O nouă metodă de fraudă pe WhatsApp. Victimele primesc mesaje precum trimite repede sau nu spune la nimeni
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Giurgiu avertizează anunță că, în ultima perioadă, au fost semnalate tot mai multe cazuri de fraudă online pe Whatsapp. Escrocii se dau drept rude sau prieteni și cer bani de urgență, mai ales pe WhatsApp, dar și alte aplicații de mesagerie. În acest context, oamenii sunt sfătuiți să fie atenți la informațiile personale pe care le fac publice. „În ultima perioadă, la nivelul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu au fost semnalate tot mai multe cazuri de fraudă în mediul online, prin care persoane necunoscute creează conturi false pe aplicaţia WhatsApp sau alte aplicaţii de mesagerie”, informează reprezentanţii IPJ Giurgiu. Oamenii legii spun că hoții își fac conturi false, folosind poza și numele unei persoane reale, dar cu un alt număr de telefon, apoi contactează familia sau prietenii victimei și le cer bani, susținând că au nevoie urgentă de cash. „Ulterior, de pe acel număr de telefon contactează în scris prieteni sau rude ale persoanei a cărei identitate o pretind şi, sub pretextul unei urgenţe, solicită transferuri de bani către conturi bancare comunicate de ei”, mai transmit reprezentanţii Poliţiei din Giurgiu. Escrocii profită de încrederea dintre familie și prieteni și inventează tot felul de urgențe pentru a-i convinge pe oameni să trimită bani imediat. Polițiștii atrag atenția că mesaje precum „trimite repede” sau „nu spune nimănui” sunt semne clare de înșelăciune. Recomandările polițiștilor pentru a nu cădea pradă înșelăciunilor Polițiștii îi sfătuiesc pe oameni să fie atenți și să verifice cu grijă identitatea celor care cer bani prin aplicații de mesagerie. Discuțiile scrise nu sunt suficiente pentru a confirma situația și pot ascunde o tentativă de fraudă. „Verificaţi identitatea înainte de a trimite banii – nu vă bazaţi pe discuţii purtate în scris, chiar dacă infractorii pretind, folosind motive ce par grave sau credibile, că sunt în imposibilitatea de a comunica prin voce! Contactaţi telefonic numărul care v-a abordat sau sunaţi direct pe numărul real al persoanei – număr pe care îl cunoşteaţi dinainte, sau contactaţi o persoană apropiată acesteia pentru a verifica situaţia pretinsă – aceste verificări durează maxim 2-3 minute şi vă pot ajuta să preveniţi să deveniţi victime şi să pierdeţi sume de bani. Nu transferaţi bani către conturi comunicate prin aplicaţii de mesagerie, fără o confirmare suplimentară din partea persoanei, după o comunicare directă”, sunt recomandările Poliţiei. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să fie atenți la fotografiile și informațiile personale pe care le fac publice, pentru că infractorii le pot folosi pentru a crea conturi false. Aceștia sunt îndrumați să folosească setările de confidențialitate ale aplicațiilor pentru a limita cine le poate vedea profilul, să păstreze capturile de ecran și să raporteze imediat tentativele de fraudă la poliție. Și, dacă au efectuat un transfer suspect, trebuie să își anunțe cât mai repede banca, pentru că banii pot fi uneori blocați sau recuperați, potrivit alba24.ro. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock
Ministrul Finanțelor: Nu putem construi o economie corectă cât timp FIRMELE-FANTOMĂ blochează piaţa
„Aproape o jumătate de milion de firme inactive azi, în România. Peste 120.000 dintre acestea au datorii de 3,5 miliarde lei, iar aproape 300.000 stau inactive de peste 5 ani. Nu putem construi o economie corectă cât timp firmele-fantomă blochează piaţa şi creează competiţie neloială pentru antreprenorii care muncesc şi îşi plătesc taxele la zi”, a scris, pe Facebook, ministrul Finanţelor. Alexandru Nazare spune că în pachetul 2 de măsuri sunt propuse noi criterii pentru declararea inactivităţii unei firme. „Este vorba despre lipsa unui cont bancar şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale în termenul legal, precum şi limitarea perioadei în care o firmă poate sta inactivă (max. 1 an pentru inactivitate fiscală, max. 3 ani pentru cea voluntară). Măsura este în consultare publică şi vă invit să transmiteţi feedbackul dvs: credeţi că este o propunere benefică pentru a curăța piaţa de aceste fantome fiscale şi pentru creşterea disciplinei fiscale?”, a precizat ministrul. Nazare mai atrage atenția că „nu putem discuta la modul serios despre combaterea evaziunii fără să tratăm autentic situaţia firmelor inactive din România”. „E momentul să distrugem acest paravan în spatele căruia s-au ascuns peste 460.000 de firme inactive. Nu e corect pentru contribuabilul care îşi respectă obligaţiile faţă de fisc să avem atâtea companii care nu îşi respectă obligatiile şi stau sub radar şi desfăşoară tot felul de operaţiuni de evaziune, de fraudă, fără să fie cu adevărat controlate. Scoatem la suprafaţă toate aceste companii”, a mai declarat ministrul de Finanţe.
