stadionul Ștefan cel Mare. Măsurile de austeritate au venit în contextul unui deficit bugetar uriaș, estimat la 60 de miliarde de lei în anul 2026. Conform proiectului, cele mai importante investiții vor fi alese în funcție de impactul lor economic și social. Toate acestea trebuie să fie justificate, să aibă relevanță în conformitate cu strategiile naționale, regionale sau locale, să fie sustenabile, performante, iar lucrările să fie deja în derulare. Pe baza tuturor factorilor de mai sus, guvernanții au stabilit o listă finală cu poziții, iar prioritatea cea mai importantă din sport este stadionul Dinamo, care își așteaptă construirea de aproape un deceniu. Arena din „Ștefan cel Mare” ocupă poziția 85 pe lista proiectelor pe următorii trei ani. Stadionul Târgoviște ocupă locul 129, stadionul Constanța este pe poziția 154, iar în Top 100 se mai află noi arene din Pitești, Oradea, Hunedoara, „Dan Păltinișanu” din Timișoara, Brașov, Bistrița, ori Slatina, toate cu sprijin important din partea autorităților. Lista cuprinde patru săli polivalente, două patinoare și un centru olimpic În cadrul tabelului oficial emis de Guvernul României se mai află și patru săli polivalente, care se vor construi la Tulcea, Brașov, Suceava și Iași. Hocheiul a devenit un sport important pe plan național, iar noi patinoare vor fi construite la Sfântu Gheorghe și Galați. La Ciolpani se va ridica un centru olimpic de top, unde condițiile vor fi unele conforme cu standardele globale. Totuși, o ordonanță a Guvernului a stabilit că statul va finanța maximum 75% din proiecte, iar restul trebuie să fie asigurat de comunitatea care-l solicită. Spre exemplu, arena Dinamo se va construi cu sprijinul Primăriei Sectorului 2.
Ciprian Tătărușanu s-a lăsat de fotbal și s-a îndrăgostit de un alt sport unde se duelează cu Szukala, Rusescu și Gardoș: Mi-am luat antrenor personal
În septembrie 2024, Ciprian Tătărușanu a decis să se retragă din fotbal, la 38 de ani. A decis să nu se implice nici ca antrenor, nici ca manager. Deține mai multe business-uri și are o nouă pasiune: tenisul de câmp. La fiecare două zile joacă tenis sau ia lecții de tenis pentru a se perfecționa. Ce mai face azi Ciprian Tătărușanu? S-a apucat de tenis de câmp Nu are de gând să mai activeze în fotbal, e decis să aibă grijă de familie și nu mai pare interesat nici măcar de rezultatele din Superliga sau alte campionate. ProSport va prezenta, zilele viitoare, părți dintr-un interviu amplu pe care Ciprian Tătărușanu l-a acordat pentru ProSport. „(Tenisul înțeleg că e un hobby pe care îl practici odată sau de două ori pe săptămână. De unde vine și îți înlocuiește pregătirea asta fizică pe care o făceai ca fotbalist?) După ce m-am lăsat, aveam nevoie de ceva ca să mă mențin într-o formă sportivă bună. Merg și la sală, doar că sala nu-ți oferă emoția, adrenalina care îți oferă sportul. Și atunci am zis, în complexul în care mă duc la sală, să încerc să joc tenis, să văd dacă îmi place și dacă mă prinde. Și îmi place foarte mult. O dată de două ori pe săptămână sunt pe terenul de tenis (Cât jucai fotbal, practicai tenisul? Măcar așa, ocazional? Nu, nu am jucat niciodată. Atât timp cât am fost fotbalist, jucam doar în vacanție, ping-pong, dar niciodată tenis de câmp. (Și acum practic ai luat-o de la zero cu sportul ăsta?) De la zero, da. Mi-am angajat antrenor și am învățat mișcările”, a punctat fostul stelist în interviul exclusiv acordat jurnalistului Daniel Nazare la baza Daco-Getica, într-unul din vestiarele în care s-a lansat în fotbalul mare. „Cam ăsta ar fi planul meu de viitor” Ciprian Tătărușanu e un familist convins, dar nu lasă afacerile pe mâna oricui și el e cel care comandă. „(Zeciu este singurul tău partener sau mai există și alții?) Nu, mai joc și cu foștii mei colegi, cu Szukala, cu Rusescu. Acum și Gardoș s-a apucat și el de tenis, îl aștept să ajungă la un nivel mai bun. (Și care e cel mai bun dintre cei pe care i-ai enumerat, Zeciu? Zeciu este un jucător foarte, foarte bun. De cele mai multe ori el mă bate. Mai îl bat din când în când, dar victoriile sunt la el. (Cred că practică și de ceva timp) Practică și de mai mult timp, da. (Ce te vezi făcând peste 5-10 ani? Rămânând tot așa cu lucrurile pe care le faci acum? Sau vrei, ai alte aspirații, idealuri?) Mă văd făcând ce fac acum. Să am grijă de mine, să-mi petrec timpul cu soția, să am grijă de copii, să am grijă și de micile afaceri pe care le dețin. Cam ăsta ar fi planul meu de viitor”, a încheiat Tătărușanu. Confesiunea lui Ciprian Tătărușanu în interviul de colecție la final de carieră: „N-a rămas nimic în mine pe care să nu-l fi dat fotbalului! Dar nu am niciun regret și am fost răsplătit pe măsură”. EXCLUSIV Ciprian Tătărușanu, 73 de selecții la echipa națională a României, acolo unde a debutat pe 17 noiembrie 2010, a jucat pentru Juventus Colentina, Gloria Bistrița, FCSB, Fiorentina, Nantes, Lyon și AC Milan. A adunat 104 de meciuri în Serie A Portarul a cucerit trofee la FCSB, două titluri și câte o Cupă și o Supercupă, și la AC Milan, titlul de campion din 2022.
