O țară din UE vrea să pună capăt asistenței medicale gratuite pentru pensionarii din afara blocului comunitar
Franța dorește ca pensionarii din afara UE, care beneficiază în prezent de sistemul public de asistență medicală, să înceapă să plătească pentru acesta. Măsura, dacă va fi adoptată, ar afecta în special pensionarii americani, care au migrat nu numai pentru mâncare, peisaje și cultură, ci și, în unele cazuri, pentru asistența medicală gratuită de nivel mondial, scrie POLITICO. Cel care a inițiat propunerea, François Gernigon, a spus pentru sursa citată că „este o chestiune de echitate”, argumentând că „dacă ești cetățean francez și te muți în SUA, nu beneficiezi de reciprocitate, nu beneficiezi de asigurări sociale gratuite”. Ce prevede legislația actuală din Franța Conform legislației franceze, cetățenii din afara UE care nu lucrează, care au o viză de lungă ședere și care pot dovedi că au o pensie sau venituri din capital suficiente și o asigurare medicală privată pot obține, după trei luni, un statut prin care au acces gratuit la asistența medicală publică. Din acel moment, ei pot anula asigurarea privată de sănătate și pot beneficia de cea franceză. În ultimii ani, aceasta a devenit o opțiune populară pentru pensionarii americani. Prin această inițiativă, parlamentarii francezi doresc să pună capăt acestui beneficiu și să îi oblige să plătească o contribuție minimă. Parlamentarii nu au stabilit cuantumul contribuției, urmând ca acest lucru să fie lăsat la latitudinea guvernului francez. Conform ultimei versiuni a propunerii, modificată de Senatul francez, numai cetățenii din afara UE care nu plătesc impozite sau nu contribuie la alte programe de asistență socială în Franța ar fi obligați să plătească noua contribuție minimă.
O țară UE vrea să pună capăt asistenței medicale gratuite pentru pensionarii din afara blocului comunitar
Franța dorește ca pensionarii din afara UE, care beneficiază în prezent de sistemul public de asistență medicală, să înceapă să plătească pentru acesta. Măsura, dacă va fi adoptată, ar afecta în special pensionarii americani, care au migrat nu numai pentru mâncare, peisaje și cultură, ci și, în unele cazuri, pentru asistența medicală gratuită de nivel mondial, scrie POLITICO. Cel care a inițiat propunerea, François Gernigon, a spus pentru sursa citată că „este o chestiune de echitate”, argumentând că „dacă ești cetățean francez și te muți în SUA, nu beneficiezi de reciprocitate, nu beneficiezi de asigurări sociale gratuite”. Ce prevede legislația actuală din Franța Conform legislației franceze, cetățenii din afara UE care nu lucrează, care au o viză de lungă ședere și care pot dovedi că au o pensie sau venituri din capital suficiente și o asigurare medicală privată pot obține, după trei luni, un statut prin care au acces gratuit la asistența medicală publică. Din acel moment, ei pot anula asigurarea privată de sănătate și pot beneficia de cea franceză. În ultimii ani, aceasta a devenit o opțiune populară pentru pensionarii americani. Prin această inițiativă, parlamentarii francezi doresc să pună capăt acestui beneficiu și să îi oblige să plătească o contribuție minimă. Parlamentarii nu au stabilit cuantumul contribuției, urmând ca acest lucru să fie lăsat la latitudinea guvernului francez. Conform ultimei versiuni a propunerii, modificată de Senatul francez, numai cetățenii din afara UE care nu plătesc impozite sau nu contribuie la alte programe de asistență socială în Franța ar fi obligați să plătească noua contribuție minimă.
