ANAF. Evaziune fiscală de milioane cu paznici. 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Sute de angajați furați la servicii medicale și pensie
ANAF raportează că a descoperit un mecanism complex, dar rudimentar, de evaziune fiscală. Ingineria infracțională a generat un prejudiciu de peste 15,43 milioane de lei bugetului de stat și a afectat drepturile sociale ale angajaților. Este vorba de serviciile de pază și protecție și pază, în acest caz. Societatea verificată de inspectorii financiar a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Ceea ce diminuează contribuția salariaților la servicii medicale și alte beneficii sociale. În consecință, și drepturile acestora scad proporțional. Și Statul, și angajații furați în egală măsură ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Investigațiile au relevat că societatea verificată a declarat în mod fals, prin formularul D112, un număr mult diminuat de ore lucrate față de activitatea desfășurată în realitate și față de prevederile contractelor individuale de muncă. Analiza datelor fiscale a arătat că aproximativ 350.000 de ore de muncă nu au fost declarate, iar obligațiile fiscale aferente acestora nu au fost achitate. Pentru a reduce artificial taxele datorate, societatea a utilizat și o rețea de societăți controlate de aceleași persoane, prin intermediul cărora erau emise facturi pentru servicii fără conținut economic real. Acest mecanism avea ca scop diminuarea TVA de plată și a impozitului pe profit datorat bugetului de stat. Paznici fără număr Dimensiunea fraudei este cu atât mai semnificativă cu cât, într-o perioadă în care numărul angajaților a crescut accelerat, ajungând la aproximativ 250 de salariați, obligațiile fiscale declarate și plătite au rămas la un nivel necorespunzător activității desfășurate. Sifonare la ATM Inspectorii Antifraudă au constatat, de asemenea, că sumele încasate din activitatea comercială erau urmate de retrageri masive de numerar de la ATM-uri. O parte din aceste fonduri era utilizată în scopuri personale și pentru plata unor venituri acordate în afara evidențelor legale. Cu toate acestea, în cadrul investigației fiscale, inspectorii DGAF au reconstituit activitatea economică reală utilizând informațiile disponibile în bazele de date ANAF, inclusiv sistemul RO e-Factura. ANAF evidențiază că neplata contribuțiilor sociale afectează direct drepturile angajaților la pensie, servicii medicale și alte beneficii sociale și încurajează salariații să verifice permanent respectarea obligațiilor legale de către angajatori. Recomandarea autorului: ANAF Antifraudă face ordine în casele de schimb valutar. Nereguli la 85% dintre operatorii verificați
Familia Stănescu a falsificat avizele de însoțire a mărfii! Nu știu cum au aflat numărul meu de înmatriculare!
S-au folosit de mașinile unor persoane necunoscute pentru a-și ascunde frauda. Zeci de amânări într-un dosar de evaziune fiscală Mai mulți membri ai familiei Stănescu au falsificat numeroase avize de însoțire a mărfii. Aceștia au folosit numere de înmatriculare ale mai multor persoane, pe care nici nu le cunoșteau. Mai mulți martori i-au văzut pentru prima dată pe inculpați în sala de judecată. Procesul continuă, după ce a fost amânat de zeci de ori. Familia Stănescu a falsificat avizele de însoțire a mărfii! Dosarul complex de evaziune fiscală în care sunt inculpați mai mulți membri ai familiei Stănescu continuă să se desfășoare cu dificultate la Tribunalul Iași, după ani de procese și zeci de amânări. La termenul din 27 mai 2026 a fost audiat un nou martor, care a susținut în fața judecătorilor că numărul vehiculului său apare pe documente comerciale fără ca el să fi avut legături cu firmele investigate. Procesul, care vizează presupuse activități comerciale desfășurate prin societăți implicate în colectarea și comercializarea deșeurilor feroase, continuă să ridice numeroase semne de întrebare, în special în ceea ce privește documentele folosite în cadrul operațiunilor analizate de anchetatori. La termenul din 27 mai 2026, instanța a audiat un nou martor, considerat relevant pentru stabilirea situației de fapt. Este vorba despre Ciprian Tarciziu Dîscă, bărbat al cărui autovehicul apare menționat pe o serie de avize de însoțire a mărfii, emise de unele