O nouă bazooka. Merz și Macron vor ca UE să riposteze mai dur și mai rapid la amenințările comerciale
Liderii celor mai puternice două țări ale Uniunii Europene vor ca Bruxelles-ul să poată acționa mai rapid și mai decisiv în cazul unei confruntări comerciale, făcând în același timp mai dificil pentru statele membre să blocheze astfel de măsuri, scrie Politico. Propunerea urmărește să întărească poziția comisarului european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, care va merge joi la Beijing pentru ultima rundă de discuții dintr-un proces început în urmă cu patru luni, prin care Bruxelles-ul încearcă să reechilibreze relațiile comerciale ale UE cu China. Merz și Macron susțin că Executivul european ar trebui să poată limita sau chiar opri complet importurile din țările care provoacă „distorsiuni grave și sistematice” pe piața unică. În scrisoarea lor comună, cei doi lideri cer măsuri urgente, afirmând că instrumentele actuale de apărare comercială ale UE „nu mai sunt suficiente”. „Fără a întârzia utilizarea deplină a instrumentelor existente, avem nevoie de un cadru cuprinzător care să completeze arsenalul nostru cu noi instrumente juridice, într-un mod simplu și fără birocrație excesivă”, au scris aceștia. Un înalt oficial german a descris, pentru Politico, noul instrument drept o „armă pentru a doua lovitură”, care ar putea fi folosită în cazul escaladării unui război comercial. „Nu putem continua să așteptăm luni sau, uneori, chiar ani”, a spus un oficial francez din administrația lui Emmanuel Macron. Deși China nu este menționată direct în scrisoarea comună, propunerea vine pe fondul deficitului comercial al UE față de această țară, de aproximativ un miliard de euro pe zi. În același timp, cresc îngrijorările privind efectele supraproducției din China asupra industriei europene. UE are deja un Instrument anticoerciție, supranumit „bazooka comercială”, care îi oferă Comisiei puteri extinse pentru a limita importurile atunci când un stat recurge la presiuni economice. În practică însă, activarea mecanismului poate dura luni și are nevoie de sprijinul unei majorități calificate a statelor membre. Neînțelegerile dintre guvernele europene au îngreunat în trecut adoptarea unor măsuri comerciale împotriva Chinei. Noul instrument propus de Berlin și Paris ar putea modifica actualul mecanism sau chiar să îl înlocuiască. Scopul este ca statele membre să poată bloca mai greu măsurile rapide propuse de Comisie. Măsurile ar intra în vigoare automat și ar putea fi oprite doar dacă o majoritate calificată a statelor membre ar vota împotriva lor. Schimbarea de poziție a Germaniei este importantă, în condițiile în care Berlinul a fost până acum mai rezervat față de măsuri comerciale mai dure la nivelul UE. Scrisoarea franco-germană cere și noi măsuri pentru diversificarea lanțurilor europene de aprovizionare și reducerea dependenței de importurile din China. Liderii UE vor discuta rezultatele vizitei lui Maroš Šefčovič în China la summitul de la Bruxelles din 15-16 octombrie.
De la 1 ianuarie 2027, cresc pensiile cu 1.8% – 2.3% pentru această categorie de români. Cine se bucură de majorare
De la data de 1 ianuarie 2027, cresc pensiile cu 1.8% – 2.3% pentru această categorie de români. Iată cine se bucură de majorare. Loading … Nu, nu ne referimla pensiile din România, ci la cele din Franța și, implicit, la romanii care primesc pensie de la statul francez. Dar ce se întâmplă cu pensiile în Franța? Ei bine, pensiile din sistemul de bază (Régime général) se reevalueaza la 1 ianuarie in functie de evolutia indicelui preturilor de consum (excluzând tutunul). Pensiile complementare (Agirc-Arrco) sunt ajustate separat, de obicei în luna noiembrie. De precizat este că, ministerul Afacerilor Externe din România și comunitățile asociative estimează numărul total al românilor din Franța (incluzând persoanele care lucrează sezonier, studenții sau cei care nu s-au înregistrat în evidențele de rezidență) la peste 400.000 de persoane. În plus, conform estimărilor oficiale și ale experților, în Franța trăiesc între 300.000 și 500.000 de români. Cei mai mulți români sunt stabiliți în regiunea pariziană (Île-de-France), dar și în zone ca Nord-Pas-de-Calais sau Alsacia. De asemenea, comunitatea de români include un mozaic divers de profesii, de la muncitori în construcții până la specialiști IT, ingineri, economiști și peste 6.000 de medici. Așadar, de la 1 ianuarie 2027, cresc pensiile cu 1.8% – 2.3% pentru această categorie de români. Românii care primesc pensie de la statul francez sunt cei care se bucură de această majorare.