Cum vede Ion Cristoiu TEFELIȘTII francezi că vor face față serviciului militar
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum vor arăta noii recruți ai armatei franceze. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „Din câte știi, domnul Emmanuel Macron, protectorul nostru… De fapt, pe noi nu ne conduce Macron, ci șeful de cabinet, că noi suntem mici… ” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum vor arăta viitorii recruți ai armatei franceze. Acesta a început prin a spune că Emmanuel Macron este protectorul nostru. Apoi s-a corectat, cu mențiunea că nu suntem conduși de Macron, ci de șeful cabinetului său. Jurnalistul a dezbătut intens profilul viitorului voluntar al armatei franceze. Acesta susține că Generația Z nu are capacitatea de a fi într-o armată. „Din câte știi, domnul Emmanuel Macron, protectorul nostru… De fapt, pe noi nu ne conduce Macron, ci șeful de cabinet, că noi suntem mici… Mă rog, am exagerat. Bun, el a hotărât ca să se apere de ruși, să-i formeze, să facă voluntariatul ăla. Deci avem, nu noi, tineri francezi. Ai văzut? Ai fost la Paris. Ce vor face ei? În prima lună vor dobândi spiritul de disciplină. Omul ăsta e normal? Cunoști generația Z, este prin cafenele, cu trotinete. Așa, mai departe… Se vor forma să mânuiască armele, așa… Vor învăța să bată pasul, pasul de defilare. Da, fac pasul și bat. Nu mai știu, am uitat că am făcut armata de mult. Așa, se vor obișnui să cânte împreună. Păi asta știu de la concerte. Pe la asta, adică o să cânte acum cântece de cătănie? Da a zis și se vor obișnui cu ritualurile care hrănesc fraternitate forțelor noastre. Lumea se prăbușește, se schimbă, iar ăsta bate câmpii. După nouă luni, așa, fii atent aici, vor fi inserați în trei arme, pământ, aer, marină, ca soldat. Acum, serios întreb, oamenii ăștia sunt normali? Ei nu cunosc generația asta? Păi ăștia sunt… Ai văzut vreodată vreun tefelist? Dimineața am această imagine cu cafeaua. Când se vor trezi dimineața la armată, vor merge cu cafeaua și cu croissantul în mână. Păi cum fac ei pasul de defilare așa?”, a explicat jurnalistul.
Franța: Patru persoane au fost inculpate într-un dosar de spionaj și propagandă pro-Rusia
Procurorii francezi au anunțat că trei dintre suspecți au fost reținuți, iar un al patrulea a fost plasat sub control judiciar. Cercetările urmăresc activitatea organizației Sud-Ouest Solidarité Donbass, care se prezintă ca o organizație umanitară care organizează convoaie de ajutor pentru civili din estul Ucrainei, relatează RFI. În martie 2025, ancheta a fost demarată după ce fondatoarea organizației, Anna M., în vârstă de 40 de ani, ar fi încercat să obțină informații economice de la angajați din companii franceze. Legătura cu afișele pro-Rusia de pe Arcul de Triumf a fost descoperită ulterior, când un bărbat, Vyacheslav P., a fost filmat de camerele e supraveghere lipind postere și mai târziu a anunțat-o pe Anna M. de acțiunea desfășurată. Anna M. este acuzată de complicitate la distrugerea unui monument clasificat în favoarea unei puteri străine, participare la o asociație criminală, colectarea de informații privind interesele naționale pentru un stat străin și spionaj. Vyacheslav P. a fost reținut pentru distrugerea unui site clasificat și participare la o asociație criminală. Vincent P., în vârstă de 63 de ani, a fost de asemenea reținut și acuzat de participare la o asociație criminală și spionaj, iar un al patrulea bărbat, Bernard F., de 58 de ani, nu a fost reținut, dar trebuie să se prezinte săptămânal la poliție pentru control judiciar.
Premierul Ilie Bolojan și ministrul francez Gérald Darmanin au discutat la Palatul Victoria despre justiție și securitate europeană
Discuțiile au avut loc în contextul aniversării a 145 de ani de relații diplomatice dintre cele două state, moment ce va fi marcat în 2025. Potrivit Guvernului, dialogul a vizat atât aspecte din sfera justiției, cât și teme strategice legate de securitatea europeană. Cooperarea româno-franceză în domeniul justiției și modernizării judiciare În prima parte a întrevederii, cei doi oficiali au analizat oportunitățile de modernizare a sistemelor judiciare din România și Franța. Au fost discutate utilizarea tehnologiilor digitale în procedurile judiciare, reforma penitenciarelor și intensificarea colaborării în combaterea criminalității organizate, a corupției și a fenomenelor de dezinformare. Premierul Bolojan a subliniat că schimbul de bune practici și expertiză este esențial pentru o justiție eficientă și adaptată realităților actuale. Cooperarea româno-franceză în contextul securității europene și al războiului din Ucraina Un subiect central l-a reprezentat situația de securitate din Europa, în contextul războiului din Ucraina. Bolojan și Darmanin au discutat despre riscurile din regiune, importanța consolidării Flancului Estic al NATO și rolul Grupului de Luptă de la Cincu, unde Franța este națiune-cadru. Cei doi demnitari au convenit că agresiunea Rusiei necesită o coordonare strânsă între statele europene pentru gestionarea amenințărilor hibride, a atacurilor cibernetice și pentru susținerea unui proces de pace durabilă. Cooperarea româno-franceză extinsă la economie, energie și domenii strategice În plan economic, premierul a evidențiat rolul Franței ca unul dintre principalii investitori în România, cu un interes tot mai mare în sectoare precum IT&C, aeronautică, energie, agricultură și tehnologii avansate. Discuțiile au vizat și situația politică internă din ambele state, precum și evoluțiile de la nivel european. La finalul întrevederii, Ilie Bolojan și-a exprimat dorința ca cooperarea româno-franceză să se dezvolte în continuare în toate domeniile de interes comun. La discuții au participat consilierul de stat Luminița Odobescu, secretarul de stat Dragoș Hotea și ambasadorul Franței la București, Nicolas Warnery.