dintre societățile comerciale analizate în dosar. „Nu îi cunosc pe inculpați” În declarația oferită în fața instanței, martorul a negat orice legătură cu firmele implicate și a susținut că nu îi cunoaște pe inculpații din cauză. „În anul 2018, eram șofer și dețineam un microbuz pe care îl foloseam în interes personal, pentru transportul diferitelor produse și cereale. Doar eu utilizam acel vehicul. Am mai transportat și deșeuri feroase pentru mine, însă nu cunosc niciuna dintre societățile implicate în acest dosar și nici reprezentanții acestora. Nu îi cunosc pe inculpații prezenți astăzi în sala de judecată și nu îmi pot explica modul în care numărul vehiculului meu a ajuns să apară pe acele documente, deoarece nu am efectuat transporturi pentru firmele respective”, a declarat Ciprian Tarciziu Dîscă în fața judecătorilor. Potrivit informațiilor aflate la dosar, numărul de înmatriculare al microbuzului deținut de martor figurează pe mai multe avize de însoțire a mărfii folosite în cadrul unor operațiuni comerciale investigate de anchetatori. Declarația acestuia vine în continuarea altor mărturii similare administrate în ultimele luni în cauză. La termenul precedent, desfășurat în luna aprilie, alți doi martori audiați în fața instanței au susținut că numerele de înmatriculare ale vehiculelor lor apar în documente comerciale fără ca aceștia să fi efectuat transporturile respective sau să fi avut relații comerciale cu inculpații ori cu societățile analizate în dosar. Faptele cercetate datează încă din anul 2014, iar de la trimiterea în judecată și până în prezent, dosarul a fost amânat de zeci de ori. Durata mare a procesului ridică deja discuții privind riscul intervenirii prescripției răspunderii penale, mai ales în contextul în care cercetarea judecătorească nu este încă finalizată. Familia Stănescu lovește din nou! Aceștia au falsificat numeroase avize de însoțire a mărfii, cu numere de înmatriculare ale unor persoane pe care nu le cunoșteau.
Noua metodă de înșelăciune. Escrocii se dau inspectori ANAF. Cum acționează
Autoritățile fiscale trag un semnal de alarmă privind o nouă schemă de fraudă. Escrocii contactează telefonic contribuabilii și se prezintă drept inspectori ANAF Antifraudă, încercând să obțină date personale și bancare. Instituția recomandă prudență maximă și evitarea furnizării oricăror informații sensibile în urma unor astfel de apeluri. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) avertizează că au fost semnalate apeluri telefonice frauduloase prin care persoane necunoscute se prezintă în mod fals ca inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală. „Atragem atenția asupra unor apeluri telefonice frauduloase (phishing telefonic – vishing) efectuate de către persoane care fură identitatea unor inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În timpul acestor apeluri, pentru a crea aparența realității, sunt folosite date și nume publicate pe portalul anaf.ro, însă numerele de telefon nu aparțin instituției. Astfel, se încearcă folosirea frauduloasă a calității de reprezentant al ANAF pentru obținerea de date personale și bancare”, a transmis instituția. Escrocii urmăresc inducerea în eroare a persoanelor contactate ANAF subliniază că astfel de tentative urmăresc inducerea în eroare a persoanelor contactate. Motiv pentru care recomandă ferm să nu fie oferite informații personale sau financiare în cadrul apelurilor primite de la interlocutori necunoscuți. Inspectorii instituției nu solicită niciodată astfel de date prin telefon. „În cazul în care sunt primite astfel de apeluri, vă rugăm să transmiteți prin intermediul formularului electronic de contact disponibil la adresa www.anaf.ro/asistpublic date ușor observabile în timpul unei astfel de tentative de vishing, precum numărul de telefon de la care a fost primit apelul, data și ora apelului, caracteristici (de exemplu: accent, modalitate de exprimare) ale apelantului care se recomandă a fi un reprezentat al ANAF”, recomandă reprezentanții ANAF în comunicat. Potrivit sursei citate, informațiile colectate în urma acestor sesizări vor fi utilizate pentru informarea și sprijinirea organelor de cercetare penală, în vederea verificării și instrumentării unor posibile cazuri de uzurpare de calități oficiale.