România are cel mai mare TVA la carte din UE – 11% | În timp ce editurile se sufocă, veniturile din jocuri de noroc sunt taxate cu 4%
Creșterea prețurilor la cărți în România nu mai compensează reducerea volumelor vândute. Cele mai importante 101 de edituri românești au avut o cifră de afaceri de 186,2 milioane de euro în 2025, potrivit Forbes România. Era cu numai 1,5% peste nivelul anului anterior. De la 1 august 2025, în timpul guvernului Bolojan, TVA pentru cărți a crescut de la 5% la 11%, o măsură care făcea parte dintr-un pachet de măsuri fiscale mai amplu, adoptat în vara acestui an. Ce a însemnat TVA de 11% la carte? Experiența editorilor e aceasta: consum de carte mai slab, cumpărători mult mai selectivi, librării cu mari dificultăți financiare, edituri cu reduceri de proiecte cu risc comercial ridicat. Cifra de afaceri a editurilor, indicată de Forbes nu arată o creștere a consumului de carte, ci reflectă doar creșterea prețurilor, care compensează volumul scăzut al vânzărilor. Creșterea costurilor pentru hârtie, transport și distribuție au redus și ele spațiul de manevră al editurilor. Strânse cu ușa de măsuri fiscale sufocante, editurile merg pe o sfoară la înălțime, pe poante și fără sistem de protecție. Asta în timp ce Codul Fiscal prevede scutiri de TVA la pariuri, loterii și alte forme de jocuri de noroc. Nici editurile nu se mai aruncă la titluri, nici cititorii să cumpere Niciodată, guvernele României nu au avut o relație de iubire cu domeniul cultural, se știe, dar acea majorare cu 11% a TVA la cărți a strâns lanțul aflat deja la gâtul editurilor încă și mai mult. Reprezentanții pieței de carte descriu o creștere a precauției cititorului, care e mai interesat de promoții și reduceri. Editurile, la rândul lor, devin mai prudente cu titlurile și se orientează către cele cu succes comercial ușor de anticipat, cu risc redus. Pentru editor, un tiraj mare înseamnă un risc mai mare dacă vânzarea încetinește. Pentru librar, stocul nevândut înseamnă capital blocat. Pentru cumpărător, un preț mai mare înseamnă că aceeași sumă poate cumpăra mai puține cărți. O strategie de precauție excesivă Forbes notează că stocurile s-au acumulat în depozitele editurilor, iar lichiditățile disponibile s-au redus. Într-o industrie în care producția precede cu mult încasarea integrală a banilor, acest lucru poate deveni o problemă de cash-flow la fel de importantă ca scăderea vânzărilor. Este un mecanism firesc într-o piață în care capitalul este mai greu de recuperat. Un editor care nu poate conta pe un volum suficient de mare de vânzări are mai puține motive să investească în tiraje mari sau în autori noi fără un public deja format. Pe termen scurt, această strategie poate proteja bilanțul unei edituri. Pe termen lung, însă, ea poate reduce diversitatea ofertei dacă devine regula întregii industrii. Aici apare una dintre problemele culturale ale crizei economice: o piață care penalizează tot mai sever riscul comercial poate deveni mai puțin dispusă să publice cărți care au nevoie de timp pentru a-și găsi cititorii. Frankfurt 2028 poate aduce o oportunitate, dar nu e o soluție România va fi Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. Pentru industria editorială, evenimentul poate avea o miză importantă: vizibilitate internațională pentru autori români, drepturi de traducere și noi relații comerciale. Efectul economic al participării va depinde însă de pregătirea sectorului în următorii doi ani. Un eveniment internațional poate crește vizibilitatea autorilor și editurilor românești, dar nu poate rezolva problemele interne ale pieței: numărul redus de cititori, distribuția, costurile ridicate și finanțarea insuficientă. Cum stă Franța cu piața de carte Spre deosebire de România, Franța are o piață editorială de aproape 3 miliarde de euro și vinde anual peste 400 de milioane de exemplare. În 2025, editurile franceze au avut o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de anul anterior. Au fost vândute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai puține decât în 2024. Față de 