Guvernul Franței a schimbat modul în care medicii străini primesc autorizația de practică
Ministerul Sănătății din Franța a anunțat joi o schimbare importantă privind modul în care medicii cu diplome obținute în afara Uniunii Europene pot obține recunoașterea și autorizarea de practică. Două noi decrete au fost publicate în Jurnalul Oficial, publicația guvernamentală, ale căror dispoziții includ deschiderea unei „căi interne” care recunoaște experiența medicilor ce practică deja pe teritoriul francez, a declarat ministrul Sănătății, Yannick Neuder. Modificarea are drept scop accelerarea autorizării exercitării profesiei pentru medicii care au dovedit competență pe teren, prin adaptarea „parcursului de consolidare a competențelor”, un stagiu similar rezidențiatului. Noua legislație aduce „ajustări și în privința autorizării provizorii și a regimului derogatoriu de care beneficiază personalul medical pentru anumite teritorii administrate de Franța peste mări”, scrie Le Figaro. Medicii care activează în Franța de mai mulți ani au criticat, în repetate rânduri, vechea procedură, considerată restrictivă și nedreaptă, care excludea mulți practicieni esențiali dintr-un sistem sanitar deja afectat de o lipsa acută de cadre medicale. Cei mai mulți au semnalat că volumul mare de muncă nu le oferă timpul necesar pentru a-și pregăti examenele foarte selective: „Lucrăm 75 de ore pe săptămână, nu avem timp să deschidem o carte să învățăm.” În anul 2024, statul francez a scos la concurs 4000 de posturi pentru medicii cu diplome străine, într-un cadru de selecție unificat, care a înlocuit condițiile foarte diferite aplicate anterior în spitale.
Parlamentul Franței desființează zonele urbane de emisii auto reduse, dându-i o lovitură președintelui Macron
Adunarea Națională, Camera inferioară a Parlamentului Franței, a aprobat desființarea zonelor auto de emisii reduse, care limitează circulația anumitor tipuri de vehicule. Inițiativa, introdusă de partidele Republicanii și Mobilizarea Națională, a fost adoptată cu 98 de voturi pentru și 51 împotrivă, conform site-ului 20Minutes.fr. Ecologiștii și socialiștii au votat împotriva desființării zonelor urbane de emisii reduse, la fel și Mișcarea Democratică și grupul Orizonturi. Guvernul Francois Bayrou s-a opus eliminării zonelor de emisii poluante reduse, propunând fără succes un compromis. Zonele de emisii auto reduse au fost create în 2019, fiind o inițiativă emblematică a Legii Climatului și Rezilienței, din primul mandat al președintelui Emmanuel Macron. Dar aplicarea a fost foarte criticată de parlamentari care au acuzat Guvernul și administrațiile locale că exclud posibilitatea circulației persoanelor care nu își pot cumpăra mașini mai puțin poluante. ”Toată lumea este favorabilă îmbunătățirii calității aerului. Dar nu putem face acest lucru cu prețul excluderii sociale”, a afirmat deputatul Ian Boucard, din cadrul partidului Republicanii. Noua decizie va conduce la eliminarea zonelor de emisii poluante în aproximativ 40 de zone urbane din Franța. ”Este o victorie a unui instrument tehnocrat de excludere a claselor medii și populare din centrele orașelor. Să le redăm libertatea francezilor!”, a reacționat deputatul Eric Ciotti. ✅ Victoire ! Ce soir, l’Assemblée nationale vote la suppression des ZFE, outil technocratique d’exclusion des classes moyennes et populaires des centres-villes. Redonnons de la liberté aux Français ! pic.twitter.com/BzdxyWTDUb — Eric Ciotti (@eciotti) May 28, 2025 Foto: Profimedia Citește și: ANALIZĂ Bloomberg: BCE trebuie să mențină deschise opțiunile de politică MONETARĂ pe parcursul verii, pe fondul tensiunilor dintre UE și SUA Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Rusia îl acuză pe Macron că l-ar fi reținut pe fondatorul Telegram pentru a influența alegerile din România