Elon Musk, găsit vinovat de fraudă în cazul Twitter
Un juriu federal din San Francisco a dat vineri verdictul în procesul intentat de acționarii Twitter, stabilind că Elon Musk este vinovat de fraudă în legătură cu preluarea companiei de 44 de miliarde de dolari din 2022. Declarațiile despre boți, în centrul procesului Procesul a vizat declarațiile făcute de Musk după ce a acceptat, în aprilie 2022, să cumpere compania. Potrivit Reuters, acționarii au susținut că acesta a pus în mod repetat sub semnul întrebării numărul de conturi false și de tip spam (boți), sugerând că ar putea reprezenta 20% sau mai mult, față de aproximativ 5% cât raportase compania. Afirmațiile au contribuit la scăderea artificială a prețului acțiunilor, oferindu-i lui Musk posibilitatea de a renegocia sau chiar de a renunța la tranzacție. În pledoaria finală, avocatul acționarilor, Mark Molumphy, a susținut că impactul declarațiilor a fost direct asupra valorii companiei: „A discreditat compania. A discreditat conducerea. Și a prăbușit acțiunile”. De cealaltă parte, avocatul lui Musk, Michael Lifrak, a argumentat că îngrijorările miliardarului erau legitime: „Îngrijorarea privind boții era reală, iar faptul că a vorbit public despre această problemă nu înseamnă că a comis sau a intenționat să comită o fraudă”. Pierderi cauzate de scăderea acțiunilor Procesul civil a început pe 2 martie și a fost intentat de investitori care susțin că au vândut acțiuni Twitter la prețuri scăzute din cauza declarațiilor lui Musk, în perioada 13 mai – 4 octombrie 2022. Despăgubirile nu au fost încă stabilite și vor fi decise într-o etapă ulterioară a procesului. Musk a finalizat achiziția și a redenumit compania În ciuda conflictului, Musk a dus la capăt tranzacția în octombrie 2022 și a redenumit platforma X. Ulterior, aceasta a fost integrată în SpaceX. Musk are un istoric de dispute juridice cu investitorii. În 2023, a câștigat un proces în care era acuzat că a indus în eroare acționarii Tesla prin declarația din 2018 privind „finanțarea asigurată” pentru delistare, iar în 2025 un litigiu în Delaware legat de pachetul său salarial. Separat, Musk poartă discuții pentru a ajunge la o înțelegere într-un proces intentat de U.S. Securities and Exchange Commission – autoritatea de reglementare a pieței de capital din Statele Unite – care îl acuză că a întârziat să dezvăluie achizițiile inițiale de acțiuni Twitter, pentru a cumpăra mai mult la prețuri scăzute. În februarie, SpaceX a preluat compania de inteligență artificială xAI, care includea și X, într-o tranzacție ce a dus la crearea uneia dintre cele mai valoroase companii private din lume, evaluată la aproximativ 1.250 de miliarde de dolari.
