Etichetă: franta

Dan Dungaciu: Au început scandalurile pe programul SAFE. Polonia a spus că nu se împrumută de bani ca să bage sume imense în industria Germaniei sau Franței

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, analist, sociolog și geopolitician, a vorbit despre programul SAFE de înarmare și apărare, și motivele pentru care președintele Poloniei, Karol Nawrocki, refuză ca Polonia să ia parte la acesta. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Invitat în emisiunea lui Marius Tucă, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a vorbit despre culisele programului SAFE, susținând că acesta ar avea ca scop salvarea economiei franceze și germane cu ajutorul țărilor contribuabile precum România, Bulgaria sau Polonia. Acesta ar fi motivul pentru care și președintele Poloniei și-a manifestat opoziția față de programul Bruxelles-ului, susține analistul politic. „În Polonia a început scandalul cu SAFE, pentru că programul SAFE, pe care noi l-am aplaudat atâta, Bulgaria l-a luat mai mult decât noi. Nawrocki a zis nu. Nu luăm acest program să înarmăm industria germană și industria franceză pe banii noștri. Pentru că, de fapt, ăla e tot jocul SAFE-ului. Și Tusk a spus ce? Nu se poate așa ceva, pentru că el, dacă nu contrasemnează președintele, acest proiect se duce în Parlament și Parlamentul are nevoie de trei cincimi ca să treacă. Și nu au. Au majoritate singură. În Polonia e un scandal cât casa. Și Nawrocki a zis foarte clar: Unde se duc banii ăștia? Se duc în industria poloneză să facem arme? Nu. Atunci ce facem? Cumpărăm de la nemți și de la francezi. E, hai, lăsați-mă. Cu banii ăștia, dacă e, mai bine cumpăr de la americani, măcar știu că fac o legătură.” În cazul în care România ar urma exemplul Poloniei și s-ar opune programului de împrumuturi pentru apărare, îndreptându-se către politicile Washingtonului printr-o mișcare de tip suveranist, afirmă profesorul Dungaciu, proiectul Bruxelles-ului nu ar mai putea fi realizat. „Deci, când Porsche a anunțat , în al Doilea Război Mondial, că ei vor avea creștere prin 2026, au anunțat-o din perspectiva contractelor deja semnate cu industria de apărare. Ăștia devin ca rușii. Își cresc economia prin industria de apărare. Cum fac rușii acum? Sau își mențin industria cu industria de apărare. Și nemții fac la fel, francezii o să facă la fel, pe banii noștri și ai polonezilor. Noi și polonezii am împrumutat cel mai mult. Ei având totuși o brumă de industrie militară, noi nu avem deloc. Și Nawrocki spune: Nu. Ne va fi imposibil. Dacă România pleacă la Washington sau dacă România rupe rândurile acestei coaliții și aduce la coaliție o mișcare suveranistă, s-a dus în cap tot proiectul Bruxelles-ului. Pentru că Bruxelles-ul acesta spune: Ne decuplăm de americani și scoatem cordonul sanitar, îl menținem în sensul în care suveraniștii să nu vină la putere. Ăsta este proiectul pe termen lung, proiectul pe termen scurt e să-i scoată din criza economică. Cu banii noștri.”

Cumpără european. Franța vrea ca UE să impună taxe mai mari pe importurile de produse ieftine made in China

