Ce îi ține pe români departe de stomatolog: 7 din 10 le consideră scumpe; altora le e frică
Raportul Starea Igienei Orale este axat pe un studiu realizat pe un eșantion de 1.002 respondenți, reprezentativ național, de către rețeaua de clinici de stomatologie și implantologie Prodent Dr Gruia, prin intermediul platformei iVox. „Continuăm demersul nostru de educație – Starea Igienei Orale – și, prin noua etapă a cercetării, datele colectate ne arată că serviciile stomatologice sunt percepute drept scumpe și foarte scumpe pentru nu mai puțin de 7 din 10 români. Mai mult, dacă nivelul ridicat al costurilor este o barieră pentru 62% dintre români, următoarele obstacole pe care aceștia le menționează sunt lipsa timpului (24,36%) și frica de durere (24,04%). În acest context, misiunea noastră este de a educa populația despre cât de importantă este prevenția, dar și de a demonstra eficiența unei clinici multidisciplinare, nu doar ca timp și cost, cât și ca impact pozitiv în sănătatea pe termen lung a românilor”, declară dr. Dan Gruia, fondator Prodent Dr Gruia. Starea Igienei Orale este un demers de cercetare și educație derulat constant de clinicile Prodent Dr. Gruia, prin studii reprezentative la nivel național în rândul populației României. Costul unui control de rutină: 200-400 de lei, pentru 48% dintre români Costurile pentru un control stomatologic de rutină sunt percepute ca fiind semnificative: 48,08% plătesc între 200 și 400 de lei, 18,70% sub 200 lei, iar 14,53% între 400 și 600 lei. În același timp, aproximativ 7,16% ajung să plătească peste 600 de lei, iar 11,54% nu știu costurile, pentru simplul fapt că nu au fost niciodată la un control. Mersul la dentist: scump și foarte scump, pentru șapte români din zece În percepția generală, 42,52% consideră vizitele „destul de scumpe” și 27,24% „foarte scumpe”, doar 18,05% apreciindu-le ca accesibile sau neutre. În context, gradul de informare despre igiena orală și problemele asociate este variabil: 9,94% se consideră foarte bine informați, 39,85% relativ bine informați și 35,90% au doar cunoștințe de bază. Se identifică și un segment vulnerabil – 9,51% sunt foarte puțin informați și 4,81% nu sunt deloc informați despre serviciile stomatologice și impactul acestora. Sursele de informare: medicul stomatolog, internetul, Social Media și AI-ul Sursele principale de informare sunt, pentru români, potrivit cercetării, stomatologul personal (54,81%) și internetul, inclusiv platformele de social media și instrumentele AI (49,15%). Prietenii și familia (17,84%) și presa tradițională (17,31%) joacă un rol secundar în propagarea informațiilor, iar 11% nu se informează deloc despre serviciile stomatologice. Durerea sau problemele: motivație principală pentru 52% dintre români Motivația principală pentru vizitele la stomatolog rămâne rezolvarea unei dureri sau probleme (52,24%), în timp ce prevenția și menținerea sănătății dentare reprezintă motivul principal pentru 41,88% dintre respondenți. Aspectul estetic este invocat de doar 2,35% dintre aceștia. Majoritatea recunosc importanța legăturii dintre sănătatea orală și alte afecțiuni generale: 41,45% cred că există o legătură strânsă, iar 41,03% una moderată. Doar 7,26% consideră legătura slabă, iar 1,18% o neagă. Doar 16,56% dintre români nu au niciun impediment și merg regulat la stomatolog Costurile ridicate sunt principala barieră pentru controale mai frecvente, menționată de 62,29% dintre participanți. Lipsa timpului este invocată de 24,36%, iar frica de durere sau de stomatolog de 24,04%. Preferințele pentru tipul de clinică variază: 10,47% aleg exclusiv clinicile multidisciplinare, 14,32% le preferă, dar nu exclusiv, 25,32% aleg în funcție de comoditate sau preț, 33,65% merg de obicei la medicul lor obișnuit, dar sunt deschiși și la alte opțiuni, iar 16,24% merg doar la medicul de încredere. 54% dintre români își tratează urgențele În abordarea tratamentului, 18,06% rezolvă doar urgențele, 35,26% tratează urgența dar acceptă și recomandări pentru alte tratamente, iar 28,95% decid în funcție de situație între intervenție punctuală și plan complet. Doar 17,74% optează, din start, pentru un diagnostic detaliat, urmat de un plan complex de tratament. Studiul citat a fost realizat la comanda Prodent Dr Gruia prin intermediul platformei de cercetare iVox pe un eșantion cu reprezentativitate națională, de 1.002 respondenți, adulți, cu precădere din mediul urban, în perioada 5-10 august 2025. Dintre respondenți, 54,7% sunt de sex masculin, 88,68% locuiesc în mediul urban, categoria predominantă de venituri este 4.000-6.000 de lei (29,17%), 76,18% sunt, în prezent, angajați, iar Millenials (41,99%) și Generația X (40,06) sunt principalele generații reprezentate în studiu. Metodologia utilizată pentru realizarea acestui studiu de piață este CAWI – Computer Assisted Web Interviewing, eșantionul respectă structura socio-demografică a populației utilizatorilor de Internet din România, iar marja de eroare acceptată pentru sondajele efectuate în aceste condiții, utilizând metoda CAWI și respectând structura socio-demografică, este de aproximativ ±5%.