Romeo Vatră, directorul Aeroportului Iași, la un pas să cadă victimă unei fraude telefonice: Mare atenţie la astfel de scam-uri
Tentativele de fraudă prin telefon devin tot mai frecvente în România, iar metodele folosite de escroci sunt din ce în ce mai elaborate. Chiar și persoane cu experiență și funcții importante pot fi vizate. Directorul Aeroportul Internațional Iași, Romeo Vatră, a povestit cum a fost la un pas să devină ținta unei astfel de înșelătorii, după ce a primit un apel suspect din partea unui presupus reprezentant bancar. Apel suspect cu „accent rusesc” și un credit inexistent Romeo Vatră a relatat public experiența sa, explicând cum a decurs întreaga conversație și ce tactici a folosit presupusul escroc pentru a obține informații personale. Potrivit acestuia, apelul a urmat un tipar clasic al fraudelor telefonice: anunțarea aprobării unui credit care nu a fost solicitat, urmată de întrebări insistente despre date personale și situația financiară. Scopul final al acestor conversații este, de regulă, obținerea de informații sensibile – date din buletin, informații despre conturi bancare sau chiar convingerea victimei să instaleze aplicații care permit accesul la telefon. „Aseară am primit un apel de la un individ cu un uşor accent rusesc, care s-a prezentat ca fiind de la TBI Bank. M-a anunţat că cererea mea de credit pe pe site-ul lor a fost aprobată. Iar de aici a început o discuţie foarte amuzantă pentru mine, curios fiind să văd cum evoluează scenariul acestei tentative de fraudă. Ce strategie vor aplica pentru a obţine date personale sau cum vor încerca să mă convingă să încarc vreo aplicaţie pe telefon? Multe întrebări s-au învârtit în jurul salariului şi buletinului meu. Apoi a trecut la lista cu băncile la care am cont şi la ce bancă am salariul. I-am răspuns că am conturi la City Bank, Banca de Dezvoltare Populară şi Banca de Împrumut Local. Mă aşteptam să închidă pe loc, dar nu, a notat sârguincios. După ce i-am spus că am credit la Banca de Împrumut Local de 200 lei, s-a prins că îl iau peste picior, mi-a mulțumit frumos, la care i-am răspuns frumos şi a închis. A fost chiar o discuţie relaxantă, dar mare atenţie la astfel de scam-uri şi mai ales nu oferiţi informaţii cu caracter personal sau financiar unui străin la telefon sau pe strada”, a transmis Romeo Vatră, director Aeroport Iași. Fenomen în creștere Astfel de tentative sunt raportate tot mai des în ultima perioadă. Escrocii folosesc tehnici de manipulare psihologică, invocă numele unor instituții financiare cunoscute și încearcă să creeze un sentiment de urgență pentru a determina persoana apelată să ofere rapid informații. Specialiștii în securitate cibernetică avertizează că nicio bancă serioasă nu solicită prin telefon date complete de identificare, parole, coduri PIN sau informații detaliate despre conturi. În plus, aprobarea unui credit nu se comunică în mod spontan unei persoane care nu a depus o solicitare oficială. Mesajul transmis de directorul Aeroportului Iași este unul clar: vigilența este esențială. Chiar dacă în acest caz situația a fost tratată cu umor, nu toți cei contactați reușesc să identifice la timp tentativa de fraudă. Autoritățile recomandă ca, în cazul unor apeluri suspecte, conversația să fie întreruptă imediat și situația să fie semnalată instituției în numele căreia susține apelantul că sună sau, dacă este cazul, organelor competente. Într-un context în care fraudele telefonice sunt din ce în ce mai sofisticate, prudența rămâne cea mai eficientă metodă de protecție. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
A crezut că l-a întâlnit pe bărbatul visurilor, dar a rămas fără 80.000 de dolari în cont. Escrocheria care a lăsat-o pe o pensionară fără bani
