Palatul Elysee a făcut anunțul: Macron va numi un nou premier al Franței până vineri seara

Președintele francez Emmanuel Macron va numi un nou prim-ministru până vineri seara, a anunțat Palatul Élysée. Într-un interviu pentru postul de televiziune France 2, premierul demisionar Sebastien Lecornu a confirmat faptul că s-a întâlnit cu Macron miercuri pentru a-i prezenta rezultatul ultimei runde de consultări. Discuțiile au avut loc în urma solicitării președintelui ca acesta să continue negocierile cu partidele pentru formarea unui nou guvern. Lecornu a exclus revenirea sa în funcția de prim-ministru în timpul interviului și a cerut un guvern „complet deconectat de ambițiile prezidențiale pentru 2027”, notează Euronews. Premierul demisionar a respins speculațiile privind organizarea de noi alegeri parlamentare, subliniind că „există o majoritate absolută în Adunarea Națională care se opune dizolvării”, întrucât „210 deputați doresc o platformă de stabilitate”. „Nu este momentul să schimbăm președintele”, a mai spus Lecornu, care a invocat instabilitatea globală și rolul diplomatic al Franței ca motive suplimentare pentru menținerea stabilității la vârf. Pe de altă parte, Édouard Philippe – unul din foștii miniștri ai Franței – i-au cerut lui Macron să demisioneze, iar partidele extremiste din țară vor alegeri anticipate. Sebastien Lecornu a demisionat luni din funcția de prim-ministru, la nici o zi de la momentul anunțului noii echipe de guvernare. El a avut cel mai scurt mandat de prim-ministru din istoria modernă a Franței, care a durat doar 27 de zile.
Frankfurter Allgemeine Zeitung: Starea deplorabilă a Franței nu se va îmbunătăți prin amânarea reformelor /Macron este în impas
Criza politică din Franța tinde să se accentueze, având cauze multiple, în special de ordin financiar, comentează publicația germană Frankfurter Allgemeine Zeitung, avertizând că președintele Emmanuel Macron este incapabil să acționeze cu determinare, din cauza problemelor instituționale. ”Mulți poartă responsabilitatea tragediei politice din Franța. În primul rând, este responsabilitatea președintelui, care nu a reușit formarea unei majorități în Adunarea Națională anul trecut. Apoi, este responsabilitatea partidelor, care refuză compromisurile. Este și vina premierilor, care nu se ridică la înălțimea așteptărilor. Sebastien Lecornu, al cincilea prim-ministru din al doilea mandat al președintelui Macron, a rezistat doar câteva săptămâni, contribuind, temporar, la propriul eșec prin selectarea specialiștilor pregătiți insuficient”, notează Nikolas Busse, într-un editorial publicat în cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Criza politică din Franța are cauze multiple, iar Macron este blocat ”Criza politică din Franța are multiple cauze, iar un lucru este sigur: problemele financiare ale țării vor persista. Multe voci de la Paris cred că alegerile parlamentare anticipate sunt soluția de rezolvare a problemelor. Însă acest lucru nu va face decât să amâne rezolvarea”, subliniază editorialistul. Luni, piețele financiare le-au reamintit politicienilor de problemele bugetare. Dacă a doua economie a UE și a zonei euro va fi evaluată ca fiind sub nivelul Greciei sau al Italiei, vor apărea semnale de avertisment. ”În lipsa unui buget echilibrat și al unui guvern stabil, Macron nu va realiza prea multe. Starea deplorabilă a Franței este exacerbată de sistemul celei de-a V-a Republici și de o cultură politică a confruntării, iar problemele sunt asemenea celor din alte țări ale Europei: accentuarea polarizării între forțele de stânga și cele de dreapta, forțele politice de centru care sunt slabe și un stat suprasaturat. Franța ar trebui să organizeze alegeri la termen în 2027. Este greu de imaginat că lucrurile vor putea continua la fel până atunci”, concluzionează editorialistul. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Seulul cere intervenția Beijingului în planul DENUCLEARIZĂRII Phenianului/ Xi ar putea efectua o vizită în Coreea de Sud cu ocazia summitului APEC VIDEO Cancelarul Merz pariază în continuare pe MOTORUL TERMIC /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Criză politică în Franța. Macron îi cere lui Lecornu să continue negocierile pentru formarea unui nou guvern