Ministrul Bogdan Matei, decizie bombă la ANS: Le tai finanțarea din bani publici. Mai multe federații din sporturile de contact continuă să dribleze ANS
Agenția Națională pentru Sport, condusă de ministrul Bogdan Matei, a introdus în mod corect prevederi si criterii stricte pentru participarea federațiilor din sporturile de contact la campionatele europene si mondiale. Multe dintre aceste foruri ignoră cu bune știință astfel de semnale tot mai clare din partea statului român. Nu numai că ignoră, ci calcă în picioare legile în vigoare. ANS taie în carne vie și va lua măsuri dure împotriva unor federații ale sporturilor de contact Din păcate sunt tot mai multe informații despre astfel de „manevre”, iar șeful ANS Bogdan Matei a aflat că la anumite federații de arte marțiale, de karate, la europene sau mondiale, spre exemplu, pe o categorie participă chiar și câte 5-6 sportivi români și doar 1-2 sportivi străini, iar România ia toate medaliile de pe podium. În realitate acest gen de competiții sunt de fapt niște concursuri naționale (cu mulți români pe categorie), cu ceva participare internațională, și nicidecum campionate europene sau mondiale serioase. Mai mult ANS consideră pe bună dreptate că medaliile cucerite la astfel de „șușanele” nu au o valoare sportivă reală și nu mai pot fi finanțate sau premiate de statul român, introducând in mod corect prevederi legale foarte clare. Bogdan Matei, șeful ANS, are o poziție fermă în această privință și susține că va lua o decizie dură din 2026, când ar trebui stabilite bugetele pentru fiecare federație în parte. „Nu putem merge mai departe. Raportul Curții de Conturi a reliefat clar ce probleme sunt, pentru fiecare federație în parte, cheltuielile care se fac. Chiar este o federație care va rambursa sume mari, niște cheltuieli neeligibile. În ceea ce privește sporturile de contact, situația e complicată pentru că prevederile legale sunt foarte clare. Nu putem discuta de competiții oficiale atât timp cât multe dintre ele încalcă prevederile legale, ale metodologiei de finanțare, privind participarea la campionatele europene și mondiale iar multe nu au nicio recunoaștere internațională serioasă. Premierile sunt sistate de ceva vreme, iar pentru 2026 vă promit că, dacă lucrurile nu se armonizează cu legislația sportivă, voi sista finanțarea banilor publici pentru federațiile care nu respectă normele legale Nu pot opri sportivii să meargă la competiții, unii n-o fac pe federații ci pe cluburi private, am auzit de multe întreceri la care participă mulți sportivi români pe categorie și foarte puțini sportivi din alte țări, nu este normal și voi fi extrem de dur respectând legea. Sunt și federații din sporturile de contact care n-au probleme de legalitate. În schimb, multe altele sunt într-o situație extrem de delicată, au mari probleme de cheltuire a banilor publici fără să respecte cadrul legal sau chiar prin participarea la astfel de competiții ciudate, introduse în calendarul sportiv cu încălcarea metodologiei”, a declarat ministrul Bogdan Matei pentru ProSport. Ce spune metodologia / contractele de finanțare „În cazul campionatelor europene și mondiale, Federațiile Sportive Naționale care administrează sporturi neolimpice cu caracter de luptă de contact, a căror activitate se desfășoară pe categorii de vârstă și/sau greutate, vor putea introduce în calendarul sportiv doar acțiunile la care, conform regulamentelor internaționale, este permisă participarea a cel mult doi sportivi (probe individuale) sau cel mult două echipe (probe pe echipe) per țară, per categorie de concurs”. Investigația ProSport arată că sunt federații care respectă aceasta metodologie, cum ar fi federațiile de Box, Judo, Lupte, Kempo, Sambo sau Taekwondo WT, federaţia de Kempo fiind deja auditată de Curtea de Conturi a României cu