O pensionară din Oshkosh, Wisconsin a ajuns victima unei escrocherii bine puse la punct de către bărbatul de care se îndrăgostise. Ea a crezut că l-a întâlnit pe partenerul visurilor sale, dar a ajuns să fie „scuturată” de 80.000 de dolari din cont. Povestea se găsește mai jos, în articol. Cindy Palecek este o pensionară din Oshkosh, Wisconsin care a crezut că l-a întâlnit pe bărbatul visurilor sale. În realitate, bărbatul pe care îl considera „ideal” a ajuns să fie un real coșmar financiar pentru ea. Bărbatul, care lucra în construcții, îi „păruse o persoană foarte drăguță”. Realitatea a stat cu totul altfel – a delapidat-o de multe sume de bani. Escrocheria escaladată pe culmile iubirii: pensionara a rămas fără 80.000 de dolari Cindy Palecek, în vârstă de 67 de ani, s-a îndrăgostit iremediabil de „frumosul” muncitor în construcții. Ulterior, bărbatul i-a povestit despre problemele financiare pe care le întâmpinase în ultima perioadă. Bărbatul i-a povestit lui Cindy despre o oportunitate de investiție profitabilă care îi garanta randamente mari cu dobânzi, ceea ce i-ar permite să-și achite datoriile. Realitatea a fost cu totul alta, în schimb. Bărbatul voia doar să sustragă sume considerabile de bani de la pensionară. O pensionară a rămas fără bani, după o escrocherie bine pusă la punct de bărbatul de care se îndrăgostise / foto: Shutterstock Cu gândul de a-l ajuta pe iubitul aflat în suferință financiară, pensionara de 67 de ani și-a refinanțat ipoteca pentru casă. Acum, însă, după ce a realizat că n-a fost iubire, ci doar o escrocherie bine pusă la punct, a avertizat și alte persoane cum pot pica în plasă. Fosta kinetoterapeută a făcut mărturisiri despre Mike, bărbatul pe care îl considerase „alesul”. „Eram panicată și disperată. Am încercat să-l contactez pe Mike și nu am primit niciun răspuns. Nu am mai auzit de el din martie”, mărturisește ea. A fugit cu banii „Cred că mi-a delapidat banii. Am fost în depresie majoră timp de 5 luni. Mă gândeam cum poate cineva să-i facă una ca asta cuiva și să-și continue viața? Nu-mi pot imagina cum doarme noaptea. Mă simt foarte tulburată. Nu mă pot bucura de viață până nu plătesc pentru această escrocherie. Probabil îmi voi petrece restul vieții plătind pentru asta”, s-a destăinuit pensionara, conform Mirror.co.uk. Pensionara a deschis o pagină pentru strângere de fonduri, cu scopul de a recupera o parte din bani. Femeia, care a raportat escrocheria la poliție, și-a găsit de lucru într-un supermarket într-o încercare disperată de a-și recupera datoria. Pensionara se confruntase cu probleme financiare când a început să vorbească cu bărbatul și a simțit că poate avea încredere în el. „Va trebui să lucrez până la 90 de ani”, a continuat ea. În ciuda promisiunilor de investiții cu randament ridicat, pensionara susține că bărbatul a întrerupt orice contact după ce ea a încercat să retragă 37.000 de lire sterline (50.000 de dolari) din investiția ei de aproape 60.000 de lire sterline (80.000 de dolari), despre care acum crede că se afla într-un cont administrat de el. „M-a ajutat să-mi deschid un cont și apoi mi-a dat numărul contului din care puteam să retrag bani, despre care am ajuns să descopăr că era al lui. Am început să investesc cu el în decembrie, apoi în martie am plecat la Key West, în Florida, cu prietenii mei. Înainte să plec, trebuia să dau 50.000 de dolari (37.000 de lire sterline), crezând că îi voi primi în contul meu când mă voi întoarce din vacanță și voi putea să-mi rambursez toate împrumuturile… Eram panicată și agitată. Am încercat să-l contactez și nu am primit niciun răspuns. Nu am mai auzit de el din martie. Știu că oamenii probabil se gândesc «cât de prost poți să fii?». Aș vrea să pot șterg anul trecut. Le-aș spune doar celorlalți să fie atenți. Dacă trebuie să trimiteți bani în orice direcție, pur și simplu nu o faceți”, a mai spus pensionara. Autorul recomandă: Cea mai nouă fraudă cibernetică în rândul escrocilor. Metoda „atingerea fantomei” te poate lăsa fără bani în cont Noua escrocherie online care îi sperie pe români. Metoda „amenda” de 1.250 de lei care îți golește contul bancar Noua metodă de fraudă care face ravagii pe internet. Escrocii se folosesc de ChatGPT ca să ia bani grei pe iluzii ESCROCHERIA „Brad Pitt” lovește din nou. O pensionară a pierdut 107.000 de euro după ce a crezut că celebrul actor s-a îndrăgostit lulea de ea Înșelătoria online care îți fură datele sau îți accesează contul bancar. Cum identifici un atac de tip „spoofing” Tentativă de înșelătorie pe Șoseaua de Centură Jilava. Cea mai nouă ”combinație” care îi păcălește pe bucureșteni Sursă foto: colaj Gandul/Shutterstock