Într-o încercare disperată de a evita prăbușirea taberei sale de centru-dreapta, biroul președintelui a anunțat luni seară că Macron i-a cerut lui Lecornu să continue „negocierile finale până miercuri seară” pentru a construi o platformă politică și a asigura stabilitatea țării. Lecornu a declarat, într-o postare pe rețeaua de socializare X, că a acceptat solicitarea și că îl va informa pe Macron până miercuri dacă discuțiile vor produce rezultate care să-i permită președintelui „să tragă toate concluziile necesare”. Franța e aproape de o criză fără precedent Noua însărcinare a lui Lecornu încheie 24 de ore tumultuoase în politica franceză, care au împins țara tot mai aproape de o criză fără precedent. Totul a început duminică seară, când a fost anunțată prima listă de miniștri. Politicienii din opoziție și potențialii parteneri de coaliție s-au declarat dezamăgiți, deoarece echipa era formată în mare parte din aceleași figuri care făcuseră parte din guvernul predecesorului lui Lecornu, François Bayrou, destituit luna trecută din cauza proiectului de buget. Bruno Retailleau, liderul formațiunii conservatoare Les Républicains, a fost reales în funcția de ministru de Interne, dar a criticat imediat alegerile lui Lecornu, spunând că acestea includ prea mulți oficiali apropiați de Macron, printre care fostul ministru al Economiei, Bruno Le Maire, desemnat să devină ministrul Forțelor Armate. Lecornu și-a dat demisia chiar în momentul în care Retailleau și Les Républicains păreau pregătiți să doboare guvernul prin retragerea sprijinului lor. Lecornu are 48 de ore pentru a găsi o majoritate Nu este clar dacă Lecornu va reuși, în următoarele 48 de ore, să aducă suficiente concesii pentru a satisface formațiunea Les Républicains sau o parte suficientă din opoziție pentru a permite adoptarea bugetului. Le Maire, a cărui numire a stârnit îngrijorare în rândul Les Républicains, a anunțat că renunță complet la noua funcție și că nu va exercita nici măcar un rol interimar. „Nicio situație individuală nu ar trebui să împiedice buna funcționare a țării și a instituțiilor noastre”, a declarat acesta.
Cutremur pe bursele europene: DEMISIA premierului lui Macron scade valoarea euro

Bursele europene au reacționat violent după demisia inopinată a premierului Sebastien Lecornu, astfel că valoarea euro, dar și a activelor franceze, au scăzut dramatic. Încrederea investitorilor în a doua economie a zonei euro a fost din nou trădată. Haosul politic din Franța nu oferă garanții în privința dezvoltării mediului de afaceri, astfel că investitorii nu vor să-și asume riscuri. „Este îngrijorător că noul cabinet nu a rezistat mai mult 12 ore”, transmit analiștii. Bursa de la Paris (CAC40) a scăzut brusc cu aproape 2% luni. Vestea a determinat creșterea costului obligațiunii franceze pe zece ani, ajungând momentan la 3,61% înainte de a scădea înapoi la 3,57%, în creștere cu șapte puncte de bază față de închiderea anterioară. Totodată, moneda unică europeană (euro) s-a depreciat cu 0,7%, ajungând la 1,1665 dolari. „Dacă pragul de 3,60% este depășit, datoria franceză ar putea fi expusă unor atacuri masive, amplificând nervozitatea pieței. Demisia lui Lecornu aruncă scena politică în incertitudine. Investitorii se tem de un efect de domino asupra politicii economice și fiscale”, avertizează specialiștii, potrivit Le Figaro. Printre acțiunile cele mai afectate s-au numărat BNP Paribas (-5,18%), Crédit Agricole (-4,76%) și Veolia (-4,12%). Aceeași poveste a fost valabilă și pentru piețele bursiere europene, care au deschis luni în scădere: Frankfurt a pierdut 0,14%, Londra 0,16% Milano 0,86%. La Frankfurt, tranzacțiile au fost calme, dar tendința indicelui DAX din ultimele zile a fost de a-l vedea apropiindu-se lent de maximul istoric de 24.639, atins pe 11 iulie. RECOMANDAREA AUTORULUI Haosul politic persistă în Franța. Premierul Lecornu a DEMISIONAT la scurt timp după formarea Cabinetului EPOCA SOROS în România. Anul în care miliardarul „trece” la PUTERE. Cum s-a infiltrat rețeaua în mediul politic și justiție
Franța: Sebastien Lecornu a anunțat structura noului guvern. Numele din noua echipă

Premierul francez Sébastien Lecornu a prezentat duminică membrii cheie ai noului său guvern, după câteva săptămâni de la numirea sa în funcție de către președintele Emmanuel Macron. Fostul ministru al Industriei, Roland Lescure, care a candidat la funcția de premier anul trecut, preia funcția de ministru al finanțelor și economiei de la Eric Lombard. Lui îi va reveni sarcina de a prezenta un proiect de buget pentru 2026 care să fie acceptat de către parlament, într-un context extrem de dificil pentru finanţele publice franceze. Bruno Le Maire, fost ministru al economiei, care a părăsit politica anul trecut, s-a întors în guvern pentru a prelua funcția de ministru al forțelor armate. Puține nume noi în noul guvern Potrivit POLITICO, sunt puține nume noi în guvernul Lecornu, un semn că forțele politice reprezentate în administrațiile succesive ale lui Macron rămân în mare parte aceleași. Ministrul educației Elisabeth Borne rămâne în funcție, la fel și ministrul teritoriilor de peste mări Manuel Valls – ambii foști prim-miniștri. Ministrul de externe Jean-Noël Barrot, ministrul justiției Gérald Darmanin și ministrul bugetului Amélie de Montchalin și-au păstrat, de asemenea, funcțiile. Bruno Retailleau, liderul conservator al partidului Les Républicains, va rămâne ministru de Interne. Annie Genevard și Rachida Dati vor rămâne în funcțiile de miniștri ai agriculturii, respectiv culturii. Trei guverne într-un an Franța se confruntă cu o criză guvernamentală din vara anului 2024, atunci când victoria extremei drepte la alegerile europarlamentare l-a determinat pe Macron să dizolve Parlamentul și să organizeze alegeri anticipate. De atunci și până în prezent, Franța a cunoscut trei guverne într-un singur an, o situație care pune sub semnul întrebării capacitatea președintelui Macron de a asigura o guvernare stabilă în ultimii ani ai mandatului său.
Mii de manifestanți s-au adunat în Franța pentru a-și exprima sprijinul față de flotila pentru Gaza
Câteva mii de persoane s-au adunat în Place de la République din Paris, la apelul mișcării La France Insoumise (LFI), înainte de a fi dispersate de forțele de ordine. „Vreau să exprim aici toată solidaritatea noastră” cu persoanele care se aflau la bordul flotei și care sunt în prezent în arest preventiv în Israel, a declarat lidera deputaților LFI, Mathilde Panot, în fața manifestanților, care în majoritate fluturau steaguri palestiniene, potrivit Le Figaro. Alături de liderul Insoumis, Jean-Luc Mélenchon, și de coordonatorul LFI, Manuel Bompard, ea a cerut „nu numai eliberarea militanților Flotilei”, ci și „suspendarea acordului dintre Uniunea Europeană și Israel, sancțiuni împotriva lui Benyamin Netanyahu și, în sfârșit, ca Franța să facă ceva”. „Nu există pace în lume fără dreptate în Palestina”, „Nu mai ucideți copiii din Palestina”, „Eliberați Flotila. Eliberați Palestina”, au scandat manifestanții. Manifestații și în alte orașe din Franța În Lille, 200 de persoane au fluturat steaguri palestiniene. În Lyon, doi participanți au explicat că protestează frecvent de doi ani împotriva „genocidului” din Gaza. Dar joi seară, ei au cerut în mod special ca „guvernul francez să asigure securitatea cetățenilor săi și ca Israelul să respecte dreptul internațional”. La Rennes, câteva sute de manifestanți s-au adunat în centrul orașului, iar 12 persoane au fost arestate în marja adunării, potrivit prefecturii Ille-et-Vilaine. Nu sunt primele proteste de acest gen În marile orașe din Europa, dar și din alte colțuri ale lumii, susținătorii activiștilor care transportă ajutoare spre Gaza au ieșit în stradă încă de miercuri seară. S-a întâmplat în Tunisia, Belgia, Spania, Germania, Grecia, Italia, Libia sau chiar și Mexic. De asemenea, Guvernul spaniol a reacționat joi, după ce mai mulți cetățeni spanioli care se aflau în cadrul flotilei au fost reținuți de autoritățile israeliene. Flotila a devenit simbolul opoziției internaționale față de blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza.