Franța intenționează să propună Uniunii Europene să impună taxe mai mari pentru produsele „made in China” pentru a contracara valul de importuri ieftine, susține un raport strategic al guvernului francez publicat luni. Raportul a fost elaborat de Haut-Commisariat t à la Stratégie et au Plan, iar potrivit analizei, sectoarele centrale și fundamentale economiei Uniunii Europene, de la automobile la produse chimice și baterii, sunt amenințate în mod direct de forța producției chinezești. Un sfert din exporturile Franței și 2/3 din producția Germaniei sunt amenințate de concurența chineză, scrie Reuters. Financial Times susține că Uniunea Europeană s-ar putea inspira după politica „cumpără american” (Buy American) a președintelui american Donald Trump. Politica „cumpără european” (Buy European) ar schimba radical poziția UE față de marile puteri concurente, acestea fiind SUA cu „tarifele punitive” și China, care a „cucerit” Occidentul cu produsele sale ieftine și care a devenit un concurent dur în domeniul industriei high-tech. Însă, regula  „cumpără european” ar putea diviza Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene, avertizează Financial Times. S-ar putea discuta despre subiectul concurenței internaționale la summitul din Belgia de săptămâna viitoare.  Liderii UE vor propune intensificarea eforturilor pentru ca blocul eurooean să se afirme în fața competitorilor.

Consilierii francezi solicită tarife UE sau un euro mai slab pentru a contracara China

Europa se confruntă cu o creștere a presiunii concurențiale din partea Chinei, firmele chineze câștigând cote de piață, inclusiv în industrii dominate odinioară de țările europene, se arată în raport, recunoscând totodată că propunerile sale ar fi dificil de pus în aplicar, scrie Reuters. Raportul a fost elaborat de Haut-Commissariat à la Stratégie et au Plan, un organism consultativ al guvernului francez care raportează direct primului ministru și ghidează politica publică pe termen lung. Analiza a constatat că sectoarele centrale pentru baza industrială a Europei, inclusiv automobile, mașini-unelte, produse chimice și baterii, sunt acum amenințate direct, un sfert din exporturile franceze și până la două treimi din producția germană fiind expuse concurenței chineze. Creșterea este determinată de produsele chinezești de calitate superioară și de avantajele susținute în materie de costuri, de 30 % până la 40 %, potrivit consultărilor cu producătorii europeni. Combinat cu o monedă chineză „subevaluată”, avansul industrial al Beijingului riscă să împingă Europa într-un ciclu de „distrugere distructivă” dacă nu se iau măsuri, a declarat șeful instituției, Clément Beaune. El a afirmat că instrumentele existente de apărare comercială ale UE – care au inclus adesea investigații antidumping de lungă durată – sunt acum insuficiente și a solicitat o schimbare de politică „masivă și vitală”. Beaune a recunoscut că provocarea unei deprecieri a euro – sau a unei aprecieri a renminbiului – ar fi mai dificilă decât impunerea de tarife, deși tarifele ar fi, de asemenea, departe de a fi simple și ar necesita sprijinul majorității calificate dintre statele UE. Ministrul francez al finanțelor, Roland Lescure, a declarat săptămâna trecută că ar putea include volatilitatea pieței valutare pe agenda președinției franceze a Grupului celor șapte puteri economice din acest an, dacă va fi necesar. Franța intenționează să utilizeze președinția G7 pe care o deține pe durata unui an pentru a se concentra asupra dezechilibrelor macroeconomice globale, pe care Lescure le-a descris ca fiind determinate de consumul excesiv alimentat de credit în SUA, de subinvestițiile din Europa și de creșterea economică bazată pe exporturi din China.