Femeie condamnată pentru fraudă, grațiată a doua oară de Trump. Prima grațiere a fost în precedentul mandat
Femeia care se numește Adriana Camberos a aflat în această săptămână că va fi eliberată din închisoare, potrivit Le Figaro. Președintele SUA a semnat mai multe grațieri prezidențiale, inclusiv pentru femeia care mai fusese grațiată la finalul primului mandat al lui Trump, relatează The New York Times. Prima dată Adriana Camberos a fost condamnată pentru rolul său într-o vastă schemă comercială frauduloasă care implica vânzarea a milioane de sticle contrafăcute de băutură energizantă. Ea a primit o pedeapsă de 26 de luni de închisoare fiind încarcerată în decembrie 2019. Donald Trump, în ultimele zile ale primului său mandat, a decis să o grațieze ceea ce a dus la eliberarea ei anticipată în 2021. Potrivit procurorilor federali, la scurt timp după eliberarea din închisoare, Adriana Camberos și fratele ei, Andres, au fost implicați, într-un nou caz de fraudă. Cei doi au fost condamnați la închisoare în 2024 pentru o schemă frauduloasă care a implicat exporturi. În cele din urmă, ea și fratele ei au fost grațiați. Un oficial al Casei Albe, citat de New York Times, a spus că deciziile de grațiere vizează corectarea pedepselor considerate excesive sau a urmăririlor penale considerate motivate politic. În cazul Adrianei Camberos, susținătorii ei au susținut că ea și fratele ei au fost vizați de procurori din cauza comutării primei pedepse. Cazul Camberos face parte dintr-o serie amplă de grațieri. Mai mulți politicieni, oficiali și oameni de afaceri, condamnați pentru finanțarea campaniilor electorale, infracțiuni financiare sau trafic de informații, au primit grațierea prezidențială.
Schema prin care 2 români s-au îmbogățit cu 50.000 de dolari, în câteva zile, în Australia. Poliția a intrat pe fir
Doi români s-au îmbogățit cu 50.000 de dolari, în câteva zile, în Australia, apelând la o anumită schemă. Totul a avut la bază o distragere a atenției victimelor, spunând că se confruntă cu probleme tehnice la mașină. Apoi, furau bunurile din autoturisme. Poliția a intrat pe fir și i-a arestat pe cei doi cetățeni. Doi cetățeni români, de 37 și 57 de ani, au ajuns în vizorul poliției din Australia, fiind acuzați de furturi de peste 50.000 de dolari. Datele indică faptul că cei doi cetățeni, care au fost arestați în New South Wales, ar fi înșelat 18 femei în vârstă în parcările centrelor comerciale din mai multe orașe și suburbii. Întreaga schemă s-a desfășurat în perioada 3-7 ianuarie 2026. Victimelor li se furau bani și alte bunuri din mașini, în momentele de neatenție Le furau bunurile din mașină Cei doi bărbați abordau femeile în vârstă, sugerând că ar avea probleme tehnice la mașină, cerându-le să deschidă capota. În tot acest timp, victimelor li se distrăgea atenția, iar unul dintre bărbați sustrăgeau bunuri din autoturisme – carduri, bani, portofele, notează The Guardian. „Se apropiau de ele pe partea șoferului sau în partea din față a mașinii și le spuneau că există o problemă cu vehiculul. Victima, îngrijorată de o posibilă defecțiune mecanică sau estetică, se dădea jos din mașină și, în timp ce discutau despre presupusa problemă, celălalt complice fura obiectele din interior”, a declarat comisarul adjunct al poliției din NSW, Stacey Maloney. Cei doi cetățeni se aflau pe teritoriul țării cu vize din 28 decembrie 2025. Au fost acuzați fiecare dintre ei de 72 de infracțiuni. Oamenii legii au efectuat o serie de percheziții în urma cărora au descoperit pașapoarte internaționale, un laptop, fire auto, telefoane mobile, precum și 6.000 de dolari, dar și chitanțe ale transferurilor