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, ar fi fost arestat de autoritățile franceze. Potrivit Rusiei, președintele Emmanuel Macron ar fi luat această măsură pentru a influența rezultatul alegerilor din România, motivând că altfel „candidatul dictaturii liberale” nu ar fi avut nicio șansă de succes într-un context legitim. Aceste acuzații fac parte dintr-un val mai amplu de retorici tensionate între Moscova și Occident, care se acutizează pe fondul conflictelor geopolitice și al crizei de încredere tot mai adânci între cele două blocuri. Rusia susține că această presupusă arestare are scopuri mai degrabă politice decât legale, acuzând Occidentul de interferențe în procese democratice străine. Telegram, în centrul unor controverse globale Platforma de mesagerie Telegram, cunoscută pentru politica sa de confidențialitate strictă și pentru evitarea cenzurii, a fost de-a lungul timpului în mijlocul mai multor dispute internaționale. Lansată de Pavel Durov, Telegram a devenit un instrument de comunicare esențial pentru activiști, organizații și utilizatori individuali care își doresc să transmită mesaje fără supraveghere. Cu toate acestea, liderii din mai multe țări și regiuni, inclusiv Uniunea Europeană, au exprimat îngrijorări cu privire la potențialul Telegram de a facilita propagarea dezinformării sau activismului ce contravine legislațiilor naționale. Așa-numita arestare a lui Durov alimentează presupunerea că platforma sa ar putea fi privită ca o amenințare la nivel politic în anumite contexte. Un joc al influenței și al retoricii Incidentul evidențiază semnificația tot mai mare a spațiului digital în jocurile de putere internaționale. Deși informațiile legate de reținerea lui Pavel Durov nu au fost confirmate de surse franceze independente, declarațiile Rusiei indică amplificarea tensiunilor dintre cele două tabere. Reacția comunității internaționale rămâne de urmărit, mai ales în contextul în care acuzațiile Kremlinului includ și referiri directe la alegerile din România. Dacă aceste afirmații sunt în întregime bazate pe fapte reale sau doar o strategie de propagandă rusească, rămâne un subiect deschis dezbaterii, dar accentuează complexitatea relațiilor dintre Moscova și guvernele occidentale.
Rusia acuză Franța și Marea Britanie că instigă SUA să aplice sancțiuni /Nu mai vrem abordări de tipul armistițiu și mai vedem
Administrația Vladimir Putin a anunțat, miercuri, că nu mai acceptă instituirea vreunui armistițiu în Ucraina până nu se întrunesc condițiile necesare negocierilor, acuzând Franța și Marea Britanie că instigă Statele Unite să se alăture sancțiunilor contra Moscovei. ”Atunci când ne spun: ”să aplicăm un armistițiu și mai vedem”. Nu, am mai trecut prin asta, știm povestea, nu mai vrem astfel de abordări, oameni precum Emmanuel Macron, Keir Starmer, Ursula von der Leyen și alți lideri europeni care cer isteric din partea Statelor Unite să se alăture sancțiunilor anti-ruse, care cer înăsprirea sancțiunilor, aceste lucruri le trădează intențiile”, a acuzat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de agenția de presă Tass. Rusia și Ucraina vor iniția ”imediat” negocierile pentru un armistițiu general, a anunțat luni președintele SUA, Donald Trump, după conversația ”excelentă” cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Donald Trump. Conform unor surse citate de cotidianul The New York Times, Donald Trump le-a transmis liderilor anumitor țări europene, inclusiv președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, că nu se va mai implica în eforturile diplomatice de rezolvare a războiului cu Rusia. După discuția cu Trump, Vladimir Putin a anunțat că Rusia este pregătită să propună Ucrainei un plan pentru un eventual acord de pace care să fie precedat de un armistițiu general. ”Am stabilit cu președintele Statelor Unite ca Rusia să propună și să fie pregătită să colaboreze cu partea ucraineană asupra unui memorandum privind un viitor acord de pace, care ar fi precedat de un armistițiu pentru o anumită perioadă, dacă se ajunge la un acord în acest sens”, a precizat Vladimir Putin. Foto: Profimedia Citește și: Economia Germaniei STAGNEAZĂ, în contextul impactului taxelor comerciale impuse de SUA /Guvernul Merz va trebui să furnizeze soluții Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
H. D. Hartmann: Lupta între SUA și UE este pentru România și Polonia
Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a vorbit despre poziția geostrategică a României în contextul revenirii Americii conduse de Donald Trump. Analistul consideră că Statele Unite își vor concentra eforturile pe două țări din estul Europei: România și Polonia. Conflictul global devine, în opinia lui, o competiție directă între Washington și Paris pentru influența în regiune. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Marius Tucă: „Avem o luptă între America și Europa condusă de Franța” Marius Tucă l-a întrebat pe H.D. Hartmann dacă România ar putea deveni un punct de sprijin pentru SUA într-o posibilă reconstrucție a Europei dominate de Ursula von der Leyen. Hartmann a spus că lupta este deja în desfășurare, iar România joacă un rol esențial alături de Polonia. „Va fi unul din cele două capete de pod, pentru că lupta este pentru România și pentru Polonia. Din punctul meu de vedere, ceea ce se întâmplă astăzi, avem o luptă între America și Europa condusă de Franța.”, afirmă el. Hartmann: „Franța a ocupat poziții de putere în România, dar SUA vor reacționa” Hartmann susține că Franța controlează în prezent mai multe zone de influență în România, inclusiv prin consilieri apropiați de Cotroceni și lideri politici din PNL. El spune că influența franceză este vizibilă și constantă, însă americanii pregătesc un răspuns strategic. În opinia sa, SUA nu vor ataca economic interesele Franței, dar vor recâștiga controlul în plan militar și de securitate. „Prezența Franței este foarte clară, este foarte vizibilă. Adrian Severin, de exemplu, scria într-un articol și mi-a plăcut acea scenă teribilă… la nu știu ce zi s-a întâlnit cu ambasadorul Franței și i-a spus: sper că acum, dacă tot preluați România, să nu deveniți un fel de imperatori, de împărați ai României, la care ambasadorul Franței, foarte arogant așa, i-a răspuns: Noi nu suntem americani.”, povestește Hartmann. Analistul atrage atenția că Statele Unite vor urmări cu mare atenție traseul banilor și al intereselor strategice în România. Potrivit lui, în contextul în care SUA vor să recupereze cele 135 de miliarde de dolari oferite Ucrainei, România devine un coridor vital pentru transportul de resurse, în special minerale. „SUA nu vor face mișcări majore economice ca să destructureze interesele economice ale Franței. Dar din punctul al securității naționale, spațiul este un spațiu american, americanofil, americanofon și în acel moment SUA se va lupta cu Franța pe acest domeniu.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Premierul Franței dorește organizarea unui referendum pentru adoptarea unui nou plan economic
Premierul Franței, François Bayrou, a evidențiat, luni, posibilitatea organizării unui referendum privind realizarea unui nou plan economic, pentru reducerea deficitului public și a datoriilor. François Bayrou a declarat că planul economic va necesita ”eforturi din partea tuturor” și, prin urmare, nu poate reuși ”dacă poporul francez nu îl susține”. Guvernul estimează că are nevoie de 40 de miliarde de euro pentru a-și îndeplini obiectivul de reducere a deficitului public și intenționează să își prezinte propunerile pentru bugetul anului 2026 până pe 14 iulie. Un referendum va putea avea loc doar dacă acesta va fi convocat de către președintele Franței, Emmanuel Macron. Președintele a afirmat că este ”dificil” să se pronunțe în acest stadiu. ”Nu este