Macron vrea limitarea accesului copiilor la jocuri video violente

Franța în care ia în calcul măsuri din ce în ce mai stricte pentru protejarea minorilor în mediul digital. Liderul de la Elysee a precizat că le-a cerut experților să evalueze influența acestor jocuri asupra minorilor, rezultatele urmând să stea la baza unei dezbateri privind eventuale restricții. „Ele derealizează relația cu violența, te condiționează”, a spus Macron, citat de GameWorldObserver, specializată în industria jocurilor video. El a explica că expunerea prelungită la conținut violent poate influența comportamentul tinerilor. Violența virtuală duce la pierderea controlului Într-o altă declarație, președintele francez a detaliat efectele pe care le-ar putea avea consumul excesiv de astfel de jocuri: „Când jucătorii petrec 5-6 ore pe zi omorând oameni și acționând constant într-o logică a violenței, este evident că, la un moment dat, acest lucru îi influențează. Astfel, când ies afară sau sunt la clasă și se enervează dintr-un motiv oarecare, își pierd complet controlul și uneori comit cele mai teribile acte”. La începutul săptămânii, într-o școală din sudul Franței, o profesoară a fost atacată cu cuțitul de un elev de 14 ani chiar în timpul orei. Adolescentul a înjunghiat-o de mai multe ori, iar femeia a fost rănită grav și transportată de urgență la spital. Elevul a fost imobilizat la scurt timp după incident și preluat de poliție. Cazul a readus în prim-planul autorităților franceze dezbaterea despre influența violenței din mediul online asupra tinerilor. Vor fi investigate și efectele AI Macron a subliniat însă că nu consideră jocurile video, în sine, un lucru negativ. El a precizat că există și proiecte educaționale sau creative care ajută la dezvoltarea abilităților și la învățare, iar problema apare în cazul celor care promovează violența și creează dependență, afectând astfel psihicul copiilor. În paralel, președintele a cerut specialiștilor să studieze și efectele agenților conversaționali de inteligență artificială asupra tinerilor. Macron a explicat că mulți îi folosesc pentru sfaturi, răspunsuri la probleme personale sau orientare în viața de zi cu zi, motiv pentru care este nevoie de reguli mai clare, inclusiv la nivel european, pentru etichetarea conținutului generat cu AI. Social media, restricționată pentru copiii sub 15 ani Inițiativa liderului francez se înscrie într-o strategie mai amplă a Franței privind protejarea minorilor online. La începutul lunii februarie 2026, Adunarea Națională a adoptat un proiect de lege care interzice accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani. Actul normativ urmează să fie analizat de Senat, iar dacă va fi aprobat și de această cameră, textul final va fi trimis spre promulgare. Macron: Când ai sub 15 ani, rețelele sociale îți fac rău „Când ai sub 15 ani, rețelele sociale îți fac rău. Provoacă traume și suferință, nu ești pregătit pentru ele”, a declarat Macron. În mai multe state europene – printre care Spania, Marea Britanie, Portugalia, Danemarca, Grecia, Norvegia, Polonia, Austria, Irlanda și Olanda – sunt analizate măsuri similare, iar tema ar putea deveni un nou punct de tensiune între autorități și marile companii americane de tehnologie. Pentru industria gamingului, eventualele limitări ar putea însemna restrângerea accesului la o categorie importantă de utilizatori și, implicit, o scădere considerabilă asupra veniturilor generate de publicul tânăr. Decizia, așteptată la începutul verii Președintele francez a susținut că verificarea vârstei utilizatorilor prin servicii terțe, deși implică transmiterea unor documente personale, este sigură și necesară pentru protejarea minorilor. Rezultatele studiilor cerute de guvernul francez sunt așteptate în jurul lunilor mai-iunie, moment în care autoritățile vor decide măsuri concrete.

Compania franceză Capgemini vinde filiala din SUA care furniza servicii pentru ICE

Guvernul Franței ceruse companiei să fie mai transparentă în privința relațiilor cu ICE, după îngrijorările apărute în Franța și în alte țări legate de acțiunile agenției în Minneapolis. În luna ianuarie, doi cetățeni americani au fost împușcați mortal în timpul unor operațiuni ale ofițerilor ICE. Capgemini a transmis duminică într-un comunicat că regulile de lucru cu agențiile guvernului federal al SUA nu i-au permis să aibă „un control adecvat” asupra anumitor aspecte ale operațiunilor filialei, astfel încât acestea să fie aliniate cu obiectivele grupului, motiv pentru care începe imediat procesul de vânzare. Capgemini nu a oferit alte explicații privind decizia, dar a menționat că filiala reprezintă doar 0,4% din veniturile estimate ale companiei pentru 2025. Directorul general Aiman Ezzat a afirmat că a aflat recent despre contractul filialei cu ICE și că natura și amploarea acestei activități au ridicat semne de întrebare față de ceea ce face, de regulă, compania. Capgemini este o companie de consultanță și tehnologie care are peste 340.000 de angajați în mai mult de 50 de țări.