bancare. Au fost reținuți fără cauține. Autorul recomandă: Metoda „Biletul” face ravagii printre șoferi. Cum ajung aceștia să fie victime ale hoților Ce este metoda „Curierul” și cum poți rămâne fără contul de WhatsApp Schema la care a apelat un bărbat din Germania pentru a se îmbogăți cu un milion de euro. A crezut că nu va fi prins niciodată Metoda accidentul în versiune germană. Cum funcționează “ESCROCHERIA cu NEPOȚI” Cea mai nouă ȚEAPĂ pe internet. Escrocii au luat în vizor platformele de freelancing și, în loc să te plătească pentru serviciile prestate, ajung să-ți fure datele personale Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Programele sociale din vremea pandemiei i-au costat pe britanici 11 mld.: Reduceri cu 50% la alimente pentru a-i încuraja să ia masa în oraș
Programele sociale impuse în Marea Britanie pe durata pandemiei de coronavirus dintre anii 2020 și 2021 s-au dovedit a fi mult mai costisitoare decât s-ar fi crezut. 11 miliarde de lire din taxele plătite de contribuabili s-ar fi irosit pe programe sociale gestionate fără expertiză interguvernamentală, precum cele de șomaj tehnic și reduceri la prețurile alimentelor pentru stimularea consumului și ajutorarea industriei ospitalității, arată raportul final al comisarului pentru combaterea fraudei în contextul pandemiei de COVID-19, Tom Hayhoe. „Eat Out to Help Out” oferea alimente la reducere Un alt program prin care s-ar fi comis fraude și erori a fost „Eat Out to Help Out”, o schemă guvernamentală aplicată de fostul premier Boris Johnson în august 2020. Programul presupunea ca persoanele cu venituri scăzute să-și cumpere alimente la tarife înjumătățite (cu 50% reducere) și orice băutură fără alcool până la 10 lire de persoană. Pe lângă pierderi de bani, programul ar fi dus și la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Reprezentanții familiilor îndoliate susțin că „foarte mulți oameni au murit” din cauza „atitudinii insensibile și nesăbuite” a cancelarului de finanțe de atunci, Rishi Sunak, care a mai îndeplinit și funcția de prim-ministru între 2022 și 2024. Programul îi încuraja pe britanici să ia masa în oraș mai des, deși pandemia nu se încheiase încă Britanicii cu venituri scăzute puteau să cumpere alimente la jumătate de preț și băuturi non-alcoolice până la 10 lire din restaurante, cinematografe, cluburi de noapte, hoteluri și baruri. Reducerea de 50% era susținută de stat, fiind valabilă numai în zilele de luni, marți și miercuri din Marea Britanie în august 2020, când restricțiile au fost relaxate, însă pandemia nu se încheiase. Schema își propunea să protejeze locurile de muncă din sectorul HoReCa, încurajând oamenii să ia masa în oraș. Sectorul ospitalității fusese grav afectat în timpul pandemiei. Însă, încurajarea britanicilor să meargă să ia masa în oraș mai des ar fi dus la multiplicarea cazurilor. Pe toată durata pandemiei de coronavirus s-au raportat în Marea Britanie 25 milioane de cazuri confirmate și 232.112 de decese. Sky News scrie că suma de 11 miliarde de lire sterline irosită pe șomaj tehnic și programe sociale ar fi putut finanța mese școlare gratuite pentru 2,7 milioane de elevi, timp de 8 ani. Gestionarea necorespunzătoare, datele de calitate slabă și contractarea deficitară au fost principalele cauze ale pierderilor masive de bani. Au putut fi recuperate numai 1,8 miliarde de lire sterline. Restul deficitului este imposibil de recuperat. Riscul de fraudă a fost crescut Riscurile au fost crescute din cauza lipsei expertizei interguvernamentale pentru combaterea fraudei. Departamentele guvernamentale au lucrat în mod independent și au conceput scheme de la zero. Din cauza gradului „ridicat de noutate” în proiectarea programelor sociale, riscul de fraudă a fost mai crescut. Comisarul pentru combaterea fraudei Tom Hayhoe a sugerat în raportul său că Trezoreria britanică trebuia să înființeze un „comite de control” alcătuit din înalți funcționari din cadrul guvernului, cu membri externi și care să fi fost prezidat de un ministru. Astfel, trebuia să fie revizuită implementarea recomandărilor la intervale de șase luni, timp de cel puțin doi ani. Fostul premier se apără Fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak a apărat programul „Eat Out To Help Out” din 2020 și modul în care a gestionat pandemia atunci când a fost ministru de Finanțe (Chancellor of the Eschequer). Însă, oamenii de știință guvernamentali spun că nu au fost consultați cu privire la program și că este „foarte probabil” ca acesta să fi crescut numărul de infecții și decese cauzate de COVID, potrivit BBC. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetă devastatoare în Marea Britanie: 23.000 de persoane au murit de Covid din cauza răspunsului slab al guvernului Boris Johnson
O nouă metodă de fraudă pe WhatsApp. Victimele primesc mesaje precum trimite repede sau nu spune la nimeni
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Giurgiu avertizează anunță că, în ultima perioadă, au fost semnalate tot mai multe cazuri de fraudă online pe Whatsapp. Escrocii se dau drept rude sau prieteni și cer bani de urgență, mai ales pe WhatsApp, dar și alte aplicații de mesagerie. În acest context, oamenii sunt sfătuiți să fie atenți la informațiile personale pe care le fac publice. „În ultima perioadă, la nivelul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Giurgiu au fost semnalate tot mai multe cazuri de fraudă în mediul online, prin care persoane necunoscute creează conturi false pe aplicaţia WhatsApp sau alte aplicaţii de mesagerie”, informează reprezentanţii IPJ Giurgiu. Oamenii legii spun că hoții își fac conturi false, folosind poza și numele unei persoane reale, dar cu un alt număr de telefon, apoi contactează familia sau prietenii victimei și le cer bani, susținând că au nevoie urgentă de cash. „Ulterior, de pe acel număr de telefon contactează în scris prieteni sau rude ale persoanei a cărei identitate o pretind şi, sub pretextul unei urgenţe, solicită transferuri de bani către conturi bancare comunicate de ei”, mai transmit reprezentanţii Poliţiei din Giurgiu. Escrocii profită de încrederea dintre familie și prieteni și inventează tot felul de urgențe pentru a-i convinge pe oameni să trimită bani imediat. Polițiștii atrag atenția că mesaje precum „trimite repede” sau „nu spune nimănui” sunt semne clare de înșelăciune. Recomandările polițiștilor pentru a nu cădea pradă înșelăciunilor Polițiștii îi sfătuiesc pe oameni să fie atenți și să verifice cu grijă identitatea celor care cer bani prin aplicații de mesagerie. Discuțiile scrise nu sunt suficiente pentru a confirma situația și pot ascunde o tentativă de fraudă. „Verificaţi identitatea înainte de a trimite banii – nu vă bazaţi pe discuţii purtate în scris, chiar dacă infractorii pretind, folosind motive ce par grave sau credibile, că sunt în imposibilitatea de a comunica prin voce! Contactaţi telefonic numărul care v-a abordat sau sunaţi direct pe numărul real al persoanei – număr pe care îl cunoşteaţi dinainte, sau contactaţi o persoană apropiată acesteia pentru a verifica situaţia pretinsă – aceste verificări durează maxim 2-3 minute şi vă pot ajuta să preveniţi să deveniţi victime şi să pierdeţi sume de bani. Nu transferaţi bani către conturi comunicate prin aplicaţii de mesagerie, fără o confirmare suplimentară din partea persoanei, după o comunicare directă”, sunt recomandările Poliţiei. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să fie atenți la fotografiile și informațiile personale pe care le fac publice, pentru că infractorii le pot folosi pentru a crea conturi false. Aceștia sunt îndrumați să folosească setările de confidențialitate ale aplicațiilor pentru a limita cine le poate vedea profilul, să păstreze capturile de ecran și să raporteze imediat tentativele de fraudă la poliție. Și, dacă au efectuat un transfer suspect, trebuie să își anunțe cât mai repede banca, pentru că banii pot fi uneori blocați sau recuperați, potrivit alba24.ro. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock