Zelenski: Putin a început deja Al Treilea Război Mondial. Kievul respinge concesiile teritoriale și cere garanții beton de securitate

Interviul a avut loc în incinta puternic securizată a administrației de la Kiev, într-un context în care, potrivit relatării, verificările de acces au fost mult mai stricte decât la întâlnirile obișnuite cu șefi de stat — o măsură explicabilă într-o țară aflată în război, cu un președinte care a fost deja o țintă pentru Rusia. Declarațiile vin pe fondul negocierilor de pace mediate de SUA la Geneva, descrise de părți drept „dificile”, fără un progres decisiv. În timp ce Washingtonul a vorbit despre „progrese semnificative”, președintele american Donald Trump a cerut public Kievului să accepte rapid o înțelegere. „Nu e vorba doar despre pământ” În interviu, Zelenski a respins explicit ideea că un armistițiu ar trebui obținut prin retragerea Ucrainei de pe terenuri pe care Rusia nu a reușit să le cucerească, în pofida pierderilor. Despre solicitările Moscovei, el a spus că nu le privește „simplu ca pe pământ”, ci ca pe o slăbire a pozițiilor și o renunțare la „sute de mii” de oameni care trăiesc acolo. Potrivit Reuters, unul dintre punctele de fricțiune rămâne cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze aproximativ 20% din estul regiunii Donețk pe care forțele ruse nu au reușit să-l cucerească, solicitare pe care Kievul a respins-o în mod repetat. „O pauză” pentru Putin Zelenski a avertizat că o încetare a focului obținută prin concesii ar putea să-i ofere lui Putin doar timpul necesar refacerii capacității militare. „Ar putea să-l satisfacă pentru o vreme… are nevoie de o pauză…”, a spus el, adăugând că nu exclude reluarea războiului după regrupare. Cum arată „victoria”, în viziunea lui Zelenski Întrebat ce ar însemna victoria, președintele ucrainean a spus că obiectivul imediat este oprirea uciderilor și revenirea la o viață normală, însă a insistat și pe o dimensiune mai largă: oprirea lui Putin „astăzi”, pentru că „nu se va opri la Ucraina”. În același timp, Zelenski a afirmat că recuperarea tuturor teritoriilor este „doar o chestiune de timp”, dar a recunoscut că „astăzi” costul ar fi uriaș în vieți omenești și că lipsa de armament depinde și de parteneri. El a reluat ideea revenirii la granițele din 1991, anul independenței Ucrainei după prăbușirea Uniunea Sovietică, pe care o descrie drept „justiție”. Garanțiile de securitate și alegerile În contextul relației cu Washingtonul, Zelenski a respins acuzația că ar fi „dictator” și că ar fi început războiul. Iar despre posibilitatea unor garanții americane de securitate, el a sugerat că acestea ar trebui ancorate instituțional, inclusiv prin aprobări ale Congresul Statelor Unite, pentru a rezista schimbărilor politice de la Washington, D.C.. Pe tema cererii americane ca Ucraina să organizeze alegeri, Zelenski a spus că scrutinul este dificil sub lege marțială și în condițiile în care milioane de ucraineni sunt refugiați, iar teritorii sunt ocupate, dar a lăsat deschisă posibilitatea dacă ar deveni o condiție pentru încheierea războiului — cu insistența că ar fi nevoie mai întâi de garanții solide de securitate. În paralel, negocierile de la Geneva nu au produs încă un acord, iar subiectele teritoriale și garanțiile de securitate rămân printre cele mai sensibile puncte ale discuțiilor.
Zelenski spune că ucrainenii trebuie să decidă viitorul teritoriilor din Donețk

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat joi că poporul ucrainean trebuie să decidă singur viitorul teritoriilor din regiunea Donețk. Liderul de la Kiev spune că această decizie ar trebui luată printr-un proces democratic. Poate fi vorba despre alegeri sau un referendum, în funcție de cum va evolua situația. Donețk, între voința populației și realitatea de pe front „Cred că poporul ucrainean trebuie să fie cel care va răspunde la această întrebare. Fie prin alegeri sau referendum, poporul trebuie să își exprime poziția”, a spus Zelenski, citat de Interfax-Ukraine. În conferința de presă susținută la Kiev, el a admis că evoluția situației militare influențează direct orice viitoare decizie politică. Șeful Ucrainei a explicat că poziția armatei și rezultatele de pe front pot schimba cadrul diplomatic. „Acum, foarte multe depind de armata noastră. Ce poate descuraja, cum se poate poziționa, unde poate distruge invadatorul. Toate acestea afectează cadrul diplomatic”, a declarat președintele. Planul SUA, retrageri doar din partea Ucrainei Zelenski a vorbit și despre propunerea de compromis discutată cu partea americană. El spune că Statele Unite ar vedea o soluție în care militarii ucraineni se retrag din unele zone ale Donețkului, iar trupele ruse nu înaintează în acestea. „Aceasta este aproximativ viziunea de compromis a Statelor Unite în prezent”, a spus el. Liderul ucrainean a ridicat semne de întrebare privind echilibrul unei astfel de soluții. El a explicat că, dacă una dintre părți face un pas înapoi, este normal ca și cealaltă să procedeze la fel. „Dacă cineva se retrage pe o parte, așa cum doresc ucrainenii, atunci de ce nu se retrage și cealaltă parte la aceeași distanță?”, a întrebat președintele Ucrainei. Zelenski cere supravegherea frontului Zelenski a vorbit joi și despre administrarea teritoriilor aflate lângă linia de contact. El spune că ar fi necesar un mecanism clar de supraveghere, pentru a evita încălcări și tensiuni noi. „Ar trebui să existe un anumit tip de monitorizare în acest sens”, a menționat liderul ucrainean. Toate soluțiile vor depinde de poziția cetățenilor și de situația reală de pe teren, nu doar de scenarii discutate la nivel diplomatic, este concluzia lui Zelenski.
Rușii susțin că au capturat două orașe aflate într-o poziție strategică

Rușii au anunțat că au preluat controlul asupra a două orașe strategice din estul și nord-estul Ucrainei, consolidându-și poziția în zonă. Este vorba despre Pokrovsk din estul Ucrainei, un centru logistic cheie pentru forțele ucrainene, precum și Vovciansk în nord-est, potrivit Le Figaro. „Șeful Statului Major General, Valery Gerasimov, i-a raportat lui Vladimir Putin despre eliberarea orașelor Krasnoarmeisk (denumirea rusească pentru Pokrovsk) și Vovciansk”, a transmis Kremlinul pe Telegram. Potrivit rușilor, acest raport a fost transmis președintelui Putin duminică seara, dar informația a fost făcută publică mai târziu. Ministerul rus al Apărării a publicat și câteva imagini care par să arate militari ridicând steagul Rusiei în piața centrală a orașului Pokrovsk. Luptele pentru Pokrovsk, care avea o populație de aproximativ 60.000 de locuitori înainte de război, durează de mai multe luni. Sute de militari ruși s-au infiltrat în oraș începând din septembrie, slăbind apărarea ucraineană. Orașul ocupă o poziție strategică, fiind situat la intersecția mai multor drumuri și căi ferate care duc către ultimele fortărețe ale trupelor ucrainene din est. Efectele pierderii orașelor cheie Capturarea orașului complică aprovizionarea trupelor ucrainene în alte părți ale frontului și oferă rușilor o rampă de lansare pentru a avansa spre vest, unde apărarea ucraineană este mai împrăștiată, și spre nord, către orașele mari Kramatorsk și Sloviansk. De asemenea, există riscul ca rușii să încercuiască garnizoana ucraineană din orașul Myrnograd. Ucraina a desfășurat întăriri la Pokrovsk la începutul lunii noiembrie, inclusiv forțe speciale, și a refuzat orice predare a trupelor sale în zonă. Orașul Vovchansk, situat în regiunea Harkov (nord-est), se află în centrul luptelor din mai 2024. În prezent, orașul este aproape în întregime distrus. Pozițiile de acolo au rămas neschimbate timp de multe luni înainte de recentele câștiguri rusești. Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a descris capturarea Vovchanskului drept „un pas important către victorie și atingerea obiectivelor Moscovei” în Ucraina. Acest anunț vine în contextul în care ucrainenii negociază cu americanii planul Washingtonului de a pune capăt războiului, unul dintre punctele de conflict fiind chestiunea teritoriilor ocupate de Moscova. Emisarul american Steve Witkoff este așteptat în Rusia marți pentru a discuta această problemă cu Vladimir Putin.
Comandantul suprem al armatei ucrainene avertizează că sunt posibile noi ofensive rusești în nord-estul Ucrainei
Oleksandr Sîrskîi, comandantul suprem al forțelor armate ucrainene, a avertizat sâmbătă, după o vizită la linia frontului din regiunea Harkov, că există riscul tot mai mare de noi ofensive rusești în nord-estul Ucrainei, scrie Reuters. El a avut discuții cu comandanții, studiind situația din zonă și nevoile trupelor de acolo. Potrivit lui Sîrskîi, trupele ruse intensifică atacurile în regiune folosind un număr mare de trupe. În ultima săptămână, trupele ucrainene au respins mai mult de 60 de atacuri rusești în zonă, potrivit The Kyiv Independent. „Forțele ruse încearcă să ne copleșească cantitativ, dar trebuie să fim vigilenți și să aplicăm soluții tactice și tehnologice eficiente pentru a împiedica invadatorii să avanseze”, a spus el într-o postare pe Telegram. Regiunea Harkov, situată în nord-estul Ucrainei, se învecinează cu Rusia și a fost o țintă frecventă a asalturilor și atacurilor rusești încă de la debutul invaziei. De la contraofensiva de succes a Ucrainei în nord-est în toamna anului 2022, Rusia a ocupat mai puțin de 5% din regiunea Harkov, de-a lungul marginii estice a regiunii. În primăvara anului trecut, armata rusă a deschis un nou front în nordul regiunii Harkov, în apropiere de orașul Vovchansk, dar a fost respinsă de trupele ucrainene. În ultimele luni, forțele ruse au pătruns deja în regiunea Sumî din nordul Ucrainei. Platforma DeepState a raportat vineri că forțele ruse au avansat până la 3 kilometri în regiunea Harkov.
RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.133. Kievul menține apărarea activă, dar trupele lui Putin cresc presiunea ofensivă pe front
Războiul din Ucraina a intrat marți, 1 aprilie 2025, în a 1.133-a zi, iar GÂNDUL vă prezintă principalele evenimente din țara vecină. Armata ucraineană observă o creșterea a presiunii ruse de-a lungul întregului front, dar susține că aceste acțiuni ofensive intensificate au ca efect pierderi semnificative în rândul trupelor lui Vladimir Putin. Pe de altă parte, scrie agenția EFE, analiștii confirmă că trupele ucrainene își continuă operațiunea recent lansată pe teritoriul Rusiei, în regiunea Belgorod. Cea mai „fierbinte” zonă Potrivit datelor de front publicate luni, numărul confruntărilor a crescut cu 32% săptămâna trecută, la 1.382, după ce Rusia și-a intensificat asalturile în regiunile Donețk și Zaporojie, precum și în Kursk, unde armata ucraineană mai controlează doar o mică fâșie de teritoriu. Zona cea mai intensă de confruntări este pe sectorul de front din apropierea orașului Pokrovsk, în regiunea Donețk, sector unde au fost consemnate 37% dintre confruntările de săptămâna trecută. Kievul face tot posibilul să nu mai piardă teren pe sectorul de front din jurul orașului Pokrovsk, întrucât căderea în mâinile Rusiei a minelor de cărbune cocsificabil din acea zonă ar fi o lovitură grea pentru economia Ucrainei. În schimb, trupele ruse au reușit să facă progrese locale la vest de Kurahove și în apropiere de Torețk, potrivit platformei ucrainene de analiză militară „DeepState”. Cel mai notabil progres este pătrunderea în localitatea Rozliv, unde rușii amenință să taie ruta logistică folosită de trupele ucrainene care încă luptă în localitatea Kostiantinopil din apropiere. Însă în sud încercările trupelor ruse de a înainta către orașul Zaporojie au fost zădărnicite, în pofida atacurilor constante. Ce observă specialiștii Insuficiența echipamentelor grele împiedică soldații ruși să facă progrese semnificative spre orașe precum Zaporojie, Sumî sau Harkov, potrivit șefului platformei ucrainene de analiză militară „Defense Express”, Serghei Zgureț. Prin urmare, anticipează acesta, armata rusă va continua să lanseze valuri de atacuri ale infanteriei de-a lungul întregului front, cu obiectivul de a epuiza forțele și resursele armatei ucrainene. Această evaluare este împărtășită de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW), care estimează că unitățile ruse ar putea încerca să se apropie mai mult de capitalele regionale pentru a le aduce în raza de acțiune a artileriei sale și a pătrunde în Dnipropetrovsk, regiune din centrul Ucrainei unde trupele ruse nu au intrat, dar au ajuns la numai câțiva kilometri de granița sa administrativă. Potrivit ISW, dacă Rusia va reuși să pătrundă cu armata sa într-o nouă regiune ucraineană, ar putea să formuleze la eventuale negocieri de pace noi revendicări teritoriale, pe lângă cele deja cunoscute care privesc peninsula Crimeea și provinciile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson. Moscova își trimite la moarte sigură soldații Kievul susține în acest timp că armata rusă plătește un preț greu în efective de luptă și echipamente pentru a obține pe teren doar progrese limitate. Potrivit unui analist militar ucrainean, Oleksandr Kovalenko, pentru a câștiga doar aproximativ 130 de kilometri pătrați Rusia ar fi pierdut în martie circa 40.000 de soldați, morți și răniți, precum și mai mult de 1.500 de piese de artilerie, cifre neconfirmate independent. Comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat că pierderile în rândul trupelor sale s-au diminuat în luna martie prin măsuri care au pus accentul pe prelungirea instruirii militare a noilor recruți și pe integrarea mai treptată a acestora în unitățile de luptă. Forțele ucrainene continuă „apărarea activă” și au reușit recent să înainteze pe unele sectoare ale frontului și să-și îmbunătățească pozițiile tactice, a mai afirmat Sîrski, într-un mesaj pe Telegram. El nu a menționat încă noua operațiune din provincia rusă de graniță Belgorod, unde trupele ucrainene au ocupat recent câteva sate de-a lungul graniței cu provincia ucraineană Sumî, potrivit analiștilor și bloggerilor militari. Aceștia estimează că incursiunea ucraineană în Belgorod are ca scop dispersarea resurselor rusești și îngreunarea pregătirii unor eventuale noi ofensive ruse în nordul Ucrainei. CITEȘTE ȘI: RĂZBOI în Ucraina, ziua 1117. Macron anunță că nu are nevoie de permisiunea Rusiei pentru a trimite „câteva mii de soldați” pe front Laurențiu Teodorescu este un jurnalist cu experienta, care a debutat in presa scrisa din Romania in anul 2000. De-a lungul carierei, a colaborat cu mai multe publicatii, atat din presa scrisa, cat si … vezi toate articolele