Franța vrea să renunțe la Zoom, Microsoft și Google, pe fondul tensiunilor geopolitice: Europa începe decuplarea tehnologică de giganții americani

Decizia Franței din această săptămână de a împinge milioane de angajați ai statului să folosească o alternativă locală la Zoom și Microsoft Teams marchează cel mai recent capitol dintr-un efort de zeci de ani al guvernelor europene de a se desprinde de marile companii americane de tehnologie, notează Financial Times. Prim-ministrul Franței, Sébastien Lecornu, a trimis joi o scrisoare ministerelor prin care le ordonă să își mute apelurile video pe Visio, o alternativă internă la Zoom, până la finalul anului. „Pentru a garanta securitatea, confidențialitatea și reziliența comunicațiilor electronice publice, este prin urmare imperativ să implementăm o soluție unificată de videoconferință, controlată de stat, bazată pe tehnologii suverane”, a scris el. Aceeași logică a fost vizibilă și vineri, când guvernul francez a blocat operatorul de sateliți Eutelsat să își vândă afacerea cu antene terestre către fondul de investiții EQT, invocând caracterul strategic al grupului, rival al serviciului de internet prin satelit Starlink al lui Elon Musk. Apel la decuplarea tehnologică a Europei În ciuda dificultăților de lungă durată de a-i convinge pe europeni să renunțe la Microsoft, Google și Amazon în favoarea unor alternative locale, noile îngrijorări legate de politica externă a președintelui american Donald Trump au adus un nou sentiment de urgență apelurilor pentru așa-numita „decuplare tehnologică”. Acest lucru a alimentat eforturi proaspete ale guvernelor europene de a stimula alternative locale, de la aplicații de comunicare și furnizori de cloud până la sateliți și inteligență artificială. Măsurile Franței din această săptămână au venit la doar câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care cere statelor membre să „consolideze suveranitatea tehnologică europeană prin facilitarea achiziției de produse și servicii digitale europene, acolo unde este posibil”. Uniunea Europeană se bazează în continuare pe țări din afara blocului comunitar, în principal pe SUA, pentru peste 80% din serviciile și infrastructura sa digitală, potrivit raportului parlamentului. Timp de decenii, încercările de a crea versiuni europene de cloud computing, mesagerie și software pentru companii au eșuat, deoarece oamenii și firmele sunt reticenți în a trece la alternative adesea inferioare sau incomode. Puținele exemple de succes au fost, în mare parte, fragmentare. În octombrie, de pildă, landul german Schleswig-Holstein a celebrat un „moment istoric pentru suveranitatea digitală” după ce aproximativ 40.000 de căsuțe de e-mail ale angajaților statului au fost migrate de la Microsoft Exchange și Outlook către alternative open-source. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai ideii ca Europa să devină mai independentă de SUA, de la tehnologie până la sisteme de armament. El a promovat furnizori locali de cloud, precum și compania pariziană de inteligență artificială Mistral, considerată unul dintre puținele bastioane europene împotriva dominației americane și chineze în domeniul AI. Acum, amenințările lui Trump de a invada Groenlanda, care face parte din Danemarca, au ridicat spectrul unui război comercial în care dependența Europei de Silicon Valley ar putea deveni o vulnerabilitate economică majoră. „Ceea ce s-a schimbat astăzi, mai mult decât natura problemei, este probabilitatea ca aceasta să se materializeze brusc: sancțiuni extrateritoriale, restricții de acces, șantaj de reglementare”,  a declarat Francesca Musiani, directoare de cercetare la Centrul Național pentru Cercetare Științifică (CNRS) din Franța. „În acest context, decuplarea încetează să mai fie o ipoteză teoretică și devine un scenariu de gestionare a riscului”, a adăugat aceasta. Franța și inițiativele sale tehnologice eșuate Franța are, la rândul său, un istoric presărat cu inițiative tehnologice susținute de stat care au eșuat, anunțate cu mare fast de președinți de la Jacques Chirac până la Macron, dar care s-au dovedit a fi risipă de bani publici și timp. În 2008, Franța și Germania au investit sute de milioane de euro în dezvoltarea Quaero, un motor de căutare local prezentat drept alternativă suverană la Google și Yahoo, pentru ca proiectul să fie închis după cinci ani. Cota de piață a Google în căutările din Europa este în continuare de aproximativ 90%. Ulterior, Parisul a încercat să stimuleze dezvoltarea unui „cloud suveran”, sprijinind două proiecte concurente conduse de grupurile de telecomunicații Orange și SFR, argumentând că furnizorii americani de cloud nu pot garanta că datele utilizatorilor francezi rămân în Europa și nu sunt vulnerabile în fața autorităților americane sau a spionajului. Din nou, adopția a fost minimă, deoarece serviciile nu erau la fel de performante, astfel că guvernul a ales în schimb să reglementeze schimbări menite să facă produsele americane și alte produse străine mai sigure pentru sectorul public și companii. Saul Klein, investitor în tehnologie cu sediul la Londra, la Phoenix Court, a spus că țările ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că Europa are jucători puternici în următoarele frontiere ale industriei, dând exemplul investiției de 1,3 miliarde de euro a gigantului olandez ASML în Mistral anul trecut. „Nu văd rostul unui Zoom francez. Este puțin probabil ca un stat suveran să poată face de unul singur ceva care să concureze științific sau tehnologic cu o alternativă americană sau chineză… Trebuie duse luptele următoare.” Datele europene, stocate la nivel local Potrivit firmei de cercetare IDC, companiile europene au cheltuit în continuare aproximativ 80% din totalul investițiilor lor de 25 de miliarde de dolari în infrastructura de cloud computing în 2024 la primii cinci furnizori americani de cloud, care și-au asumat, la rândul lor, angajamente mai profunde de a stoca datele europene la nivel local. David Amiel, secretar de stat pentru funcția publică în Franța, a declarat pentru Financial Times că țara nu va putea atinge obiectivele președintelui Macron privind „autonomia strategică”, adică reducerea dependențelor în întreaga economie, fără un nou impuls pentru ca firmele europene să furnizeze mai mult din tehnologia necesară. „Trebuie să ne dezobișnuim de dependența de instrumente non-europene. Dar ele trebuie să respecte cele mai bune standarde de calitate, altfel vor eșua.” Proiectul Visio, testat de ministerul lui Amiel, are ca obiectiv pe termen lung crearea mai multor instrumente pentru sectorul public, care ar putea în cele din urmă să înlocuiască Microsoft Office sau Google Suite. Anul trecut, a fost lansată o aplicație internă de mesagerie securizată numită Tchap, care are

