Fitch a retrogradat ratingul Franței la A+, pe fondul instabilității politice și al crizei datoriilor
Agenţia Fitch a retrogradat vineri ratingul de credit al Franţei, în contextul în care preşedintele Emmanuel Macron se confruntă cu instabilitatea politică şi dezacordurile privind modul de punere în ordine a finanţelor publice tensionate ale ţării. Agenţia de rating americană, una dintre principalele instituţii globale care evaluează soliditatea financiară a debitorilor suverani, a retrogradat capacitatea Franţei de a rambursa datoriile de la „AA-” la „A+”, cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată de o agenţie majoră de rating. De asemenea, a precizat că datoria Franţei va continua să crească până în 2027, dacă nu se iau măsuri urgente, atribuind reducerea acesteia lipsei „unui orizont clar pentru stabilizarea datoriei în anii următori”. Măsura vine la patru zile după ce Francois Bayrou a demisionat din funcţia de prim-ministru, după ce a pierdut un vot de încredere parlamentar în urma unei încercări de a adopta un buget de austeritate. El solicitase reduceri majore de cheltuieli în buget pentru a reduce deficitul şi datoria Franţei. Retrogradarea va complica şi mai mult sarcina noului prim-ministru, Sebastien Lecornu, care probabil conduce un guvern minoritar, de a elabora bugetul pentru anul viitor.
Franța și Germania trimit avioane de luptă pentru protejarea spațiului aerian polonez
Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va mobiliza trei avioane de vânătoare Rafale pentru protejarea spațiului aerian polonez și al Europei de Est, în cooperare cu NATO. Decizia vine după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al Poloniei, incident considerat de Varșovia un act deliberat. „Nu vom ceda în fața intimidărilor crescânde ale Rusiei”, a transmis Macron pe platforma X, menționând discuțiile purtate cu premierul polonez Donald Tusk, secretarul general NATO Mark Rutte și premierul britanic Keir Starmer. Germania își sporește prezența militară pentru protejarea spațiului aerian polonez La rândul său, Germania a anunțat extinderea misiunii sale în cadrul poliției aeriene NATO. Cancelaria de la Berlin a precizat că numărul avioanelor de luptă germane dislocate în Polonia va crește de la două la patru, iar mandatul va fi prelungit cu încă trei luni. Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius, a subliniat că măsura reprezintă un răspuns direct la încălcările repetate ale spațiului aerian polonez de către dronele rusești. ONU discută de urgență situația privind protejarea spațiului aerian polonez În plan diplomatic, Polonia a solicitat o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU, programată vineri la New York. Ministrul de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a declarat că scopul este de a atrage atenția comunității internaționale asupra „atacului fără precedent al dronelor rusești împotriva unui stat membru al ONU, al Uniunii Europene și al NATO”. Incursiunea a aproximativ 20 de drone, venite din spațiul aerian ucrainean și belarus, a stârnit neliniște în Polonia și în rândul aliaților, determinând apeluri pentru întărirea capacităților militare NATO pe flancul estic.
24 de ore în care Planeta s-a aprins. Haos în Franța, suspendarea Acordului UE-Israel, după atacul din Qatar, Revoluție în Nepal.
Franța este afectată de o criză constituțională profundă, marcată de proteste masive, iar Uniunea Europeană vrea suspendarea Acordului comercial cu Israelul – acestea sunt principalele evenimente din Europa, în timp ce atenția pe plan global rămâne asupra evoluțiilor legate de bombardamentul surprinzător efectuat de Israel contra liderilor Hamas aflați în exil în Qatar și asupra conflictului civil din Nepal. Ultimele 24 de ore au marcat escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu. Aviația militară israeliană a efectuat un atac îndrăzneț asupra liderilor Hamas refugiați în Doha, o zonă ce părea sigură până marți. Cel puțin 15 avioane de vânătoare israeliene au atacat imobile rezidențiale din Doha, vizând membri ai Biroului politic al grupului islamist Hamas. Atacul a fost decis de Cabinetul de securitate condus de premierul Benjamin Netanyahu și intervine în pofida eforturilor Qatarului de intermediere a negocierilor între Hamas și Israel. Bombardamentele israeliene, soldate cu moartea a cinci membri Hamas și a unor civili, nu par să fi eliminat conducerea grupului militant palestinian. În schimb, amplifică tensiunile regionale, periclitează soarta ostaticilor israelieni din Fâșia Gaza și îl pune într-o situație delicată pe președintele SUA, Donald Trump, care a părut să se delimiteze public de Netanyahu. ”Nu sunt deloc încântat de întreaga situație”, a reacționat Trump, în timp ce vicepreședintele James David Vance a apreciat că atacul din Doha ”nu servește nici intereselor Statelor Unite, nici intereselor Israelului”. UE vrea suspendarea Acordului comercial cu Israelul Cele mai multe țări din cadrul Uniunii Europene susțin constant Israelul, dar pledează și pentru soluția a două state – israelian și palestinian – ca modalitate de a depăși actualul conflict. În contextul dezastrului umanitar produs de armata israeliană în Fâșia Gaza ca reacție la atacurile teroriste din octombrie 2023 și pe fondul activităților israeliene de colonizare din Cisiordania, numeroase țări europene și oficialii UE au devenit exasperați de atitudinea sfidătoare a premierului Netanyahu. Atacul asupra Qatarului a amplificat frustrarea liderilor europeni. Ursula von der Leyen a fost extrem de virulentă în Parlamentul European. Președintele Comisiei Europene vrea suspendarea Acordului comercial cu Israelul. ”Uniunea Europeană nu își poate permite să fie paralizată în fața crizei din Fâșia Gaza. Ceea ce se întâmplă în Gaza a zdruncinat conștiința lumii. Oamenii sunt uciși în timp ce cerșesc mâncare, mamele țin în brațe bebeluși fără viață. Vom propune sancționarea miniștrilor israelieni extremiști, a coloniștilor implicați în acte de violență, vom propune suspendarea parțială a Acordului de Asociere cu Israelul”, a afirmat Ursula von der Leyen. Decizia le va aparține statelor membre UE, iar suspendarea Acordului comercial cu Israelul este improbabilă. Criza constituțională din Franța reflectă neputința președintelui Macron Criza politică din Franța, care a culminat cu demiterea de către Parlament a premierului Francois Bayrou, reflectă neputința președintelui Emmanuel Macron în actuala configurație electorală eterogenă, marcată de ascensiunea forțelor de extremă-dreapta și de stânga. Macron este nevoit să identifice rapid soluții de redresare a finanțelor Franței, o țară care a acumulat datorii foarte mari în contextul ineficienței economiei de a susține un nivel de trai la standarde foarte înalte. Protestele masive sugerează că populația s-a săturat de ineficiența Administrației de la Paris, care însă este blocată între presiunile financiare, militare, economice și revendicările sindicatelor și ale cetățenilor. Conflictul civil din Nepal se menține în atenția întregii lumi Protestele din Nepal, soldate deja cu zeci de morți, reflectă starea de nemulțumire profundă într-o țară cu un nivel de trai foarte scăzut. Factorul care a declanșat protestele masive este legat de combaterea corupției. Autoritățile tocmai interziseseră funcționarea a 26 de platforme online, iar criticii au denunțat blocarea campaniei anti-corupție. Protestatarii au dat foc Parlamentului și au atacat sedii ale instituțiilor guvernamentale. Premierul KP Sharma Oli a fost nevoit să demisioneze. Criza reflectă nemulțumirea profundă a populației față de nivelul de trai din Nepal. Revoluția care riscă să devină război civil reflectă curentele politice în schimbare pe plan mondial, modificarea configurației regionale, într-o zonă aflată la confluența influențelor directe ale Indiei și Chinei, două puteri emergente de rang global aflate permanent în rivalitate. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Der Spiegel: Trump urmează modelul lui Putin /Președintele SUA construiește un sistem OLIGARHIC și amenință lumea liberă
Emmanuel Macron îl numește pe Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru al Franței
Sébastien Lecornu, care a ocupat funcția de ministru al Apărării în cabinetul precedent, va deveni al cincilea prim-ministru al țării în ultimii doi ani. Ultimii doi premieri au fost înlăturați după ce au încercat să adopte bugete ce vizau o reducere drastică a deficitului Franței, cel mai mare din zona euro, informează Bloomberg și Reuters. Alegerea lui Lecornu, în vârstă de 39 de ani, arată hotărârea lui Macron de a continua cu un guvern minoritar care sprijină ferm agenda sa de reforme economice pro-business. Prin numirea lui Lecornu, Macron riscă să îndepărteze Partidul Socialist de centru-stânga, lucru ce ar obliga președintele și guvernul să depindă de sprijinul Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen, în parlament. Prioritatea imediată a lui Lecornu va fi să construiască un consens pe tema bugetului pentru 2026, sarcina care l-a costat funcția pe Bayrou, după ce acesta a insistat pe reduceri dure de cheltuieli pentru a aduce sub control deficitul bugetar Cine e Sebastien Lecornu Lecornu a ocupat recent funcția de ministru al Apărării, gestionând creșterea bugetului apărării și contribuind la conturarea poziției europene privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, în eventualitatea unui acord de pace cu Rusia. El a intrat în politică la 16 ani, făcând campanie pentru fostul președinte Nicolas Sarkozy. La 18 ani a devenit primar al unui mic oraș din Normandia, iar la 22 de ani era cel mai tânăr consilier guvernamental al lui Sarkozy. A părăsit partidul conservator Les Républicains pentru a se alătura mișcării centriste a lui Macron, imediat după alegerea acestuia în 2017. Cinci ani mai târziu, Lecornu i-a condus campania de realegere. Prin numirea unui ministru din propria tabără, dar cu un trecut conservator, Macron pare să fi decis să-și protejeze cu orice preț moștenirea economică. Lecornu a avut, pe alocuri, relații de dialog cu Marine Le Pen și cu liderul partidului său, Jordan Bardella, cu care a participat la un dineu secret anul trecut. Oficialii RN au declarat pentru Reuters că ar putea menține o formă de sprijin tacit pentru Lecornu, dacă acesta ar fi numit premier.