concluzie favorabilă. Însă marea majoritate a federațiilor de arte marțiale, de karate, nu respectă normele legale impuse de ANS deși, conform adresei Agenției Naționale pentru Sport nr.7824/24.07.2025, se clarifică în mod expres că toate prevederile Metodologiei și ale Contractului de finanțare sunt obligatorii pentru federațiile beneficiare. „Prevederile Metodologiei anuale privind finanțarea federațiilor sportive naționale, adoptate de Agenția Națională pentru Sport prin ordin al conducătorului instituției, au caracter obligatoriu pentru toate părțile implicate în procesul de finanțare, fiind opozabile atât autorității finanțatoare, cât și federațiilor sportive semnatare ale contractelor de finanțare. Contractele de finanțare anuală încheiate între Agenția Națională pentru Sport și federațiile sportive naționale au caracter obligatoriu din momentul în care sunt valabil încheiate de ambele părți, în temeiul libertății contractuale și al principiului forței obligatorii a contractului, consacrate de Codul civil. Astfel, potrivit art. 1270 alin. (1) din Codul civil, cu modificările și completările ulterioare, Contractul valabil încheiat are putere de Lege între părțile contractante”, acesta e răspunsul oficial ANS, semnat de Bogdan Matei. Prevederi legale nerespectate ProSport a scris săptămâna trecută într-un amplu articol, că Federația Română de Arte Marțiale este supusă unui audit al Curții de Conturi a României, în urma sesizărilor inițiatorilor procesului de recunoaștere a ramurii de sport Brazilian Ju-Jitsu. Se pare că acest audit urmează să fie extins și la alte federații, cele vizate fiind FR Chanbara, FR Karate, FR Karate WUKF, FR Karate Tradițional, FR Karate Kyokushinkai IKO 2, FR Pangration Athlima, FR Wushu Kung-Fu si FR Taekwondo ITF, foruri asupra cărora planează suspiciuni legate de nerespectarea normelor legale privind participarea la campionatele europene si mondiale. Brazilian Jiu-Jitsu este finanțat din fonduri publice fără să fie recunoscut ca sport. Federaţia Română de Arte Marţiale, pe lângă participarea la numeroase campionate europene şi mondiale care nu respectă normele legale, se pare că a finanţat ilegal, din fonduri publice, şi Brazilian Ju-Jitsu, fără să fie recunoscut ca ramură de sport în cadrul acestei federaţii. Pangration Athlima la Timișoara – Campionat Mondial cu doar 8 țări În octombrie 2024 a avut loc cea de-a 10-a ediție a Campionatului Mondial de Pangration Athlima, organizat pentru prima dată în România de Federația Română de Pangration Athlima, finanțat bineînțeles si din fonduri publice, care a adus la Timișoara sportivi din doar 7 țări plus România. Atenție, un Campionat Mondial cu doar 8 țări, este foarte puțin chiar și pentru acest sport mai puțin cunoscut, evident, dacă putem vorbi în acest caz de o disciplină sportivă serioasă. Metodologie – „Campionate mondiale – competiții sportive inter-țari la care participă sportivi din minim 21 de țari” La un astfel de aşa-zis campionat mondial, şansele ca România să ia
O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC
O postare recentă de pe rețelele de socializare ilustrează ca în manual noua metodă prin care atacatorii încearcă să determine potențialele victime să le pună la dispoziție datele persoanele pentru a le goli conturile bancare. Contactate pentru a verifica identitatea autorilor acestui demers, cele trei entități ale statului direct implicate în subiect – Poliția Română (IGPR), Banca Națională a României (BNR) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) – au confirmat oficial pentru Gândul că persoanele care și-au arogat funcții în aceste instituții nu sunt reale, ci totul este o tentativă de fraudă. Noul tip de fraudă este denumit de specialiștii în securitate cibernetică „vishing”. Un utilizator a detaliat, printr-un mesaj