În cazul unui atac al Rusiei asupra României, NATO ar avea nevoie de până la 45 de zile pentru a interveni. Franța nu și-a putut trimite tancurile spre România prin Germania / Oficialii europeni vorbesc despre un Schengen militar
Mobilitatea militară în Europa rămâne îngreunată de infrastructura învechită, birocrația complexă și diferențele dintre rețelele feroviare ale statelor membre. Podurile degradate, ecartamentele diferite și regulile variabile de transport fac dificilă deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor din vestul continentului spre flancul estic, unde NATO are nevoie de reacție imediată. 45 de zile pentru a deplasa o armată spre frontul estic al NATO În prezent, ar dura aproximativ 45 de zile pentru a muta o armată din din vest către țările aflate la granița cu Rusia sau Ucraina, estimează oficiali ai UE, care își propun să reducă intervalul la cinci sau chiar trei zile, conform Financial Times. Alexander Sollfrank, generalul german responsabil cu pregătirea Germaniei pentru rolul său central într-o astfel de operațiune, a spus că fiecare element trebuie să funcționeze „ca un ceas elvețian”. „Mobilitatea militară este o componentă esențială a securității și apărării eficiente, iar infrastructura adecvată îi ajută pe aliați să asigure că putem duce forțele potrivite în locul potrivit, la momentul potrivit”, a declarat un oficial NATO. Calea ferată este esențială pentru mobilitatea rapidă, însă infrastructura europeană rămâne un obstacol major. În Rotterdam, doar 9% dintre dane pot încărca direct în trenuri, iar convoaiele militare se lovesc de reguli complicate și documentație greoaie. Trenurile baltice circulă în continuare pe ecartament larg de tip rusesc. Soldații și echipamentele ar trebui să coboare și să urce în trenuri diferite pentru a-și continua drumul. Pentru a rezolva problema ecartamentelor diferite în statele baltice, Estonia, Letonia și Lituania derulează un proiect de 24 de miliarde de euro pentru a le integra în rețeaua feroviară europeană. Mutarea echipamentelor militare din Spania și Portugalia ar întâmpina probleme similare, deoarece Peninsula Iberică folosește un ecartament diferit de restul continentului. Este nevoie și de lucrări semnificative la rețeaua rutieră, în special în Germania, a cărei poziție geografică și găzduirea a 37.000 de militari americani o fac esențială în plan. Livrările de tancuri Leclerc către România, în 2022, au durat săptămâni în loc de zile după ce vama germană le-a respins pe motiv că erau prea grele pentru a fi transportate pe șosele. În locul rutei terestre, încărcătura a fost transportată pe mare, de la Marsilia la Alexandroupoli, în Grecia, apoi pe calea ferată până în România. „Schengen militar” Țările NATO, cu excepția Spaniei, au convenit în iunie să își crească cheltuielile de apărare până în 2035 la 5% din PIB anual, din care 1,5% poate fi alocat infrastructurii. În Germania, oficialii din domeniul apărării vor ca rutele vitale să fie prioritizate în cadrul unui plan de 500 de miliarde de euro pentru modernizarea drumurilor, podurilor și căilor ferate. Un aspect important al deplasării trupelor spre est este că acestea ar traversa state care nu sunt în conflict, ceea ce obligă armatele să respecte procedurile vamale și regulile civile, inclusiv cele privind programul șoferilor de camioane. Oficialii lucrează la un „Schengen militar” care să standardizeze regulile privind deplasarea trupelor. Germania, Polonia și Țările de Jos au semnat anul trecut un acord pentru simplificarea transportului militar transfrontalier.
Zelenski, primit de Macron, la Paris. Reafirmăm angajamentul Franței de partea Ucrainei pe termen lung
Întâlnire importantă la Paris: Volodimir Zelenski merge pentru a 9-a oară la Elysee, de la începutul războiului cu Rusia. Cu ocazia întrevederii de luni, 17 noiembrie, Parisul „va reafirma angajamentul Franței față de Ucraina și menținerea dinamicii eforturilor angajate în problema garanțiilor de securitate pentru Kiev”, a transmis Administrația Prezidențială. Această nouă vizită a președintelui Zelenski în Franța „ne va permite să reafirmăm angajamentul Franței de partea Ucrainei pe termen lung și să menținem dinamica eforturilor angajate în problema garanțiilor de securitate” în cadrul „Coaliției de voință” a țărilor dispuse să sprijine Kievul, a detaliat președinția franceză. Ce promisiune a făcut „Coaliția de voință” Cu ocazia acestei vizite va avea loc un „schimb de opinii cu privire la aspectele cooperării bilaterale, în special în domeniile energetic, economic și al apărării”. „Coaliția de voință”, care reunește în jur de 30 de țări, în principal europene, ce susțin Ucraina, s-a reunit ultima oară la Londra, la 24 octombrie. Aliații Kievului s-au arătat hotărâți să crească presiunea asupra Moscovei. Premierul britanic Keir Starmer a făcut apel la „finalizarea lucrării” privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării ucrainene. Garanțiile de securitate preconizate pentru Ucraina, elaborate de luni de zile de această coaliție, prevăd sprijin pentru toate componentele armatei Kievului – terestră, maritimă și aerienă. Însă punerea lor în aplicare rămâne condiționată de o încetare foarte ipotetică a luptelor. Negocierile de pace între Kiev și Moscova sunt într-un punct mort, un summit evocat la Budapesta între președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin fiind anulat. Rușii avansează tot mai mult spre centrul Ucrainei Un atac rusesc combinat cu rachete și drone care a vizat în noaptea de joi spre vineri numeroase cartiere din Kiev a făcut cel puțin patru morți, a anunțat Volodimir Zelenski. La rândul său, Moscova a transmis că a distrus peste 200 de drone ucrainene care i-au trecut spațiul aerian. Continuând ofensiva începută în 2022, Rusia, ale cărei forțe sunt mai bine echipate și mai numeroase, continuă să avanseze în Ucraina, intensificându-și în același timp bombardamentele asupra infrastructurii energetice ucrainene, precum și asupra rețelei feroviare. În timp ce temperaturile scad odată cu apropierea iernii, Ucraina are în față perspectiva unui colaps energetic în cea mai dificilă perioadă a anului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1328. Zelenski i-a cerut lui Macron mai multe sisteme de apărare aeriană și rachete Valentin Stan: Trump știa că Macron și Zelenski au vrut să îi DINAMITEZE relația cu Orban Macron spune că Putin și Zelenski s-ar putea întâlni „într-o ţară neutră” și propune ELVEȚIA
Magazinele fizice Shein din Franța se vor deschide mai târziu decât era planificat. Care este motivul
Deschiderea a cinci noi magazine Shein în Franța a fost amânată, a anunțat vineri proprietarul lanțului de magazine Societe des Grands Magasins (SGM), relatează Reuters. Decizia vine în contextul în care unii cumpărători de la magazinul Shein din Paris au fost surprinși în ziua deschiderii de prețurile mai mari decât cele cu care erau obișnuiți să le vadă online. Primul magazin fizic Shein s-a deschis săptămâna trecută în magazinul universal BHV din Paris, atrăgând mii de curioși și provocând reacții negative din partea altor retaileri. Frédéric Merlin, directorul companiei care deține lanțul de magazine universale BHV, a declarat vineri, pentru postul de televiziune BFMTV, că după afluxul masiv de clienți din Paris, accentul va fi pe pregătirea spațiilor comerciale, a gamei de produse și a personalului pentru a satisface cererea, scrie DPA. „Magazinele noastre sunt, fără îndoială, prea mici”, a mai spus Merlin. Celelalte magazine fizice Shein urmau să se deschidă în noiembrie și în sucursalele BHV din orașele Dijon, Reims și Grenoble, iar mai târziu în Angers și Limoges, iar întârzierea va fi de „câteva zile sau câteva săptămâni”.
Marine Le Pen anunță în ce condiții îl va susține pe Jordan Bardella în campania pentru alegerile prezidențiale din Franța
Alegerile prezidențiale din Franța vor fi în 2027. Marine Le Pen a declarat că o candidatură a lui Jordan Bardella ar fi „evidentă” dacă ea va fi condamnată definitiv. Potrivit Le Figaro. Le Pen a făcut apel la condamnarea care îi interzice ca timp de cinci ani să ocupe o funcție publică. Întrucât procesul de apel urmează să înceapă peste două luni, liderul deputaților Adunării Naționale (RN) afirmă că Jordan Bardella ar putea fi candidatul susținut de extrema dreapta din Franța și favoritul alegerilor, conform sondajelor. Practic, este vorba despre planul B despre care se vorbește din ce în ce mai des în Franța. Luni, Consiliul de Stat a confirmat demisia automată a lui Marine Le Pen din funcția de consilier departamental pentru Pas-de-Calais, în urma condamnării sale și a interdicției de cinci ani de a ocupa o funcție, cu efect imediat, în procesul asistenților parlamentari. Acest lucru îi reamintește lui Le Pen că viitorul său politic depinde de deciziile instanțelor și o determină să ia în considerare un succesor. „Mi se pare evident. Ar fi foarte dificil, dar cred că este o decizie care este în interesul țării”, a declarat ea miercuri la radioul RTL cu privire la candidatura lui Jordan Bardella. În cazul unei noi condamnări după procesul său de apel, care este programat să aibă loc între 13 ianuarie și 12 februarie 2026, deputata a spus că „evident, voi face apel la Curtea de Casație, îmi voi apăra drepturile și nevinovăția până la capăt.” Dar „dacă Curtea de Apel va anunța decizia, probabil în septembrie, nu voi lăsa lucrurile să se lungească, pentru că sunt hotărâtă să văd ideile noastre ajungând la putere”, a avertizat politiciana. Ea a continuat spunând că „dacă sunt împiedicată să candidez și Curtea de Casație se va pronunța în favoarea mea trei sau patru luni mai târziu, va fi prea târziu pentru a lansa o campanie prezidențială.” Cazul „asistenților parlamentari” vizează presupusa utilizare incorectă a fondurilor puse la dispoziție de Parlamentul European pentru plata asistenților parlamentari ai eurodeputaților, în perioada 2004-2016, de către Rassemblement National (RN, fostul Front National). În proces au fost implicați mai mulţi reprezentanți ai partidului, între care Marine Le Pen. Procurorii au susținut că unii angajaţi plătiţi ca „asistenţi parlamentari europeni” au lucrat în realitate lucrat pentru partid şi nu pentru activităţile instituţiei europene. Marine Le Pen a fost printre cei condamnați. Considerată de unii favorită pentru cursa prezidențială din Franța, Le Pen a primit o condamnare de cinci ani privitoare la ocuparea funcțiilor publice. Dacă nu va reuși să modifice decizia la instanțele supreme, Le Pen nu va putea candida la alegerile din 2027. În prezent, Jordan Bardell este liderul a RN, partid care în premieră nu mai este condus de un membru al familiei Le Pen. Partidul a fost fondat în 1972 de către Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine Le Pen, care i-a urmat la conducere. În 2012, la vârsta de 17 ani, Jordan Bardell a devenit membru al Frontului Național și apoi a avut un traseu fulminant.
Franţa îşi mobilizează ambasadele din America Latină împotriva traficului de droguri
Cooperarea dintre ambasade şi ţările producătoare de droguri „dă roade”, a declarat ministrul, potrivit Le Figaro. „Dar asta nu este suficient. Aşadar, vom creşte numărul de personal specializat din ambasade cu 20% şi vom tripla resursele acestora”, a explicat el, fără a specifica un calendar. „Pentru a permite partenerilor noştri să îşi intensifice şi ei capacităţile, vreau să creez o academie regională pentru combaterea crimei organizate în 2026, cu sediul în Republica Dominicană, care va instrui anual 250 de anchetatori, magistraţi, ofiţeri vamali şi analişti financiari din forţele de securitate şi justiţie ale ţărilor partenere”, a adăugat el. Ministrul se află în Columbia pentru a participa la cel de-al patrulea summit dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi cele 33 de ţări ale Comunităţii Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (CELAC). Anterior, el a fost în Mexic, în cadrul vizitei de stat a preşedintelui francez Emmanuel Macron, în timpul căreia a semnat un „cadru de cooperare vamală” pentru combaterea traficului. „Pun Quai d’Orsay (Ministerul Afacerilor Externe francez) în alertă maximă, astfel încât acesta să îşi joace pe deplin rolul în războiul împotriva drogurilor”, a insistat ministrul, în contextul în care traficul şi consumul de cocaină au crescut vertiginos în Franţa în ultimii ani.