2019, ultimul an înaintea pandemiei, piața franceză este cu 2,8% mai mare în valoare, dar cu 3,6% mai mică în volum. România are cel mai mare TVA la carte din UE. E urmată de Austria, cu 10% România nu este singura țară europeană care taxează cartea, dar cota de 11% introdusă în 2025 o plasează peste nivelul aplicat în mai multe piețe importante ale continentului. Franța taxează cartea cu 5,5%, Germania cu 7%, Italia și Spania cu 4%, Polonia cu 5%, în timp ce Marea Britanie și Irlanda aplică o cotă zero. Diferența nu spune, de una singură, cât de mult citește o populație sau cât de sănătoasă este o industrie editorială. Arată însă că statele europene folosesc foarte diferit fiscalitatea în cazul unui produs pe care legislația europeană îl include explicit între bunurile pentru care pot fi aplicate cote reduse de TVA. O estimare, realizată pe baza datelor financiare pentru codul CAEN 5811, indică pentru România o cifră de afaceri de 221 de milioane de euro în 2024 pentru activitatea de editare a cărților. Dacă sunt incluse și alte activități de editare, valoarea ajunge la 261 de milioane de euro. Cea mai mare distanță dintre cele două piețe nu se află în bilanțurile editurilor, ci în comportamentul cititorilor. România nu citește Potrivit Eurostat, în 2022, 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni. Media Uniunii Europene a fost de 52,8%. În Franța, indicatorul Eurostat a fost mult mai ridicat: proporția persoanelor care citesc mai mult de 10 cărți pe an era de 3,1% în România, față de 19,8% în Franța. Aceste cifre schimbă perspectiva asupra pieței. O industrie editorială nu depinde doar de prețul unei cărți, ci și de numărul persoanelor care cumpără cărți și de frecvența cu care o fac.
Cel mai mare incendiu din Franța din ultimii 77 de ani, declarat stins. 42.000 de hectare au fost afectate
Flăcările au izbucnit în luna iulie, în apropierea localității Saumos, din departamentul Gironde, și au determinat evacuarea a aproximativ 224.000 de persoane. Focul a amenințat atât peninsula turistică Cap-Ferret, cât și zone aflate la periferia orașului Bordeaux, relatează Le Monde. Peste 37.000 de hectare, distruse Potrivit autorităților franceze, suprafața totală afectată de incendiu a ajuns la aproximativ 42.000 de hectare, dintre care 37.296 de hectare au fost distruse. În ciuda dimensiunii incendiului și a numărului foarte mare de persoane evacuate, autoritățile nu au raportat victime. Incendiul fusese adus sub control încă din 1 august, însă acest lucru nu a însemnat și stingerea sa completă. Focul a continuat să mocnească sub pământ timp de mai multe săptămâni, obligând echipele de intervenție să mențină supravegherea zonei. Abia luni, 28 septembrie, autoritățile au putut declara oficial incendiul stins. Peste 3.300 de pompieri au luptat cu flăcările Amploarea incendiului a determinat una dintre cele mai mari mobilizări de forțe pentru stingerea unui incendiu din istoria modernă a protecției civile franceze. Peste 3.300 de pompieri au participat la operațiunile desfășurate în Gironde. Incendiul din această vară a fost cel mai mare înregistrat în Franța după catastrofa din 1949, produsă tot în aceeași regiune. Atunci, aproximativ 50.000 de hectare au fost afectate de foc. Aproape 100.000 de hectare au ars în Franța în 2026 Incendiul din Gironde reprezintă o parte importantă din suprafața afectată de foc în Franța în acest an. Potrivit datelor provizorii furnizate de autoritățile franceze, incendiile de vegetație au distrus aproximativ 98.000 de hectare pe teritoriul Franței în 2026. Este cel mai ridicat nivel înregistrat în țară după anul 1976. Bilanțul incendiului din Gironde este cu atât mai important cu cât flăcările s-au apropiat de zone dens populate și de destinații turistice cunoscute. Evacuarea a aproximativ 224.000 de persoane a fost necesară pe parcursul crizei pentru protejarea populației din calea incendiului. După mai mult de două luni de la izbucnirea focului și săptămâni în care focarele subterane au continuat să mocnească, autoritățile franceze consideră acum intervenția încheiată.