S-a apucat de maratoane! Unul dintre cei mai subapreciați fotbaliști ai lui Gigi Becali a trecut la alt sport Poți mai mult, chiar și când mintea şi corpul îți spun stop!
Fundașul Cornel Râpă (35 de ani), unul dintre cei mai subapreciați fotbaliști ai lui Gigi Becali, s-a apucat de maratoane. Iar debutul l-a făcut în luna octombrie, când a participat la Marathonul Internațional de la București (MIB). Competiția, ajunsă la a 18-a ediție, a adus la linia de start peste 12.000 de participanți din peste 50 de țări. Aceștia au concurat în proba de maraton (42 km), semimaraton (22 km), ștafeta de 4 (42 km), cursa de 10 km și o cursă de 2,5 km (fun race). Cornel Râpă, fără echipă din acest an, a jucat pentru FCSB în perioada 2013-2016 și a reușit să câștige trei titluri de campioană, precum și o Cupă a României, în 2015, dar și două Cupe ale Ligii (2015 și 2016). Cornel Râpă, subapreciat de Gigi Becali, s-a apucat de maratoane Considerat unul dintre cei mai subapreciați fotbaliști ai lui Gigi Becali, deși latifundiarul din Pipera a insistat să fie adus de la Oțelul, Râpă nu stă deoparte de sport. A schimbat „macazul”, iar în octombrie a participat la primul său maraton, la BIM. „Euforia primului maraton este încă prezentă, alături de energia necesară. Fiecare kilometru parcurs a fost un amestec de emoție, oboseală, bucurie și recunoștință. Am depășit un obiectiv personal care mi-a amintit încă o dată că, prin disciplină, consecvență și pasiune, visele pot fi realizate Poți face întotdeauna mai mult, chiar și atunci când corpul și mintea își spun stop. Este întotdeauna despre tu versus tu!”, a scris Cornel Râpă în postarea făcută pe contul său de Instagram, unde a publicat și o serie de poze din timpul maratonului. Cornel Râpă, titluri cu Oțelul și Cracovia Fundașul Cornel Râpă a jucat la echipa de U19 a celor de la Oțelul, iar în 2008 a ajuns la echipa de seniori, unde a jucat până în 2013. În ianuarie 2013 a semnat cu FCSB, echipă la care a evoluat până în 2016, când a fost transferat gratuit la Pogon Szczecin, din 2018 a jucat pentru Cracovia timp de șase ani. În iulie 2024 a revenit în țară, la UTA Arad, iar din această vară este liber de contract. Cea mai mare cotă de piață a lui Râpă, 1,4 milioane de dolari, a fost atinsă în aprilie 2012, pe când juca la Oțelul Galați. Alături de Oțelul a câștigat primele titluri din cariera sa, cel de campioană a României, în 2011, și Supercupa. Cu cei de la Cracovia și-a mai pus în palmares încă două trofee, Cupa Poloniei (2020) și Supercupa (2021). În cariera sa, Cornel Râpă a jucat în 498 de meciuri, cu 13 goluri înscrise și 26 de pase decisive. A fost component al naționalelor de juniori și tineret (U17-U21), iar în 2010 a debutat la naționala de seniori, unde a avut șase prezențe, fără gol marcat.