publicat joi, cum a fost contactat de două persoane, într-un scenariu elaborat, pentru a-l convinge să divulge date personale care le-ar fi înlesnit accesul la banii din contul personal. Cele două persoane chiar i-au fluturat prin față, în apelul video, așa-zise legitimații de polițist – „inspector principal”, și angajat al băncii centrale, cu funcția de „specialist în monitorizare a operațiunilor bancare”. „Am primit azi de dimineață un apel de la un așa numit domn Șoloiu Claudiu Ionuț, de pe nr de telefon +40745128898 care a spus că este de la #PolițiaRomână și ca un anume Constantin Cristian Victor, căutat chiar de Interpol (verificați, verificați!, spunea) a luat un credit ING în numele meu, că urmează să se deschidă un dosar penal. Îmi trimite pe wp o legitimație de la nr +40762517873 și insistă ca are nevoie să-mi pună câteva întrebări de genul dacă am dat datele personale cuiva, dacă cineva are acces de datele mele bancare, daca mi-am pierdut actele, dacă, dacă, dacă… După ce răspund la toate cu „nu” și zic că o să merg la poliție, îmi zice că îmi va face transfer către un inspector de la #BNR. Zic „ok, hai să vedem până unde se merge”. Intră o melodie ca de centrală, apoi mă preia un alt domn, intitulat Eusebiu Dănuț Ilie care încearcă să confirme cele spuse de primul, după care îmi spune că trebuie să facem un apel video și că mă sună în câteva minute departamentul tehnic al BNR („nu țineți linia ocupată! Dacă se pierde legătura cu dumneavoastră mai mult de 5 minute se consideră că sunteți complice”, îmi zice). Mă sună video pe wp de pe nr +40760772866 și îmi arată o legitimație. Mă întreabă ce conturi am și ce valoare am în ele ca să poată face ei un calcul și să se asigure că nu pierd niciun ban de pe urma fraudei comise de cel căutat de Interpol. Îi zic că nu mă am de gând să răspund la aceste întrebări, că merg la poliție, pare că se enervează, mai zice ceva după care închide. ANCOM Poliția Română ING”, a scris, joi, un utilizator, Matei Stoian, pe contul de Facebook. IGPR și BNR confirmă că e o fraudă Orice persoană primește apeluri telefonice de la „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și de la „specialistul BNR” Eusebiu Danuț Ilie trebuie să știe că aceste persoane nu există și nu trebuie să dea curs în niciun caz solicitărilor lor. Identitatea lor falsă a fost confirmată de oficialii IGPR și ai BNR, așa-zișii angajatori, contractați de reporterul Gândul. La fel, specialiștii DNSC au identificat pentru Gândul elementele care definesc noua metodă de păcălire a oamenilor emotivi sau mai puțin informați. Reprezentanții IGPR au confirmat, ceea ce părea evident din start, că nu există în organigramă „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și au reiterat avertismentele și recomandările făcute public în ultimele luni. Este vorba de numeroasele cazuri semnalate prin care au fost comise fapte de natură penală, utilizându-se tehnica „spoofing”. Autorii, folosind aplicații VoIP (voice over IP), cu numere de telefon din rețeaua națională de telefonie – pot fi numere de telefon compromise care aparțin unor instituții bancare -, contactează cetățenii, pretinzându-se angajați ai băncilor. În cadrul apelurilor, aceștia afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut și le cer să dezvăluie informații personale sensibile. Potrivit oamenilor legii, apelul este redirecționat ulterior către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliției și le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetățenii de bună credință. „La nivelul României, au fost înregistrate dosare penale ca urmare a faptului că persoanele vătămate au dat curs și ultimei solicitări de transfer al banilor în contul „sigur”, iar din acel moment au pierdut controlul asupra fondurilor personale. Aceasta este o formă de fraudă bazată pe tehnica de „spoofing”, prin care autorii falsifică informațiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere – bănci, autorități – cu scopul de a înșela victimele, cetățenii de bună credință”, au explicat politiștii. Recomandări pentru protecția cetățenilor: Nu răspundeți apelurilor telefonice nesolicitate, care vă cer informații sensibile sau transferuri de bani. Verificați orice informație primită prin canale oficiale, contactând direct instituțiile implicate. Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte! Dacă aveți suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente (poliție, bancă etc.). IGPR, DNSC și Asociația Română a Băncilor (ARB) au lansat încă de acum un an un proiect național comun de conștientizare #SigurantaOnline, asupra creșterii fraudelor de tip spoofing, prin care persoanele în cauză se prezintă ca funcționari bancari și utilizează în fals numere de telefon ale băncilor sau similare, folosind un discurs inedit, persuasiv și înșelător. „BNR a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing” Contactați de Gândul, și oficialii BNR au transmis că experiența semnalată pe Facebook reprezintă o tentativă de fraudă, parte dintr-o serie de tentative de fraudă de tip spoofing asupra cărora autoritățile, inclusiv BNR, avertizează cetățenii în mod constant. BNR a precizat că a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc.) – în care identitatea vizuală a BNR a fost utilizată, vizând obținerea de date personale
Mesaj de la un prieten, cont furat, bani pierduți: frauda WhatsApp care face ravagii în România
În ultimele luni, tot mai mulți români au căzut victime unei fraude perfide desfășurate prin WhatsApp, una dintre cele mai folosite aplicații de mesagerie. Escrocii profită de încrederea pe care o ai în contactele tale apropiate și reușesc să fure bani printr-un simplu mesaj venit, aparent, de la un prieten sau rudă. Este o schemă simplă, dar extrem de eficientă. Metoda funcționează astfel: un cont de WhatsApp este compromis, fie printr-un virus, fie printr-un cod de verificare furat. Odată ce atacatorii au acces la cont, trimit mesaje către toate persoanele din agenda respectivului utilizator, cerând ajutor financiar urgent sau rugând să li se trimită un cod de verificare. În realitate, acel cod este cel care îți permite preluarea controlului asupra propriului cont. Miza pentru hackeri nu e doar să obțină acces la conturi – ci să creeze un lanț de victime care continuă să se înșele una pe alta, într-un stil de „caracatiță digitală”. Mulți dintre cei care au trimis bani sau coduri nu au bănuit nicio clipă că discuția purtată nu era, de fapt, cu persoana reală. De aici și amploarea fenomenului, considerat deja de specialiști cea mai răspândită fraudă WhatsApp din România în 2025. Cum te păcălesc hackerii și ce trebuie să nu faci niciodată Cel mai frecvent mod prin care te pot păcăli este următorul: primești un mesaj de la un contact cunoscut care sună ceva de genul „Am nevoie urgent de ajutor. Trimite-mi, te rog, codul pe care îl vei primi prin SMS”. Dacă faci greșeala să trimiți acel cod, le oferi, practic, cheia de acces la contul tău de WhatsApp. În câteva minute, îți vor prelua identitatea și vor începe să trimită aceleași mesaje în numele tău. „Infractorii sunt extrem de inventivi. De data aceasta vorbim de frauda pe WhatsApp. Probabil că vi s-a întâmplat și dumneavoastră să primiți un mesaj de la un cunoscut din lista de contacte. La fel am primit și eu. Am primit și mesaje care îmi cereau să votez pentru diverse personaje. Trebuie să fim extrem de vigilenți”, a declarat Gabriela Folcuț în cadrul rubricii Safe Income de lagfw Altă variantă este să primești un mesaj emoționant: „Mi s-a blocat cardul, îmi poți face o plată rapidă? Îți dau banii mâine”. Dacă ai încredere în persoana