nevoie de un referendum pentru a ști că francezii s-au săturat de majorări ale impozitelor”, a declarat Laurent Wauquiez, membru al Republicanilor. Președintele Comisiei Finanțelor din cadrul Adunării Naționale, Éric Coquerel, a subliniat că acest referendum ”nu va avea loc”, văzând în această inițiativă un semn că Executivul ”nu mai știe încotro să meargă”, conform cotidianului La Croix. Analiștii consideră că propunerea indică ”un blocaj” al Guvernului ”Dacă François Bayrou face această propunere este pentru că știe că nu va ieși în alt mod din această situație, adică nu va avea niciodată o majoritate în Parlament pentru a vota bugetul. Acest lucru indică o situație de blocaj, în care Guvernul se simte slab și știe că nu are mijloacele politice de a-și impune poziția”, a evidențiat analistul Luc Rouban. ”Știe foarte bine că francezii sunt conservatori din punct de vedere fiscal: ei preferă o scădere majoră a cheltuielilor (în ceea ce privește funcționarii, nivelul de trai al statului, sectorul cultural sau ajutorul pentru dezvoltare), decât o creștere a impozitelor, chiar dacă acest lucru implică mai puține servicii publice”, a argumentat analistul Paul Cebille. Foto: Profimedia Citește și: Bloomberg: UE se pregătește să propună INTERZICEREA importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul anului 2027 UE refuză să comenteze planurile lui TRUMP de a taxa filmele produse în străinătate /„Este vorba de o postare pe o platformă de socializare” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele
Uniunea Europeană nu are indicii că penele de electricitate din Spania și Portugalia sunt cauzate de atacuri cibernetice
Uniunea Europeană a anunțat, luni după-amiază, că întreruperile masive ale electricității care afectează Spania, Portugalia și părți ale Franței nu par a fi rezultatul unui atac cibernetic. ”În acest moment, nu există indicii că sursa problemelor alimentării cu electricitate în Peninsula Iberică ar fi un atac cibernetic”, a declarat Antonio Costa, președintele Consiliului European. ”Administratorii rețelelor din ambele țări depun eforturi pentru depistarea cauzelor defecțiunilor și pentru restabilirea alimentării cu electricitate”, a subliniat Antonio Costa, citat de cotidianul Le Figaro. ”În acest moment, nu există niciun indiciu că ar fi vorba despre un atac cibernetic. Alimentarea cu electricitate va fi restabilită în următoarele ore”, a afirmat, la rândul său, premierul Portugaliei, Luís Montenegro. Alimentarea cu electricitate a fost restabilită în anumite zone Alimentarea cu electricitate a fost reluată, luni după-amiază, în mai multe zone din nordul, sudul și vestul Spaniei. ”Clienții primesc din nou electricitate”, a comunicat compania care administrează rețeaua energetică a Spaniei. Informațiile au fost confirmate de surse guvernamentale de la Madrid. Nu este clar ce zone au primit din nou electricitate. Cauza problemelor – un fenomen meteorologic rar Penele de electricitate sunt cauzate de un fenomen meteorologic rar, au comunicat autoritățile portugheze. ”Din cauza variațiilor extreme ale temperaturilor în Spania, au apărut oscilații anormale pe liniile de înaltă tensiune (peste 400.000 de Volți), un fenomen denumit vibrație atmosferică indusă”, conform companiei care administrează rețeaua din Portugalia, REN. Guvernul Spaniei a convocat Consiliul pentru Securitate Națională. ”Depunem eforturi pentru a cunoaște originea acestui incident”, a declarat un oficial de la Madrid, citat de cotidianul El Mundo. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Casa Albă: Președintele Trump cere „armistițiu permanent” în UCRAINA /„Liderii ambelor țări trebuie să vină la masa negocierilor” Israelul folosește blocajul ajutorului umanitar ca „armă de RĂZBOI”, conform reprezentantului palestinian Conclavul pentru alegerea SUCCESORULUI Papei Francisc începe în 7 mai /Câți cardinali pot vota Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Uniunea Europeană face eforturi pentru a pune capăt conflictul economic cu Statele Unite
Uniunea Europeană încearcă să găsească o soluție pentru a opri conflictul comercial declanșat de președintele SUA, Donald Trump, care a acuzat țările europene că încearcă să provoace decăderea statului său. Miniștrii și reprezentanții UE au solicitat Administrației Trump să ajungă la un acord privind taxele vamale, în contextul negocierilor comerciale. Washingtonul a impus deja taxe vamale suplimentare de 10% pe exporturile europene și un tarif de 25% la oțel, aluminiu și vehicule. Reuniunile de primăvară ale FMI și ale Băncii Mondiale, care au loc săptămâna aceasta la Washington, oferă blocului european ocazia de a purta discuții cu Administrația Trump privind soluționarea conflictului comercial. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a evidențiat că una dintre problemele majore ale UE este că nu deține informații despre așteptările Administrației Trump, adăugând că blocul comunitar are acum ”o fereastră de negociere”. ”Am spus destul de clar că ne dorim o soluție negociată, am venit cu numeroase propuneri concrete, precum achiziționarea gazului natural lichefiat american sau reducerea la zero a taxelor vamale de ambele părți la prodsele industriale”, a declarat comisarul european. ”Noi am făcut propuneri și suntem pregătiți să negociem. În prezent, ne-am dori, într-adevăr, să avem mai multă claritate cu privire la așteptările părții americane”, a subliniat comisarul. Comisarul european a declarat că nu există posibilitatea renunțării la relațiile comerciale cu Statele Unite, considerând că parteneriatul este ”cel mai apropiat, cel mai profund și cel mai important”. Franța dorește continuarea parteneriatului cu SUA Ministrul francez al Economiei, Eric Lombard, s-a declarat convins că problemele dintre UE și SUA vor fi soluționate, transmițând un ”mesaj de prietenie și optimism prietenilor și aliaților noștri americani”. Carlos Cuerpo, ministrul spaniol al Economiei, a subliniat importanța unei Europe unite în fața negocierilor cu Statele Unite, conform cotidianului Sud Ouest. ”Țările au nevoie de forța Uniunii Europene în ansamblul său, reprezentând 450 de milioane de consumatori”, a declarat Carlos Cuerpo. Foto: Profimedia Citește și: Secretarul american al Trezoreriei consideră că un război COMERCIAL cu Beijingul nu este „sustenabil” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele
Administrația SUA îndeamnă Franța să coordoneze eforturile de consolidare a apărării europene
Administrația Donald Trump a îndemnat, joi, Franța să asume responsabilități mai mari în materie de apărare, pe fondul criticilor privind contribuțiile prea mici ale țărilor europene pentru angajamentele comune în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, s-a întâlnit joi, la sediul Pentagonului, cu ministrul francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu. ”Secretarul american al Apărării a îndemnat Franța să suplimenteze cheltuielile pentru apărare și, împreună cu celelalte state membre NATO, să asume responsabilitatea primară pentru apărarea convențională a Europei”, a declarat Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării. ”Secretarul american al Apărării și ministrul francez al Forțelor Armate au discutat despre prioritățile în materie de apărare, precum și despre eforturile aflate în curs pentru o pace durabilă în Ucraina”, a subliniat Sean Parnell. Președintele Donald Trump a criticat constant țările europene, cerându-le să suplimenteze fondurile acordate apărării colective în cadrul NATO. Administrația Donald Trump menține angajamentele față de Alianța Nord-Atlantică, a afirmat recent secretarul de Stat american, Marco Rubio, la Bruxelles, cerând însă consolidarea capabilităților militare prin suplimentarea