Gigantul Shein va deschide primele magazine fizice permanente într-o țară europeană

Gigantul online Shein va deschide, începând cu luna noiembrie, primele magazine fizice permanente în Franța. Acestea vor fi amenajate în primă fază în Paris și vor urma altele în cinci orașe – Dijon, Reims, Grenoble, Angers și Limoges, potrivit Reuters. Decizia vine în contextul în care Shein a deschis anterior magazine temporare în orașe precum Madrid și Paris, însă nu a deschis până acum un magazin fizic permanent. Noile magazine sunt deschise printr-un parteneriat cu grupul imobiliar Societe des Grands Magasins (SGM), iar prin această inițiativă vor fi create aproximativ 200 de locuri de muncă în Franța, potrivit unui comunicat de presă emis de Shein, scrie BBC. „Alegând Franța ca loc pentru testarea comerțului cu amănuntul fizic, Shein își propune să aducă beneficii clienților francezi și sectorului de retail în general”, a declarat compania. Totodată, decizia Shein de a deschide primele magazine fizice permanente în Franța vine la câteva luni după ce Senatul francez a adoptat în iunie un proiect de lege pentru reglementarea industriei modei rapide, sancționând companii precum Shein și Temu și interzicând reclamele acestora.
Milionarul rus Pavel Durov explică într-un interviu cum i-a cerut Franța să cenzureze alegerile din România și Moldova
Durov a povestit că în perioada în care a fost blocat în Franța, i s-a propus o întâlnire cu șeful serviciilor de informații externe prin intermediul unui antreprenor tech cunoscut. În cadrul acestei întrevederi, i s-a cerut să restricționeze conținutul de pe Telegram care sprijinea candidatul conservator la prezidențialele din România. „Mi-au spus direct că guvernul francez nu sprijină acel candidat și m-au întrebat dacă sunt dispus să închid canalele care îl susțin sau care protestează față de candidații pro-europeni. Le-am răspuns că nu putem face asta, pentru că ar fi cenzură politică”, a declarat fondatorul Telegram. El a subliniat că platforma are reguli clare împotriva violenței, dar că nu va bloca dezbateri sau manifestații pașnice. „Dacă tu crezi că, pentru că sunt blocat aici, poți să-mi spui ce să fac, te înșeli amarnic. Aș prefera să fac de fiecare dată exact opusul”, a spus Durov. Potrivit acestuia, presiunile nu s-au limitat la România. În aceeași perioadă, prin intermediari, i s-a cerut să închidă canale din Republica Moldova, în contextul unor alegeri. „Ni s-a spus să luăm legătura cu guvernul moldovean pentru a rezolva situația. Am acceptat doar să verificăm dacă există conținut care încalcă regulile Telegram”, a adăugat el. „Am avut o mică dezbatere cu el despre moralitatea întregii situații. Și, la un moment dat, am decis să dezvălui conținutul acestei conversații, pentru că nu am semnat niciun NDA (n.r. Non Disclosure Agreement / Acord de confidențialitate) . Nu semnez niciodată NDA-uri cu oameni de acest fel. Vreau să pot spune lumii ce se întâmplă. Și pentru mine este destul de șocant să vezi oameni din guvernul francez încercând să profite de această situație — dacă nu cumva chiar au avut ceva de-a face cu declanșarea investigației în sine — și să o folosească pentru a-și atinge obiectivele politice sau geopolitice. Eu consider asta o tentativă de a mă umili personal și de a umili, colectiv, milioane de utilizatori Telegram. Și e destul de ciudat că aceeași agenție ne-a cerut să facem anumite lucruri și în Moldova. Chiar înainte de asta, cred că prin octombrie anul trecut sau septembrie, am fost arestat la Paris, la sfârșit de august. Și apoi, din nou, am fost abordat printr-un intermediar și întrebat: «Ați putea să dați jos niște canale în Moldova, pentru că sunt alegeri și ne temem să nu existe interferențe cu aceste alegeri? Ați putea să vă conectați cu reprezentanții guvernului Moldovei și să vă ocupați de asta?». Noi am spus: „Suntem bucuroși să ne uităm și să vedem dacă există conținut acolo care încalcă regulile noastre. Într-adevăr, existau câteva canale care încălcau regulile, foarte puține ce e drept, și au fost șterse” a explicat Durov. Durov a catalogat aceste demersuri drept „o tentativă de a-l umili personal și de a umili milioane de utilizatori Telegram colectiv”.