Papa Leon al XIV-lea a intrat în Notre-Dame renăscută din cenușă. 300.000 de oameni l-au întâmpinat la Paris
Vizita a avut loc vineri, 25 septembrie, în prima zi a călătoriei Papei în Franța. Potrivit Vatican News, aproximativ 300.000 de persoane s-au aflat de-a lungul străzilor și bulevardelor din apropierea Senei pentru a saluta trecerea Suveranului Pontif în papamobil. Clopotele bisericilor din Paris au răsunat în timpul deplasării sale prin capitala Franței. Mii de credincioși la Notre-Dame Alte aproximativ 8.000 de persoane s-au aflat în interiorul și în fața catedralei. Mulți dintre credincioși veniseră încă de dimineață și au așteptat ore întregi în spatele barierelor de securitate. Intrarea Papei în Notre-Dame a fost însoțită de muzică de orgă, cântece și aplauzele credincioșilor. Instrumentul monumental al catedralei are peste 7.000 de tuburi. Leon al XIV-lea a fost însoțit în timpul vizitei de arhiepiscopul mitropolit al Parisului, Laurent Ulrich. La intrarea în catedrală, rectorul-arciprete Olivier Ribadeau-Dumas l-a întâmpinat și i-a oferit crucea și apa sfințită pentru ritualul de aspersiune. Suveranul Pontif s-a retras apoi pentru un scurt moment de reculegere în Capela Sfântului Sacrament. Papa a venerat Coroana de Spini Unul dintre momentele centrale ale vizitei a avut loc în capela unde este păstrată Coroana de Spini, venerată în tradiția creștină drept coroana purtată de Iisus în timpul Patimilor. Papa Leon al XIV-lea a sărutat relicva, care a fost apoi așezată din nou în relicvariul său. Vizita a continuat cu celebrarea solemnă a Vecerniei, alături de episcopi, preoți, diaconi, persoane consacrate și seminariști. Rugăciunile și imnurile au fost interpretate de cor și de credincioșii prezenți în catedrală. În omilia sa, Papa a vorbit despre reconstrucția Notre-Dame și a prezentat procesul prin care monumentul a fost readus la viață drept un posibil model de participare și primire. La încheierea Vecerniei, Leon al XIV-lea s-a apropiat de un grup de persoane bolnave aflate în scaune cu rotile și le-a oferit binecuvântarea. Notre-Dame, la șapte ani după incendiul devastator Vizita are loc la șapte ani după incendiul din aprilie 2019, care a provocat distrugeri majore în catedrală și a declanșat unul dintre cele mai ample proiecte de restaurare a unui monument european. Notre-Dame a fost redeschisă în decembrie 2024, iar vizita lui Leon al XIV-lea este prima a unui Papă în interiorul edificiului după restaurare. Urmele lucrărilor sunt încă vizibile în anumite zone, unde se mai află macarale și schele, în timp ce elementele emblematice ale catedralei, inclusiv turnurile sale de 69 de metri, domină din nou peisajul parizian. După slujbă, Papa a ieșit din nou în fața catedralei pentru a-i saluta pe credincioși. Vizita s-a încheiat cu intonarea rugăciunii „Salve Regina”, în fața statuii Fecioarei Maria. Momentul de la Notre-Dame face parte din călătoria apostolică a Papei Leon al XIV-lea în Franța, programul incluzând și întâlniri la Paris, precum și o deplasare la Lourdes.