care îți scrie, e posibil să cazi în capcană fără să-ți dai seama că tocmai ai fost victima unei fraude. Ce să NU faci niciodată: Nu trimite coduri de verificare sau parole primite prin SMS, indiferent cine îți cere. Nu face transferuri de bani fără să confirmi telefonic sau față în față cu persoana respectivă. Nu da click pe linkuri dubioase primite pe WhatsApp, mai ales dacă vin însoțite de mesaje de tipul „Vezi cine ți-a vizitat profilul” sau „Primești un voucher dacă te înscrii aici”. Frauda este cu atât mai periculoasă cu cât se bazează pe încrederea ta în cercul de apropiați, iar atacatorii folosesc cu abilitate limbajul și stilul de conversație al persoanelor ale căror conturi le-au preluat. Cum te protejezi de frauda WhatsApp și ce faci dacă ai fost păcălit În primul rând, activează autentificarea cu doi factori (2FA) în WhatsApp. Este cea mai eficientă metodă de protecție. Odată activată, chiar dacă un atacator obține codul de verificare, nu va putea accesa contul fără acel PIN suplimentar. În al doilea rând, nu uita să actualizezi constant aplicația WhatsApp, pentru a beneficia de cele mai noi funcții de securitate. Meta – compania care deține WhatsApp – actualizează regulat sistemele de protecție împotriva acestui tip de fraudă, dar vigilenta ta rămâne esențială. Dacă ai fost deja păcălit: Anunță-ți urgent contactele că nu ești tu cel care le-a trimis mesaje și cere-le să nu răspundă. Recuperează-ți accesul la cont prin codul de verificare din SMS și schimbă imediat setările de securitate. Raportează incidentul către Poliția Română – Secția de combatere a criminalității informatice. Dacă ai pierdut bani, anunță banca imediat. E posibil să se poată bloca tranzacția dacă e în timp util. Atenție: un mesaj primit de la un prieten poate fi exact ce îți golește contul bancar. Gândește înainte să reacționezi.
Tentativă nouă de fraudă electronică. Antreprenori din România, vizați de apeluri false care se folosesc de identitateaDNSC
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) denunță o nouă tentativă de fraudă, în care sunt vizați antreprenorii din România. DNSC atrage atenția asupra unei noi tentative de fraudă telefonică, în care atacatorii se dau drept angajați ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), vizând în special antreprenorii din România. Cum funcționează frauda? Apel telefonic fals: Victima este contactată de pe un număr care pare a fi al DNSC, dar este falsificat prin tehnici de spoofing. Pretext legal alarmant: Se pretinde că victima este implicată într-un caz de spălare de bani, pentru o plată din iunie 2023, către o firmă fictivă. Amenințare cu poprirea: Se susține că DNSC ar fi impus poprire pe conturile victimei – o afirmație total falsă. Dacă victima menționează un nume de bancă, urmează un al doilea apel, de această dată din partea unei persoane care se dă drept reprezentant al băncii respective. Scopul: colectarea de date bancare și personale sensibile. Atenție! Atacatorii își aleg țintele din baze de date publice (ex: site-uri de firme sau ONG-uri), folosind tehnici de scraping pentru a obține informații relevante. Recomandări esențiale: DNSC nu investighează cazuri financiare și nu pune popriri pe conturi. Instituțiile oficiale NU solicită date bancare prin telefon. Nu divulgați niciodată informații personale sau bancare în urma unui apel telefonic suspect. Verificați autenticitatea apelurilor prin canale oficiale, spre exemplu închiderea apelului și contactarea directă a numărului de telefon afișat. Dacă ați primit un astfel de apel: Nu continuați conversația. Nu oferiți date personale. Raportați imediat incidentul la DNSC Sursa FOTO: topofthelist.net CITIȚI ȘI: DNSC spulberă un mit: atacurile cibernetice invizibile există. Cum se manifestă și cum pot fi detectate DNSC: „Atenție la ofertele prea bune ca să fie adevărate!”. O tentativă de fraudă în numele brandului Notino este în desfășurare Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele
DNSC: „Atenție la ofertele prea bune ca să fie adevărate!”. O tentativă de fraudă în numele brandului Notino este în desfășurare
O tentativă de fraudă care folosește numele brandului Notino este în desfășurare în mediul online, iar această schemă este menită să colecteze datele personale și bancare ale utilizatorilor, atenționează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), într-o postare publicată, vineri, pe pagina de Facebook a instituției. Atenție la ofertele ‘prea bune ca să fie adevărate’. Ofertele promoționale atractive circulă frecvent online, însă este important să le verificăm înainte de a furniza informații personale sau bancare. Recent, a fost semnalată o tentativă de fraudă care folosește numele brandului Notino. Utilizatorii sunt invitați să comande o așa-zisă ‘cutie misterioasă’ cu produse cosmetice premium, la prețul simbolic de 9,95 lei. În realitate, această ofertă este o schemă frauduloasă menită să colecteze date personale și bancar’, notează sursa citată. Specialiștii DNSC recomandă utilizatorilor măsuri de protecție esențiale în fața unor astfel de tentative: verificarea sursa ofertei (accesați direct site-ul oficial Notino pentru a confirma autenticitatea promoțiilor), să nu se furnizeze date bancare pe site-uri dubioase (orice ‘taxă simbolică’ solicitată în schimbul unor produse gratuite este, de cele mai multe ori, un semnal de alarmă), consultarea de recenzii și a forumurilor (dacă sunteți nesigur în privința unei oferte, căutați experiențele altor utilizatori înainte de a furniza date sau de a efectua plăți) și protecția datelor care începe cu vigilența în mediul online. Citiți și: Noua ESCROCHERIE care te lasă fără bani în cont în câteva minute. Metoda de fraudă face tot mai multe victime în România Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Poliția Română și BNR, subiect de fraude online în rândurilor românilor. Rămâi fără bani în cont, conform avertismentului DNSC
În plin avans tehnologic și într-o epocă a digitalizării accelerate, românii devin tot mai des ținta unor scheme de fraudă tot mai sofisticate. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă: în luna aprilie 2025, a fost identificată o nouă metodă de înșelătorie care implică apeluri telefonice și comunicări false în numele Poliției Române și al Băncii Naționale a României (BNR). Scopul final: extragerea de date bancare și furtul direct din conturi. Fraude elaborate cu autoritate falsificată Noua schemă de tip vishing (voice phishing) folosește tactici de intimidare psihologică și manipulare emoțională. Victima primește un apel telefonic de la o presupusă reprezentantă a Poliției Române, care invocă un dosar penal legat de un infractor internațional ce ar fi încercat să contracteze un împrumut în numele persoanei contactate. Pentru a spori credibilitatea poveștii, escrocii trimit fotografii cu legitimații false de poliție prin aplicații precum WhatsApp, iar apoi introduc în conversație un „reprezentant al BNR”. Acesta susține că este responsabil de monitorizarea tranzacțiilor suspecte și că are nevoie de informații bancare pentru a verifica identitatea. De multe ori, se pretinde chiar că există un document semnat de guvernatorul Mugur Isărescu, menit să confirme gravitatea situației. Victimei i se cere apoi să continue comunicarea prin Telegram sau Signal, sub pretextul unui „mediu securizat”, și este rugată să trimită extrasul de cont sau chiar să instaleze aplicații de control la distanță, ceea ce duce la compromiterea completă a conturilor bancare. Cum te protejezi de acest tip de atac DNSC avertizează că escrocii folosesc apeluri cu număr falsificat (caller ID