Le Monde: François Bayrou, nouă luni de crize la Matignon /Premierul Franței a fost demis din cauza unei teme care nu este prioritară pentru Macron
Premierul Franței, François Bayrou, a fost demis luni seară de Parlament din cauza asumării răspunderii pentru remedierea problemelor finanțelor publice, o temă care nici măcar nu este prioritară pentru președintele Emmanuel Macron, comentează cotidianul Le Monde. În decembrie 2024, François Bayrou traversa cu nonșalanță curtea Guvernului Franței, pentru a prelua puterea de la Michel Barnier. Bayrou, un politician de centru, aspira de șapte ani la postul de prim-ministru, deși la Palatul Elysée a încercat de trei ori să acceadă fără succes. ”Știu că dificultățile sunt mai mari decât șansele de succes. Nu știu nimic despre problemele cât Vârful Himalaya, dar trebuie să încerc”, afirma François Bayrou alături de Michel Barnier, demis și el de Adunarea Națională în decembrie 2024. ”Al patrulea premier numit de președintele Emmanuel Macron începând din 2022, demis luni prin votul Adunării Naționale, nu a beneficiat de niciun statut de grație. La doar trei zile după numirea în funcție, deplasarea sa la Pau en Falcon pentru a prezida ședința Consiliului Municipal al orașului, unde intenționa să rămână primar, a declanșat prima polemică a guvernării sale. În ianuarie, după multe negocieri, grupul socialist nu a votat moțiunea de cenzură (…), dar Bayrou a acceptat redeschiderea discuțiilor pe tema reformei pensiilor. (…) Ulterior, au apărut polemici pe tema imigrației, ceea ce a relansat partidul Mobilizarea Națională”, notează Nathalie Segaunes, într-un editorial publicat în cotidianul Le Monde. Afacerea ”Bétharram” În februarie, a izbucnit afacerea ”Bétharram”. Grupul Mediapart a dezvăluit că premierul Franței intervenise în 1996 la un judecător de instrucție pentru a lua apărarea Școlii ”Notre-Dame-de-Bétharram” și a părintelui Silviet-Carricart, fost director al unității de învățământ, inculpat pentru viol și agresiuni seuale asupra minorilor. Premierul Bayrou a negat că ar fi avut cunoștință de agresiuni sexuale la acea școală privată. Adunarea Națională a creat o comisie de anchetă, iar François Bayrou este vizat de o plângere privind nedenunțarea delictelor. Tensiuni cu Macron, care nici măcar nu are prioritarea relansării finanțelor publice Declarațiile lui Bayrou au fost permanent aproximative, iar relațiile cu șeful statului au fost tensionate. Macron nu a ezitat să îl contrazică public pe prim-ministru, în special când a propus referendumul pe tema reformei pensiilor, când a avertizat Guvernul algerian și când a reintrodus insecticide care erau interzise. ”Începând din mai, premierul Bayrou propunea organizarea unui referendum asupra finanțelor publice. Era o piatră în grădina președintelui Republicii, singurul abilitat să convoace referendumuri. Și este adevărat că Macron nu a avut niciodată ca prioritate remedierea situației finanțelor publice. În iulie, Bayrou a prezentat un plan riguros de redresare a finanțelor publice, pe care l-a catalogat drept «momentul adevărului»”, subliniază editorialistul Nathalie Segaunes. François Bayrou și-a petrecut vara la Matignon, dar nu a purtat deloc negocieri cu Partidul Socialist (stânga) sau cu formațiunea Mobilizarea Națională (RN, extremă-dreapta). La 74 de ani, oare François Bayrou va începe marți o nouă aventură de traversare a deșertului? Președintele Mișcării Democrate (MoDem), care așteaptă al doilea proces în cazul asistenților eurodeputaților, dă asigurări că ”aventurile” sale politice nu s-au încheiat, deși refuză orice plan care ar favoriza o nouă candidatură pentru Palatul Elysée. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Revoluția POPULISMULUI de dreapta /Valul generat de Trump și Meloni se extinde pe plan mondial Shigeru Ishiba și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru al JAPONIEI, în urma presiunilor exercitate de Partidul Liberal Democrat
Țara care oferă cetățenilor 1.000 de euro cadou pentru mașinile electrice cu baterii fabricate în Europa
Într-un comunicat emis luni de miniștrii Tranziției Ecologice și Energiei, aceștia au explicat că noul bonus va intra în vigoare la 1 octombrie și se va adăuga „bonusului ecologic” care este în vigoare de la 1 iulie, scrie EFE. Asta înseamnă că la cei 1.000 de euro se va adăuga „bonusul ecologic” la care sunt eligibile toate persoanele fizice, cu sume în funcție de veniturile lor și până la maximum 4.200 de euro. Lista mașinilor, actualizată lunar Lista vehiculelor eligibile va fi făcută publică „în zilele următoare” și va fi actualizată lunar. Miniștrii au justificat acest lucru în declarația lor pentru a „încuraja relocarea lanțului valoric al vehiculelor electrice și a sprijini ocuparea forței de muncă în industrie pe continentul nostru”. „Confruntată cu o concurență internațională puternică”, au remarcat aceștia, „Europa trebuie să își consolideze producția” pentru a o alinia cu „agenda sa strategică de autonomie”. „Franța apără această viziune și reafirmă faptul că producția este o condiție prealabilă a suveranității. Ambiția de mediu este un mijloc de reindustrializare”, au remarcat aceștia. Bateriile pentru vehiculele electrice vândute în Europa, care până acum provin în mare parte din Asia, pot reprezenta 40% din prețul total al unui vehicul electric. Mai multe dintre companiile care au investit în construirea de fabrici de baterii în UE se confruntă cu dificultăți, inclusiv probleme de competitivitate din cauza prețurilor la energie, dar și acces la materii prime, pe care China le controlează în mare măsură.
Francois Bayrou pierde votul de încredere și își va prezenta demisia. El a prezentat un pachet de măsuri de combaterea a deficitului, dar opoziția și sindicatele l-au primit cu proteste
UPDATE 20:05 Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere Guvernul Franței a căzut la moțiunea de încredere. Pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici, un guvern cade în urma unui vot de încredere cu 194 de voturi contra 364, anunță președinta Adunării Naționale. François Bayrou va trebui să prezinte demisia guvernului său președintelui Republicii, care va numi un prim-ministru, care se va ocupa de formarea unui guvern. Știrea inițială Bayrou și guvernul său minoritar vor fi supuși luni unui vot de încredere cu privire la o propunere de reducere a bugetului cu 43,8 miliarde de euro, pe care, în afara unei schimbări miraculoase de opinie din partea unui bloc important de parlamentari din opoziție, este aproape sigur că o vor pierde. Răsturnarea guvernului l-ar obliga probabil pe președintele Emmanuel Macron să caute un al cincilea șef de guvern în mai puțin de doi ani, în timp ce Parisul se străduiește să liniștească piețele financiare că poate controla suficient cheltuielile publice scăpate de sub control. Cum am ajuns aici? Și de ce situația seamănă parțial cu România Situația politică din Franța a devenit din ce în ce mai tensionată de când președintele Emmanuel Macron a făcut o mișcare riscantă, convocând alegeri parlamentare anticipate în 2024, care au dus la formarea a trei blocuri politice în parlament, niciunul dintre acestea neavând majoritate absolută. Controlul lui Macron asupra parlamentului s-a slăbit pe măsură ce datoria și deficitul Franței a crescut. Franța se află acum sub o presiune acută pentru a-și redresa finanțele. Datoria publică a urcat la 113,9% din PIB, iar deficitul de anul trecut a fost aproape dublu față de limita de 3% impusă de UE. Afirmând că sunt necesare decizii dificile, Bayrou, un politician veteran de centru-dreapta și al patrulea prim-ministru al lui Macron de la realegerea acestuia în 2017, a încercat să adopte un buget pentru 2026 care ar necesita economii de aproape 44 de miliarde de euro – în mare parte prin reducerea cheltuielilor publice și eliminarea a două zile de sărbătoare legală. Acest lucru a provocat proteste din partea oponenților și sindicatelor. Neavând nicio perspectivă de adoptare a bugetului, Bayrou a solicitat, pe 25 august, un vot de încredere privind strategia sa fiscală, într-o mișcare pe care opoziția a calificat-o drept sinucidere politică. Descriind datoria națională a Franței ca fiind „o perioadă extrem de periculoasă… o perioadă de ezitare și turbulențe”, Bayrou a avertizat că există un „risc ridicat de dezordine și haos” dacă parlamentul nu va susține bugetul său de austeritate, care are ca obiectiv reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 44 de miliarde de euro. Bayrou afirmă că tinerii vor fi împovărați cu ani de rambursări ale datoriilor „pentru confortul generației baby boom”, dacă Franța nu reușește să reducă datoria publică, care reprezintă 114% din producția economică anuală. Situația din Franța, deși politic diferită ( în parlamentul din România există o majoritate) , seamănă cu cea din România. La noi ieri guvernul Bolojan a trecut de 4 moțiuni de cenzură depuse de opoziție împotriva măsurilor fiscale. Ce se va întâmpla luni? Adunarea Națională se va întruni la ora 15:00 (16:00 ora României), iar Bayrou va deschide ședința cu un discurs. Având șanse aproape nule de a câștiga, discursul va fi mai degrabă unul de formă. Cele 10 grupuri parlamentare vor răspunde, apoi vor vota. Fiecare parlamentar va introduce un buletin de vot într-o urnă. Rezultatul se bazează pe majoritatea absolută a voturilor exprimate – nu pe totalul de 577 de locuri. Dacă, așa cum se așteaptă, guvernul pierde, Bayrou trebuie să-și prezinte demisia lui Macron. Ce se va întâmpla în continuare? Dacă Bayrou pierde votul, totul va fi în mâinile lui Macron – acesta ar putea numi un alt prim-ministru, ar putea convoca alegeri anticipate sau ar putea demisiona. Până în prezent, președintele s-a opus ideii de a convoca alegeri anticipate și pare mai înclinat să caute un nou prim-ministru. Acesta ar putea fi cineva din centrul-stânga, după ce patru candidați din centrul-dreapta nu au reușit să gestioneze parlamentul divizat, sau ar putea numi un tehnocrat. Nu există reguli care să stabilească pe cine trebuie să aleagă Macron sau cât de repede. Dacă Macron își ia timp, Bayrou ar putea rămâne în funcție cu titlu provizoriu, așa cum s-a întâmplat când a căzut guvernul anterior al lui Barnier.
Săptămână turbulentă în Franța: Guvernul lui Bayrou se confruntă luni cu un vot de încredere
Viitorul prim-ministrului francez François Bayrou atârnă de un fir de ață luni, 8 septembrie, când va avea loc un vot de încredere care, pe hârtie, pare extrem de nefavorabil. Votul necesită majoritate absolută, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate ar trebui să respingă moțiunea de încredere pentru ca premierul și miniștrii săi să cadă. Aproape toate forțele politice au indicat că se vor opune moțiunii. În tabăra conservatoare, deputații Les Républicains (LR) vor avea „libertatea de a vota”, potrivit Euronews. Variantele lui Macron în cazul prăbușirii guvernului În situația în care guvernul va cădea, președintele francez Emmanuel Macron are la dispoziție trei variante: să numească un nou prim-ministru, să formeze un guvern provizoriu sau să dizolve, din nou, Adunarea Națională, așa cum a procedat la scurt timp după rezultatele alegerilor europarlamentare din 2024. În acest moment, niciuna dintre cele trei opțiuni nu pare ideală pentru președinte, care se confruntă cu o instabilitate politică persistentă de la începutul celui de-al doilea mandat. Moțiunea de demitere a lui Bayrou a fost cauzată de o propunere de reducere a bugetului din 2026 cu aproximativ 44 de miliarde de euro. Bayrou, care a avertizat că o moțiune de demitere a sa ar arunca țara într-o criză, este cel de-al patrulea premier al Franței în ultimii trei ani. El a fost numit în funcție în decembrie 2024.
Ciprian Ciucu: Noii patrioți”, care n-au habar de istoria României, blamează Franța
„Ce aveți, fraților, cu Franța? Văd că ‘noii patrioți’ , care n-au habar de istoria României, dar flutură steaguri pe TikTok, blamează (nu îmi e clar pentru ce) Franța. Iar Rusia e ok…”, a scris Ciucu. Astfel, primarul sectorului 6 amintește rolul Franței în istoria României: „Ideile Revoluției Franceze (libertate, egalitate, fraternitate) au inspirat pașoptiștii români și revoluția de la 1848. Mulți tineri români (Kogălniceanu, Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti etc.) au studiat la Paris și au adus acasă modele de modernizare Sprijin pentru Unirea Principatelor (1859). Napoleon al III-lea a sprijinit direct și asumat diplomatic unirea Moldovei și Țării Românești, chiar dacă marile puteri erau împărțite. Franța a fost un avocat al “chestiunii ROMÂNEȘTI” pe plan european Consolidarea statului român. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza și apoi a lui Carol I s-au desfășurat sub influență franceză (administrație, educație, armată) Franța a fost principalul aliat al României după intrarea în război (1916). A trimis Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Berthelot, care a reorganizat armata română Sprijinul Franței a contat ENORM la Conferința de Pace de la Paris (1919–1920), unde a fost recunoscută Marea Unire Între cele două războaie mondiale Franța a fost garantul independenței și frontierelor României prin alianțe militare” Potrivit lui Ciucu, Franța susține România modernă în Uniunea Europeană și NATO. „Franța a investit un România si a repus Dacia de la Pitești pe harta producătorilor auto din Europa. Ce aveți fraților cu Franța”, conchide primarul sectorului 6.
Bogații Franței ar putea fugi în Italia: taxa pe marile averi reaprinde tensiunile fiscale în Europa
Pentru a-și justifica opoziția față de taxa Zucman – o propunere de impozit de minim de 2% pe averile de peste 100 de milioane de euro – François Bayrou a avertizat asupra riscului unui exod fiscal al celor mai bogați contribuabili francezi către Italia. Într-un interviu acordat posturilor de știri duminică, premierul francez a declarat: „Oamenii vot pleca deoarece există acum o formă de nomadism fiscal. Iar Italia este astăzi în plină politică de dumping fiscal!”, menționând țara vecină ca posibil refugiu pentru bogații francezi care ar fugi de această taxare. Declarația a provocat o reacție imediată din partea prim-ministrului italian Giorgia Meloni, care a calificat acuzațiile drept nefondate. Într-un mesaj postat pe contul său de X, citat de Le Figaro, Meloni a scris că declarațiile sunt complet nefondate: „Este surprinzător că Parisul acuză Italia de dumping fiscal. Economia italiană este atractivă și se descurcă mai bine decât altele datorită stabilității și credibilității națiunii noastre”. Italia neagă dumpingul fiscal, dar oferă facilități milionarilor Meloni a adăugat că Italia nu aplică politici fiscale incorecte pentru a atrage investitori europeni: „Italia nu aplică politici fiscale favorabile nejustificate pentru a atrage companii europene. Totuși, începând din 2017, Italia a implementat un regim fiscal forfetar pentru marii contribuabili, oferind o taxă fixă pentru veniturile realizate în străinătate. Cunoscut după ce fotbalistul profesionist portughez Cristiano Ronaldo a beneficiat de el în 2018, mecanismul a fost recent modificat: în august 2024, contribuția anuală plătită de persoanele foarte bogate care se mută în Italia, a fost dublată de la 100.000 la 200.000 de euro. Taxa pe averi este încă pe masa negocierilor Chiar și așa, regimul rămâne atractiv pentru bogații europeni, inclusiv cei din Franța, care ar putea fi afectați de eventuala taxă Zucman. Propusă de economistul Gabriel Zucman și susținută de stânga franceză, noua taxă ar viza aproximativ 1800 de persoane și ar putea aduce statului între 15 și 25 de miliarde de euro, potrivit propunerii legislative depuse de ecologiști la începutul anului. Taxa va fi rediscutată în cadrul negocierilor bugetare pentru anul 2026, chira dacă a fost respinsă de Senat în luna iunie. În calitate de cameră superioară a Parlamentului, Senatul examinează, votează și eventual modifică legile propuse, dar, în anumite condiții, Adunarea Națională – camera inferioară – are ultimul cuvânt.