De când n-a mai jucat fotbal fostul fotbalist de la FCSB, care a revenit după 2 ani în Superliga
Marco Dulca (26 ani), fost internațional de tineret și participant cu naționala României la Jocurile Olimpice de la Tokyo, s-a întors în Superligă după doi ani, în care a evoluat la Celje, în Slovenia. Născut în Coreea de Sud, acolo unde evolua tatăl său, fostul internațional Cristian Dulca, Marco a început fotbalul la Universitatea Cluj, dar a plecat, la o vârstă fragedă, în Marea Britanie, la academia lui Swansea City. A ajuns până la nivelul Premier League 2, competiție rezervată echipelor U23, înainte să se întoarcă în România, în 2019, la Farul Constanța. Ulterior, a mai jucat pentru Chindia Târgoviște și FCSB. Marco Dulca are în palmares titlul de campion al Sloveniei (2024) și Cupa Sloveniei (2025), făcând parte și din generația care a dus România până în „careul de ași” al Campionatului European U21, la turneul final din 2019. Patrolul l-a adus pe Marco Dulca, fotbalistul care nu a mai jucat de 5 luni Fotbalistul, care a avut o relație tumultoasă cu jucătoarea tenis Mihaela Buzărnescu, a încercat să obțină un nou angajament în străinătate, dar ofertele din zona arabă nu au fost pe placul său, drept pentru care a preferat să semneze cu Petrolul. El este familiarizat cu stadionul Ilie Oană, deoarece a jucat acolo pentru Chindia, care își disputa meciurile de acasă la Ploiești. Principala problemă a lui Dulca în acest moment este faptul că nu a mai jucat de cinci luni. Ultima lui apariție datează de pe 10 mai 2025, iar în acest an a prins doar 11 partide pentru fosta lui echipă, fiind titular numai de patru ori. Marco Dulca este a 13-a achiziție a Petrolului din acest sezon. La Ploiești au mai ajuns Oscar Coreia (elvețian – Etoille Carouge), Krell (austriac -Slobozia), Guilherme (portughez -Poli Iași), Sălceanu (român -Farul), Doukansy (francez -Nîmes), Prce (croat – Kazahstan), Dongmo (camerunez – Vardar Skopje), Rafinha (spaniol – Inter D’Escaldes), Doumtsios (grec – Den Haag), Chică Roșă (român – FC Botoșani), Jeroeme Onguene (camerunez) și Moutir Chadija (belgian) – ultimii doi fără echipă în 2025. Onguene, Moutir și Rafinha nu au apucat să debuteze la prima echipă. Ei au jucat doar la Petrolul II, unde Rafinha a marcat trei goluri.
Gigi Becali are o problemă că Mirel Rădoi are Rolls-Royce: N-ai voie mașină scumpă! Voi sunteți mici!
Mirel Rădoi a strâns o avere considerabilă, iar o bună parte din banii agonisiți i-a băgat în bolizii extrem de scumpi, atracția sa numărul unu. Gigi Becali, nașul său, nu este de acord cu pasiunea antrenorului de la Universitatea Craiova, și în acest context a făcut o comparație cu Elias Charalambous, tehnicianul cipriot conducând o mașină modestă. Magnatul din Pipera susține că un antrenor nu are voie să aibă mașină scumpă și să fie pus la același nivel cu el. „Sunteți mici în fața mea”, s-a limitat a spune patronul de la FCSB. Gigi Becali nu este de acord cum se afișează finul Mirel Rădoi Mirel Rădoi a strâns o avere considerabilă în cariera de jucător și mai apoi de antrenor, iar ea este cifrată la 15 milioane de euro. O bună parte din banii agonisiți i-a băgat în ceasuri scumpe și bolizi de lux, marile sale pasiuni. Gigi Becali, nașul său, nu este de acord cu „hobby-ul” antrenorului din Bănie, și a făcut o comparație cu Elias Charalambous, tehnicianul său conducând o mașină modestă modelul Kia. Latifundiarul din Pipera este de părere că un antrenor nu are voie să apară cu o astfel de limuzină scumpă și să fie pus la același nivel cu el. „Sunteți mici în fața mea”, a transmis patronul de la FCSB. „Mirel e prieten cu Rotaru. E greu să-i zici ceva unui antrenor cu Rolls Royce, mă înțelegi? Charalambous are Kia. Ești antrenor? N-ai voie mașină scumpă! Cum să aveți? Păi, vă încredeți în fața mea? Voi sunteți mici!”, a spus Gigi Becali, pentru Fanatik. Foto: Instagramciautomobile Și-a achiziționat un „OZN” în valoare de 600.000 de euro Mirel Rădoi este cunoscut ca un mare împătimit al mașinilor de lux, pe care, de-a lungul timpului, a cheltuit adevărate averi. Chiar la începutul anului, antrenorul grupării din Bănie și-a achiziționat un nou bolid de lux pentru care a scos din buzunar circa 600.000 de euro. Este vorba despre un Rolls-Royce Cullinan ultra-luxury, de culoare albă, cu 563 de cai putere sub capotă, care ajunge la viteza de 250 de km/h. Fostul selecționer mai are în garaj un Mercedes BRABUS 900 Rocket Edition, un Mercedes Benz AMG GT 63S și un Mercedes G Class 820 Keyvany , iar în timp a condus BMW X6, Aston Martin Rapide, Bentley Continental GT, Bentley Bentayga și Ferrari F12 Berlinetta.