Serbia reține 11 persoane acuzate că au plasat capete de porc la moschei din Paris

Conform AP, poliția sârbă a anunțat marți reținerea a 11 persoane suspectate că au organizat și desfășurat acțiuni de incitare la ură și discriminare pe teritoriul Franței și Germaniei, în perioada aprilie-septembrie. Printre incidente se numără plasarea de capete de porc în fața a nouă moschei din regiunea Parisului, cinci dintre acestea purtând numele președintelui Emmanuel Macron. Potrivit autorităților franceze, aceste acțiuni au fost catalogate drept o tentativă de ingerință străină menită să „provoace tulburări în inima națiunii”. Deși nu a fost nominalizată vreo țară, incidentele poartă trăsături similare altor tentative atribuite Rusiei și rețelelor sale de influență. Suspecții conduceau o mașină cu numere de Serbia Ancheta din Franța a pornit după ce un fermier din Normandia a declarat că a vândut 10 capete de porc unor bărbați care conduceau o mașină cu numere de Serbia. Vehiculul a fost surprins ulterior pe camere de supraveghere în Paris, în timp ce doi indivizi plasau capetele în fața lăcașurilor de cult, înainte de a părăsi țara. Telefonul mobil folosit de aceștia, înregistrat pe o rețea din Croația, a fost localizat la granița cu Belgia. Presupusul organizator al grupului nu a fost încă reținut Poliția sârbă a precizat că presupusul organizator al grupului, care ar fi acționat la instrucțiunile unui serviciu străin de informații, nu a fost încă reținut. Reținerea vine la doar câteva zile după o altă operațiune, în care doi suspecți au fost arestați în Serbia pentru implicarea în antrenarea a peste 100 de străini cu scopul de a provoca revolte în timpul alegerilor din Moldova. Incidentele din Franța amintesc de alte acte de vandalism cu tentă antisemită, precum profanarea, în mai 2024, a unui memorial dedicat celor care au salvat evrei în timpul ocupației naziste. Un raport al serviciilor franceze de informații a atribuit atunci atacul agenției ruse FSB.
Rusia dorește să includă armele nucleare franceze și britanice în negocierile privind dezarmarea

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „pe termen lung”, se dorește ca arsenalele franceze și britanice să fie incluse în discuțiile pentru prelungirea noului tratat START privind controlul armelor nucleare. „Negocierile privind reducerea armelor nucleare strategice trebuie să fie purtate mai întâi între Rusia și Statele Unite, dar arsenalele Marii Britanii și Franței vor trebui în cele din urmă incluse. Pe termen lung, nu putem rămâne abstracți în ceea ce privește arsenalele (europene). Mai ales că acestea sunt o componentă a problemei generale a securității europene globale și a stabilității strategice”, a explicat Dmitri Peskov, potrivit Le Figaro. Ce prevede tratatul START Noul Tratat START a fost semnat în 2010 de președinții SUA și ai Rusiei, Barack Obama și Dmitri Medvedev. Tratatul a fost prelungit în ultimul moment în 2021 pentru cinci ani de către Joe Biden. În 2023, Rusia și-a suspendat participarea la tratat în contextul războiului din Ucraina, declarând în același timp că va continua să îl respecte. Acest acord, care vizează prevenirea proliferării nucleare între cele două țări, limitează dimensiunea arsenalelor SUA și Rusiei la 1.550 de focoase nucleare desfășurate (restul poate fi stocat) și 700 de lansatoare strategice. Cu toate acestea, nici Franța, nici Marea Britanie nu au fost vreodată parte la acest tratat. Ambele țări au mult mai puține arme nucleare decât SUA și Rusia. În prezent, Franța are puțin sub 300 de focoase nucleare, iar Regatul Unit peste 200. Prin comparație, Rusia și Statele Unite au un total de peste 5.000 de focoase nucleare. De la sfârșitul Războiului Rece, Franța și Regatul Unit și-au redus semnificativ stocurile. În iulie, însă, cele două țări au semnat o declarație care a indicat pentru prima dată posibilitatea utilizării „puterii forțelor nucleare ale celor două națiuni într-un mod coordonat” în contextul retragerii SUA din NATO. Propunerea lui Vladimir Putin de a prelungi noul tratat START cu un an a fost descrisă ca fiind „destul de bună” de Casa Albă. Dar Donald Trump ar dori să includă China, al cărei arsenal crește foarte mult.