contribuțiilor bugetare ale statelor membre până la 5% din PIB. ”Președintele Trump a fost clar că susține NATO, că vom rămâne în NATO. Dar noi vrem ca Alianța Nord-Atlantică să fie mai puternică, să fie mai viabilă, iar singurul mod prin care Alianța poate fi mai puternică și mai viabilă este dacă partenerii noștri, statele membre ale acestei Alianțe, vor avea mai multe capabilități. Este vorba de o alianță nu doar a partenerilor și aliaților, ci a unor economii avansate, a țărilor bogate, care au capacitățile de a face mai mult. Noi vrem să ne menținem aici, cu înțelegerea că avem un parcurs realist prin care fiecare stat membru să realizeze angajamentul de a atinge un nivel bugetar de 5% din PIB pentru apărare”, a afirmat Marco Rubio pe 3 aprilie, cu ocazia întrevederii pe care a avut-o cu Mark Rutte, secretarul general al NATO. Foto: Profimedia Citește și: Președintele grupului de consultanță Blackstone avertizează: Statele Unite se confruntă cu risc de RECESIUNE din cauza taxelor impuse de Trump Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Francois Bayrou propune un nou plan pentru bugetul anului 2026/ Premierul susține independența Franței în ceea ce privește securitatea și apărarea
François Bayrou, premierul Franței, a avertizat asupra ”capcanei datoriilor”, după o ședință a unei ”comisii de alertă bugetară”, unde s-a discutat despre starea finanțelor publice. Franța ”nu are mijloacele” pentru a-și finanța politicile publice, deoarece ”nu produce și nu lucrează suficient”, cheltuiește prea mult în raport cu veniturile sale”, a argumentat premierul. Șeful Guvernului a exclus ”soluțiile ușoare”: creșterea impozitelor și a împrumutului, ”ceea ce facem de zeci de ani” și care a adus Franța ”în pragul supraîndatorării”. Guvernul a încercat să stabilească „patru puncte de orientare”, conform informațiilor transmise de Bayrou. Prima ar fi ”independența Franței în ceea ce privește securitatea și apărarea”, Bayrou pledând pentru ”un efort suplimentar de aproximativ trei miliarde” de euro în bugetul anului 2026, în acest domeniu. Planul ar prevedea și ”refuzul supraîndatorării”, cu menținerea obiectivului revenirii la un deficit de 3% până în 2029”, apoi ” revizuirea acțiunii publice” și nevoia de „vitalitate economică”, datorită investițiilor industriale și tehnologice. ”Scopul nostru este ca aceste puncte de orientare și aceste alegeri majore să fie propuse înainte de vacanță, înainte de 14 iulie”, a declarat François Bayrou, citat de cotidianul Le Monde. Eric Lombard, ministrul Economiei, a explicat că Franța trebuie să realizeze ”un efort suplimentar de 40 de miliarde de euro” sub formă de economii, pentru a-și atinge obiectivul de deficit public de 4,6% din PIB până în 2026. Partidul Franța Nesupusă (FI) și Mobilizarea Națională (RN) s-au declarat pregătite să voteze o moțiune de cenzură împotriva acestei propuneri. ”Dacă acest proiect înseamnă să le cerem francezilor să-și reducă cheltuielile din nou, fără ca statul însuși să facă economii, fără să meargă pe calea economiilor în ceea ce privește imigrația, nivelul de trai al țării, al autorității locale, atunci vom depune efort pentru aplicarea cenzurii”, a declarat un deputat al RN, Sebastien Chenu. ”Suntem pregătiți ca în următoarele zile să depunem o nouă moțiune de cenzură. Totuși, cum nu avem moțiunile de cenzură în mod nelimitat, nu suntem pregătiți să o depunem fără să avem garanția că cel puțin deputații de stânga o vor vota”, a evidențiat Manuel Bombard, făcând referire la Partidul Socialist. Foto: Profimedia Citește și: Macron își exprimă SOLIDARITATEA cu Israelul/ „Încetarea focului este singura cale de a asigura eliberarea ostaticilor” Erika Ciobanu este studentă la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București. S-a alăturat echipei Gândul în anul 2025. Scrie despre politica internațională, … vezi toate articolele