Cât de sceptici ar trebui să fim atunci când vorbim despre inteligența artificială în medicină: Inovațiile care ne-ar putea ajuta
Introducerea tehnologiei AI în sectorul medical aduce promisiuni mari, dar și o serie de provocări. Pe măsură ce populația îmbătrânește, iar nevoia de îngrijire medicală de calitate devine tot mai urgentă, inteligența artificială ar putea fi cheia pentru a colmata golul dintre cerințele actuale și resursele disponibile. Cu toate acestea, scepticismul față de utilizarea acestei tehnologii în domeniul sănătății reprezintă un obstacol important. Cum poate AI să ajute și cum putem să depășim teama de necunoscut? Într-un sondaj realizat în 2024, 74% dintre adulții cu vârsta de peste 50 de ani au declarat că au o încredere scăzută sau chiar deloc în informațiile medicale generate de AI. Cu toate acestea, tehnologia se află deja în viața noastră de zi cu zi, chiar dacă nu o recunoaștem întotdeauna. De la aplicațiile de navigare la muzica personalizată sau recunoașterea facială a telefonului, AI este deja integrată în activitățile noastre cotidiene, contribuind la un confort mai mare și la decizii mai informate. Așadar, este esențial să începem să discutăm deschis despre beneficiile AI și să arătăm cum aceasta îmbunătățește deja viața de zi cu zi a oamenilor. Philips joacă un rol activ în promovarea tehnologiilor bazate pe AI în domeniul sănătății, dezvoltând soluții care schimbă modul în care pacienții și medicii înțeleg îngrijirea medicală, scrie Mashable. Soluțiile AI oferă posibilitatea de a adresa deficiențele din sistemul medical, făcându-l mai eficient și accesibil pentru toți pacienții, indiferent de vârstă sau locul în care trăiesc. Despre transparență și etică în folosirea AI în sănătate Pentru ca AI să fie folosit în mod eficient în sistemul de sănătate, încrederea pacienților și a profesioniștilor din domeniu este esențială. Cu toate acestea, reglementările care ar trebui să guverneze utilizarea AI sunt mult mai lente decât avansurile tehnologice, ceea ce ridică întrebări legate de etica și responsabilitatea utilizării acesteia. De exemplu, AI este eficient doar dacă este alimentat cu date de înaltă calitate și diversitate, ceea ce poate preveni erorile care ar putea afecta sănătatea pacienților. Philips este un exemplu de companie care pune accent pe construirea unei utilizări responsabile a AI, implicându-se în dezvoltarea unui Cod de Conduită pentru AI, parte din inițiativele Organizației Naționale a Medicinii. Prin stabilirea unor principii clare, compania contribuie la dezvoltarea unui cadru legal și etic care să asigure că AI este folosit în mod corect și echitabil în îngrijirea sănătății. În acest fel, AI poate deveni o unealtă esențială pentru îmbunătățirea îngrijirii medicale, asigurând un viitor mai bun și mai accesibil pentru toți pacienții. Inovațiile AI în prevenirea bolilor și îmbunătățirea sănătății În fața presiunilor generate de populația în vârstă și lipsa personalului medical, prevenirea este cheia pentru un sistem de sănătate mai sustenabil. Detectarea timpurie a afecțiunilor poate reduce presiunea asupra spitalelor și poate îmbunătăți rezultatele pentru pacienți. În acest sens, Philips a dezvoltat platforme bazate pe AI care permit medicilor să identifice semnele timpurii ale problemelor de ritm cardiac, o cauză majoră, dar adesea neobservată, a accidentelor vasculare cerebrale. De asemenea, în timpul pandemiei de COVID-19, Philips a introdus dispozitive portabile care monitorizează constant starea de sănătate a pacienților, permițând medicilor să reacționeze rapid atunci când starea acestora se deteriorează. Așadar, trebuie să ne fie frică de inteligența artificială sau să ne bucurăm că există?