Robert De Niro și Martin Scorsese au fost decorați cu Legiunea de Onoare de președintele Franței
Președintele Macron i-a înmânat insignele de Mare Ofițer al Legiunii de Onoare regizorului Martin Scorsese, în vârstă de 83 de ani, care a dedicat decenii restaurării patrimoniului cinematografic mondial și sprijinirii cinematografelor independente, potrivit Le Figaro. Președintele francez i-a acordat, de asemenea, insignele de Ofițer al Legiunii de Onoare actorului Robert De Niro, în vârstă de 83 de ani, care a apărut în zece filme importante alături de Martin Scorsese (inclusiv Taxi Driver și Goodfellas), pentru „angajamentul său față de alfabetizarea media și creația audiovizuală independentă”. Leonardo DiCaprio s-a numărat printre invitații prezenți la Villa Albertine, reședința culturală franceză din inima Manhattanului, pentru ceremonie. Actorul a fost înnobilat Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor în 2005, la Paris. Industria cinematografică, amenințată de inteligența artificială Emmanuel Macron, aflat la New York pentru Adunarea Generală a Națiunilor Unite, a găzduit Summitul Lumière pe 7 septembrie la Saint-Paul-de-Vance (Alpi Maritimes) pentru a sprijini industria cinematografică, amenințată de inteligența artificială și platformele de streaming. Acest summit, scrisese Martin Scorsese înainte de eveniment, „este discuția globală de care avem cu toții nevoie”.
Macron îndeamnă lumea să reziste abuzului de putere al imperiilor în ultimul său discurs la ONU
Macron a avertizat că lumea se confruntă cu o perioadă în care regulile internaționale și suveranitatea statelor sunt puse sub presiune și le-a cerut țărilor să „rămână ferme” și să nu accepte ceea ce a descris drept „abuzul de putere al imperiilor”, potrivit AFP. Discursul său a avut loc la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU, la New York. „Legea junglei” și apărarea ordinii internaționale „Întrebarea care ni se pune, în termeni foarte simpli, este dacă vrem să trăim în această stare de natură, cu un fel de revenire la legea junglei, sau într-o societate internațională civilizată”, a declarat Macron. „Mesajul meu este să rămânem fermi. Nu cedați în fața situației care se dezvoltă (…). Retorica înfrângerii face loc abuzului de putere al imperiilor, amenințând suveranitatea unor națiuni”, a adăugat președintele francez. Macron a cerut statelor să revină la respectarea dreptului internațional și să susțină instituțiile multilaterale într-un moment în care rolul și eficiența ONU sunt dezbătute în contextul tensiunilor geopolitice globale. Apel pentru un moratoriu în războiul din Ucraina În ceea ce privește războiul dintre Rusia și Ucraina, Macron a cerut Moscovei și Kievului să accepte un moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii civile și energetice. „Am văzut distrugerea infrastructurii civile și încălcări ale drepturilor omului. Este o nouă eră a actelor barbare”, a afirmat el. „Trebuie să protejăm populația civilă și, de aceea, dorim să ne exprimăm sprijinul pentru un dublu moratoriu, un moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurii energetice și civile”, a adăugat Macron. El a cerut, de asemenea, un moratoriu asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră, rută importantă pentru exporturile de cereale ale Rusiei și Ucrainei. Apelul a venit după ce, cu o zi înainte, Macron a discutat cu președintele american Donald Trump despre posibilitatea unui moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice din Ucraina. Palatul Élysée a confirmat că cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile în acest sens. Macron critică situația umanitară din Gaza Președintele francez a criticat și situația umanitară din Gaza, cerând mai multă acțiune internațională. „Cât valorează credibilitatea noastră dacă rămânem inactivi în Gaza?”, a întrebat Macron, criticând faptul că anunțurile privind pacea nu au fost urmate, în opinia sa, de o îmbunătățire suficientă a accesului umanitar. „Unii susțin că pacea a fost obținută, dar acest lucru nu a deschis calea pentru livrările umanitare. Este un spectacol care ne face de rușine pe toți”, a spus el. Un model de inteligență artificială „open-source” Macron a abordat și competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, pledând pentru construirea unui model avansat, open-source, care să nu depindă de Statele Unite ale Americii sau China. „Nu vreau ca nimeni să devină vasalul uneia dintre marile puteri. Mai degrabă, trebuie să ne unim pentru a construi un model frontier open-source, un model de vârf”, a declarat președintele francez. „Nu ar trebui să depindem de altcineva”, a adăugat el. Apelul lui Macron pentru un model de inteligență artificială dezvoltat în afara celor două mari puteri tehnologice a venit în aceeași zi în care Donald Trump a respins ideea unor noi reglementări internaționale pentru AI în discursul său la ONU. Discursul lui Macron a fost susținut în ultima sa participare la Adunarea Generală a ONU în calitate de președinte al Franței. El a purtat și discuții cu Trump despre Ucraina și Orientul Mijlociu și s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a reafirma sprijinul Franței pentru Ucraina.
Un candidat la prezidențialele din Franța vrea oprirea banilor pentru Ucraina: Financiar, nu mai putem
Șefa partidului Adunarea Națională Marine Le Pen a susținut că eforturile de până acum ale Parisului au fost deja considerabile, iar constrângerile bugetare interne impun o limitare a ajutorului direct. Cu toate acesta, candidata a explicat că Franța ar putea continua să instruiască militari ucraineni și să furnizeze echipamente militare pentru apărarea Ucrainei. „Având în vedere amploarea a ceea ce am făcut până acum, care este considerabilă, spunem că nu mai putem continua. Acesta nu este un act de ostilitate față de Ucraina. Putem continua să le instruim soldații și forțele armate și le putem furniza în continuare echipamente pentru a se putea apăra. Însă, din punct de vedere financiar, nu mai putem face acest lucru”, a declarat Le Pen, citată de Politico. Franța se confruntă cu presiuni asupra finanțelor publice, iar deficitul bugetar este estimat să depășească 5% în acest an. „Nu poți spune, pe de o parte, că nu există niciun euro pentru ajustarea pensiilor în funcție de inflație, dar, pe de altă parte, că există miliarde pentru contribuția netă la Uniunea Europeană”, a mai declarat Le Pen. În pofida acuzațiilor repetate din partea rivalilor politici, care susțin că poziția sa servește intereselor Kremlinului, Le Pen a prezentat viziunea sa diplomatică. Candidată a precizat că dacă va câștiga fotoliul de la Elysee, Franța ar urma să organizeze o conferință de pace care să aducă la aceeași masă Rusia, Ucraina și alte puteri europene, precum Germania și Polonia, cu scopul declarat de a pune capăt războiului. Le Pen s-a pronunțat și împotriva propunerilor privind protejarea spațiului aerian ucrainean cu avioane de luptă franceze. Ea a susținut că o astfel de măsură ar putea implica Franța direct în conflict și ar transforma-o într-o „cobeligerantă”.
Femeile, îndepărtate de la Turnul Eiffel în timpul vizitei unei delegații hinduse. Angajații au protestat
Monumentul a fost închis temporar luni seara, după ce angajații s-au reunit pentru a discuta situația și pentru a cere explicații conducerii. Incidentul a avut loc sâmbătă, în timpul unei vizite private a unei delegații formate din aproximativ 100 de persoane, asociate organizației hinduse BAPS (n.r. Bochasanwasi Akshar Purushottam Swaminarayan Sanstha). Reprezentanții grupului se aflau în Franța pentru festivități legate de inaugurarea unui templu hindus în suburbia Parisului. Potrivit reprezentantei sindicale Diane Davoine, citată de Reuters, femeile îndepărtate de la Turnul Eiffel au fost rugate să părăsească temporar posturile de lucru, iar angajați bărbați ar fi fost puși în locul lor pe durata trecerii delegației. „Pe măsură ce delegația trecea, femeilor li s-a cerut să își părăsească posturile de lucru pentru ca bărbații să le poată lua locul”, a declarat Davoine. Femeile îndepărtate de la Turnul Eiffel, motiv de protest al angajaților Situația a provocat tensiuni în rândul personalului, iar angajații au decis luni să organizeze o reuniune cu conducerea companiei care administrează monumentul. Protestul a dus la întârzierea deschiderii Turnului Eiffel. La baza monumentului au fost afișate anunțuri potrivit cărora deschiderea a fost amânată din „motive operaționale”. Diane Davoine a declarat că angajații au dorit, pe de o parte, să deschidă un dialog cu conducerea și, pe de altă parte, să se asigure că femeile îndepărtate de la Turnul Eiffel nu vor mai fi tratate în acest mod pe viitor. Potrivit acesteia, conducerea și-a cerut scuze angajaților după incident. Primarul Parisului anunță o investigație Primarul Parisului, Emmanuel Grégoire, a anunțat că autoritățile vor deschide „cât mai curând posibil” o investigație pentru a stabili exact circumstanțele care au dus la protest. Edilul a transmis pe rețeaua X că este la curent cu nemulțumirea angajaților și consideră că aceasta este justificată. „Este urgent să se facă lumină asupra tuturor faptelor care au condus la acest protest”, a transmis Emmanuel Grégoire. Incidentul în care femeile îndepărtate de la Turnul Eiffel ar fi fost scoase temporar din posturile lor de lucru a atras și reacții politice. Președinta Adunării Naționale a Franței, Yaël Braun-Pivet, a criticat situația și a declarat că nu poate accepta ca femeilor să li se ceară să se dea la o parte pentru a răspunde cerințelor unor vizitatori străini. Reprezentanții organizației BAPS și ai SETE, compania care administrează Turnul Eiffel, nu au oferit imediat un punct de vedere.
Cresc cazurile de boala ploii în Europa
Este vorba de Franța, Germania, Spania, Suedia, Norvegia, conform ECDC. Dermatofiloza poate provoca pe piele mici umflături, coșuri cu puroi, cruste, piele care se cojeste și, uneori, mâncărime, potrivit rainews.it. În cazurile recente din Europa, leziunile au apărut în diverse zone, inclusiv în regiunea genitală, inghinală, pe coapse și pe față. Problema o reprezintă asemănarea cu alte infecții dermatologice sau cu transmitere sexuală. Vestea bună e că boala se prezintă, în general, în formă ușoară și răspunde bine la tratamentul cu antibiotice, fie ele locale sau sistemice. Până în prezent, nu s-au înregistrat complicații grave în focarele europene. În ultimele luni, lista țărilor afectate s-a extins. Cazurile sunt observate mai ales în rândul bărbaților homosexuali sau bisexuali. Un caz izolat înregistrat în Regatul Unit cu câteva zile în urmă a ajuns pe paginile revistei BMJ. Cazul a fost identificat în Scoția și este legat de frecventarea unui local destinat activităților sexuale. Noutatea care atrage atenția se referă la cazurile apărute recent în diferite țări europene. În mod tradițional, infecția la om era asociată mai ales cu contactul direct cu animale infectate sau cu material contaminat. În cazurile cele mai recente, însă, a ieșit la iveală posibilitatea unei transmiteri de la om la om prin contact foarte strâns. Au fost descrise cazuri chiar și în rândul persoanelor care practică sporturi de contact, cum ar fi artele marțiale în cazul Norvegiei. De ce se numește „boala ploii” Denumirea de „boala ploii” este o denumire jurnalistică derivată din „rain rot” sau „rain scald”, expresii utilizate în special pentru boala la animale. Ploaia nu provoacă direct boala. Umiditatea persistentă înmoaie pielea, favorizează apariția infecției și o face mai vulnerabilă. Prevenție Măsurile de prevenție sunt simple: „Evitați contactul direct cu leziunile suspecte, nu folosiți aceleași prosoape mai multe persoane, aveți grijă de igiena personală și protejați eventualele răni sau zgârieturi”.