A fost deschis cel mai mare magazin Lidl din lume

Cel mai mare magazin Lidl din lume a stârnit un interes uriaș în Franța. Joi dimineață, 29 ianuarie 2026, încă de la ora 8:00, zeci de clienți s-au adunat în fața noii unități din orașul Muret, din apropierea Toulouse. Așa cum era de așteptat, inaugurarea a atras un val de curioși, dornici să descopere noul concept al celebrului lanț de retail. Noul Lidl din Muret impresionează prin dimensiuni și design. Magazinul are o suprafață de vânzare de 1.840 de metri pătrați, dispusă pe trei niveluri, ceea ce îl transformă, la acest moment, în cel mai mare Lidl din lume. Anunțul a fost făcut chiar în seara inaugurării de către directorul unității, Patrice Casanave, care a subliniat că acest proiect marchează o etapă importantă în evoluția brandului, preia Playtech. Construcția acestui magazin Lidl face parte dintr-un amplu program de modernizare demarat de companie în urmă cu aproximativ zece ani. Strategia vizează transformarea magazinelor de proximitate în spații mai prietenoase, mai moderne și mai sustenabile, capabile să atragă un public tot mai numeros. Nu întâmplător, vechiul magazin Lidl din Muret, demolat în primăvara anului trecut pentru a face loc noii clădiri, era deja unul dintre cele mai frecventate din zona Toulouse. Un magazin mai prietenos cu mediul clienții Construcția acestui magazin Lidl face parte dintr-un amplu program de modernizare demarat de companie în urmă cu aproximativ zece ani. Strategia vizează transformarea magazinelor de proximitate în spații mai prietenoase, mai moderne și mai sustenabile, capabile să atragă un public tot mai numeros. Nu întâmplător, vechiul magazin Lidl din Muret, demolat în primăvara anului trecut pentru a face loc noii clădiri, era deja unul dintre cele mai frecventate din zona Toulouse. Printre noutățile absolute se numără scările rulante care duc către etajul destinat cumpărăturilor, dar și un rooftop special amenajat pentru pauzele angajaților. În total, aici lucrează 40 de persoane, dintre care 20 au fost recrutate recent. În ceea ce privește accesul auto, la parter există o parcare acoperită, cu 61 de locuri, iar la exterior alte 70 de locuri, plus patru stații de încărcare pentru mașini electrice. O parte din parcare este realizată cu pavele drenante, care permit infiltrarea apei de ploaie direct în sol.

Franța îl reține pe căpitanul unui petrolier suspectat că operează în flota fantomă

Autoritățile franceze l-au reținut căpitanul unui petrolier interceptat în Marea Mediterană, în cadrul unei anchete care urmărește să stabilească dacă nava a folosit un pavilion fals, a anunțat duminică parchetul din Marsilia. Nava, denumită Grinch, a fost interceptată joi și direcționată să ancoreze în largul portului francez, fiind suspectată că face parte dintr-o flota fantomă ce permite exporturi de petrol. Căpitanul, în vârstă de 58 de ani și cetățean indian, a fost reținut în ancheta preliminară, conform comunicatului procurorilor, care nu menționează Rusia, relatează Reuters. Nava a plecat din portul rus Murmansk la începutul lunii ianuarie și naviga sub pavilionul Comorelor, au precizat autoritățile franceze. Alți membri ai echipajului, tot cetățeni indieni, rămân la bord în timp ce anchetatorii verifică legalitatea pavilionului și documentele navei. Uniunea Europeană a adoptat 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, dar Moscova continuă să exporte petrol către țări precum India și China, adesea la prețuri reduse. O mare parte din aceste livrări se realizează prin flota fantomă, care operează în afara reglementărilor maritime occidentale. În octombrie, Franța a reținut un alt petrolier sancționat, Boracay, în largul coastelor sale vestice, dar l-a eliberat după câteva zile.

Tenismenul sponsorizat de Ion Țiriac a lăsat România pentru Franța, dar a fost învins de un român la Australian Open

Yannick Alexandrescu, tânărul minune în vârstă de 18 ani care și-a schimbat cetățenia sportivă, iar acum evoluează pentru Franța, a suferit o înfrângere total neașteptată, chiar împotriva unui român. Yannick Alexandrescu, fiul fostului comentator de Formula 1 Miki Alexandrescu, a reprezentat România până la vârsta de 18 ani, fiind sponsorizat de Fundația lui Ion Țiriac. Văzut drept o mare speranță a tenisului și comparat cu Ilie Năstase, tânărul a renunțat la steagul României la începutul lunii decembrie 2025, iar acum reprezintă Franța. Alexandrescu a mers, astfel, la primul turneu de Grand Slam din postura de jucător al Franței, intrând în concursul juniorilor de la Australian Open ca favorit principal. Favorit principal la Australian Open, tânărul care a renunțat la România pentru Franța a fost învins chiar de un român În mod paradoxal, Yannick Alexandrescu a întâlnit un jucător român, pe Matei Todoran, în runda inaugurală de la Australian Open, rezultatul meciului fiind neverosimil. Yannick a fost învins duminică în minimum de seturi de fostul său conațional, scor 7-6(5), 6-2. Eliminarea lui Alexandrescu de către Todoran a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât între cei doi este o diferență de 30 de locuri în clasamentul mondial al juniorilor. Yannick Alexandrescu este clasat pe locul 2 mondial, în timp ce Matei Todoran ocupă poziția 32. Matei este singurul român prezent pe tabloul de simplu al concursului juniorilor de la Australian Open. A început să joace tenis la 6 ani, iar suprafața sa preferată este hardul, pe care se desfășoară și turneul de la Melbourne. Todoran se va duela în faza următoare cu germanul Oliver Majdandzic (17 ani, locul 63 mondial, la juniori). Matei Todoran (foto dreapta) l-a învins pe Yannick Alexandrescu în primul tur la Australian Open, în concursul juniorilor. Sursă foto: Matei Todoran Instagram. De ce a renunțat Yannik Alexandrescu să mai reprezinte România Yannick Alexandrescu a surprins pe toată lumea anunțând că renunță la România în favoarea Franței. Principalul motiv a fost faptul că Federația Franceză de Tenis (FFT) îi oferă condiții mult mai bune decât cele din țara noastră: „Sigur că ne pare foarte rău pentru că am pierdut un jucător de excepție, cu performanțe deosebite la nivel de juniori. În al doilea rând, el are și pașaport francez de mai mult timp. Iar în al treilea rând, nu trebuie să omitem faptul că Federația Franceză de Tenis a avut buget pentru 2024, atenție, 460 de milioane de euro, în timp ce întreg Ministerul Sportului din România (n.r. – Agenția Națională pentru Sport) a avut vreo 25 de milioane de euro, pentru toate cele 73 de federatii. În timp ce Federația de tenis a avut 0 lei și, să nu uităm, în ultimii 8 ani, finanțarea sistată. Nu mi-a zis nimic personal. N-am știut absolut nimic, a fost o surpriză și pentru noi. Dar, având în vedere ce v-am spus, legat de buget, sigur că șansele lui de dezvoltare ca și sportiv sunt mai mari acolo. Îi doresc mult succes și în primul rând trebuie să fie sănătos pentru a putea obține performanțele pe care și le dorește”, a precizat George Cosac, președinte Federației Române de Tenis (FRT), pentru ProSport.

Franța accelerează procedura pentru interzicerea rețelelor sociale în rândul copiilor sub 15 ani. Anunțul făcut de Emmanuel Macron

Președintele Republicii dorește ca proiectul de lege privind interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii cu vârsta sub 15 ani să fie examinat printr-o „procedură accelerată”, astfel încât măsura să poată fi aplicată cât mai repede posibil. Obiectivul este acela ca legea să intre în vigoare la începutul anului școlar următor, în septembrie, relatează Euractiv. „Am cerut guvernului să lanseze procedura accelerată, astfel încât procesul să se desfășoare cât mai repede posibil. Este un mesaj foarte clar: creierele copiilor și adolescenților noștri nu sunt de vânzare. Emoțiile lor nu sunt de vânzare și nu trebuie manipulate, fie de platformele americane, fie de algoritmii chinezi” a declarat Macron într-un videoclip publicat de BFMTV, potrivit Le Figaro. În acest sens, Guvernul a demarat procedura vineri, iar săptămâna viitoare, luni, textul proiectului de lege va fi dezbătut în Adunarea Națională. Măsura privind interdicția accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani, dorită de Emmanuel Macron, face parte dintr-o serie de eforturi la nivel mondial de a limita utilizarea rețelelor sociale de către tineri. Australia, prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani În decembrie anul trecut, Australia a adoptat o decizie istorică, devenind prima țară la nivel mondial care a impus interdicții în rândul copiilor cu vârste de sub 16 ani privind accesul la rețelele sociale. La o lună de la intrarea în vigoare a interdicției privind rețelele sociale în rândul tinerilor sub 16 ani din Australia, au fost dezactivate 4,7 milioane de conturi.