spoofing), documente falsificate digital, limbaj juridic amenințător și manipulare emoțională pentru a crea un sentiment de urgență. În astfel de situații, autoritățile recomandă: Nu oferi date personale sau bancare la telefon, indiferent de cât de convingător pare apelantul. Întrerupe apelul și sună instituția la un număr verificat de pe site-ul oficial. Nu răspunde și nu continua conversații pe aplicații precum WhatsApp, Telegram sau Signal cu necunoscuți care pretind a fi oficiali. Nu instala aplicații care oferă acces la telefonul tău de la distanță. Verifică legitimitatea documentelor primite cu instrumente precum reverse image search. Activează alerte de tranzacții în aplicația băncii și monitorizează constant activitatea contului. Specialiștii recomandă ca orice tentativă de fraudă să fie raportată de urgență către Poliția Română sau DNSC, iar intervenția rapidă poate preveni pierderi financiare majore și poate proteja și alți utilizatori din ecosistemul digital. Fraudele care folosesc imaginea unor instituții precum BNR sau Poliția Română sunt o formă de inginerie socială în continuă evoluție. În spatele acestora se află rețele organizate, care exploatează neîncrederea, panica și lipsa de informare. Cu cât cunoști mai bine aceste metode, cu atât îți poți proteja mai eficient datele și banii.
Alertă de la BNR. S-au intensificat tentativele de FRAUDĂ în numele instituției
Banca Națională a României atrage atenția asupra intensificării tentativelor de fraudă de tip spoofing, apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului în care este folosită identitatea vizuală a BNR. „În ultima perioadă, a fost semnalată intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing, – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc) – în care identitatea vizuală a Băncii Naționale a României (BNR) a fost utilizată, vizând obținerea de date personale sau efectuarea unor acțiuni care pot duce la tranzacții financiare bazate pe informații false, de tip ponturi sau recomandări de investiții. Alți atacatori au solicitat instalarea de aplicații, deschiderea de linkuri sau autorizarea unor acțiuni pe telefon prin amprentă”, transmite BNR într-un comunicat. Aceste metode vizează furtul de identitate, instalarea de programe malware sau efectuarea de tranzacții financiare. „Totodată, semnalăm că astfel de încercări de manipulare pot include și apeluri telefonice, mesaje audio sau chiar video (deepfake) în care pot apărea persoane care se prezintă ca reprezentanți ai BNR. Aceste metode urmăresc să creeze aparența unei comunicări oficiale, cu scopul de a câștiga încrederea victimei”, se mai arată în comunicat. Comunicările oficiale ale Băncii Naționale a României în mediul online se realizează exclusiv prin website-urile bnr.ro, bnro.ro și conturile instituției pe rețelele sociale LinkedIn, X, Instagram și YouTube, transmite banca centrală. BNR nu solicită niciodată, prin e-mail, telefon, mesaje-text sau mesaje instant, date cu caracter personal sau alte informații confidențiale despre credite, carduri sau conturi bancare, nici efectuarea unor transferuri de bani. De asemenea, reprezentanții BNR nu cer informații cu privire la veniturile personale, credite solicitate/ aprobate/ acordate de BNR sau de alți creditori profesioniști sau alte aspecte de natură financiară. Dacă se prezintă oportunități de investiții sau de obținere a unor câștiguri rapide, facile și consistente, cel mai probabil este un atac de tip spoofing. CITEȘTE ȘI: Ancheta DIICOT „Rețeaua brokerilor” – 12 persoane reținute. Numele lui Ion Țiriac, Gigi Becali sau David Popovici, folosite ca „momeală” Un avocat din Brașov, victima înșelătoriei „Vot pentru Adeline.” Cum s-a trezit cu telefonul controlat de hackeri: „Ecranul s-a înnegrit” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele