România importă fructe și legume de miliarde de euro. Comerciații dau vina și pe cumpărătorii care preferă aspectul în detrimentul calității

România a cumpărat în 2025 fructe și legume de aproape două miliarde de euro. În afara faptului că nu producem suficient, mai există o problemă: mulţi clienţi preferă aspectul în locul gustului, aşa că magazinele se reorientează în cazul furnizorilor. Cartofii din România sunt tot mai puţini pe tarabe. Importăm în jur de 55% din cât consumăm. Roşiile vin din Turcia, cartofii din Franţa, merele din Polonia şi strugurii din Italia sau America de Sud, în funcție de anotimp. Numai în ultimii ani, valoarea importurilor de legume a crescut cu peste 60%, iar la fructe vorbim de o creştere de 30 de procente. În 2025 am importat fructe şi legume de aprox 2 miliarde de euro, publică Observator. Roşiile, cartofii, ceapa, ardeii şi morcovii, în topul importurilor Aşa a evoluat valoarea importurilor de legume şi fructe, din 2021 şi până la final de 2025. La legume, am început cu importuri de 530 de milioane de euro şi le-am dublat. La fructe, de la 766 de milioane de euro, am depăşit un miliard. Cât despre cantitate, pentru legume avem o creştere de peste 15%, în ultimii ani. La fructe, cifra a rămas constantă, adică aproape un milion de tone pe an. „Deficitul în balanţa comercială nu vine neapărat pe cantitatea de produse. Vine din preţul cu care sunt importate aceste produse”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii. La fructe exotice, topul e dominat de banane și citrice. La cele care le producem și noi clasamentul este condus de mere, struguri şi pepeni. „Anul acesta am fost afectaţi de îngheţ destul de mult. Ni s-a spus la supermarket să asigurăm o cantitate necesară, până în luna mai. Producţia noastră nu ne permite să ducem mărul până în mai”, a declarat Andrei Ionică, producător de fructe. „Din Grecia, Franţa, Italia. În perioada asta nu se pot găsi fructe şi legume. Dar în perioada verii susţinem producătorii locali, atât cât putem”, a declarat Tudorel Neagu, proprietar aprozar. În plus, mulţi clienţi cumpără în funcţie de aspect. Aşa că magazinele se adaptează. „O parte din merele de Voineşti sunt afânate în interior. Le preferă pe alea care sunt crunchy la interior. Vinem ceea ce se cere pe piaţă pentru a putea supravieţui”, a declarat Tudorel Neagu. Recomandarea autorului: Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele din farfurie vin din import. Care sunt explicațiile, ce arată prognozele internaționale și care sunt vulnerabilitățile
Țara noastră are un potențial agricol uriaș, dar românii mănâncă cele mai puține fructe și legume din UE. În schimb, fac coadă la măcelării

Un paradox în ceea ce privește țara noastră este acela că, deși avem un potențial agricol uriaș, mâncăm cele mai puține fructe și legume din toată Uniunea Europeană (UE). Conform Eurostat, în trei sferturi din farfuriile noastre nu prea vezi morcovi sau ardei, iar de vină pentru acest fapt ar fi prețurile, reclama și cumpărătorii. Datele Eurostat arată că aproape 75% dintre români nu mănâncă nici măcar o porție de legume sau de fructe pe zi, în vreme ce media Uniunii Europene este de 33%. Multe legume și fructe vin din alte țări, pentru că ale noastre nu s-au prea făcut. De sărbători, clienții le ocolesc tarabele legumele și fructele, căutând în primul rând carne. Astfel, la măcelării cozile se întind până afară. FOTO – Caracter ilustrativ Consumul de fructe și legume în România: 73,6% – 0 porții pe zi; 24% – între 1 și 4 porții pe zi; 2,4% – 5 porții pe zi, potrivit Eurostat. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne recomandă să mâncăm zilnic cel puțin 400 de grame de fructe și legume, echivalentul a cinci porții, însă doar 2,4% dintre români ating această țintă, procent care ne plasează la coada clasamentului european. Porții de legume și fructe pe zi: Irlanda – 33%; Țările de Jos – 29%; Danemarca – 23%; Media UE – 12,4%; Slovenia – 5,3%; Bulgaria – 5%; România – 2,4%. „Lipsa consumului de fructe și legume adecvat pe termen scurt duce la probleme digestive, pentru că lipsesc fibrele. Ne scade imunitatea. Probleme asupra sistemului cardiovascular, bineînțeles, în special apariția colesterolului, trigliceridele crescute și așa mai departe”, a precizat nutriționista Larisa Rusu pentru Știrile Pro TV. Mai mult, deși deținem 8% din terenul agricol al Uniunii, recolta noastră de legume reprezintă doar 2% din total. „Aceste condiții climatice, care înseamnă secetă, îngheț târziu, adică primăvara, și călduri intense, mai ales arșița, reduc foarte mult culturile de legume și fructe. Nu avem capacități de depozitare, de procesare”, a declarat Ion Cioroianu, de la Asociația Fermierilor din România. Din acest motiv, suntem dependenți de importuri, care stabilesc și prețurile de pe piață, de multe ori inaccesibile.
Bucătarul-șef angajat de Simona Halep în hotelul din Poiana Brașov, mesaj pentru clienți după discuțiile legate de prețuri

După ce mai multe voci au ironizat prețurile piperate cerute de Simona Halep la hotelul ei din Poiana Brașov, campioana tenisului și-a adăugat la Instastory un videoclip în care angajații săi laudă serviciile oferite în cadrul unității de patru stele. De această dată, reprezentanții hotelului Simonei Halep din stațiunea montană au subliniat faptul că mâncarea servită este preparată din ingrediente proaspete. De asemenea, bucătarul-șef angajat de Simona Halep a transmis un scurt mesaj, iar unul dintre managerii hotelului a explicat de unde sunt procurate fructele și legumele. Bucătarul-șef al hotelului Simonei Halep din Poiana Brașov a ținut să le transmită un mesaj clienților La scurt timp după ironiile apărute pe seama prețurilor cerute de Simona Halep, pentru sejurul de Revelion, care variază între 2.860 de euro și 4.060 de euro per cuplu, reprezentanții hotelului din Poiana Brașov au realizat un nou clip de promovare. Cu acest prilej, bucătarul-șef Victor Mănăilă a ținut să le transmită un mesaj clienților hotelului, subliniind că aceștia ar trebui să aprecieze calitatea fructelor și legumelor folosite. „Sunt chef Mănăilă Victor, iar ceea ce aprciez cel mai mult și cred că ar trebui să apreciez și clientul: prospețimea de care dau dovadă legumele. Vă așteptăm cu drag mereu și vă dorim poftă bună!”, a transmis bucătarul-șef al Simonei Halep. „Hotelul Simona Halep din Poiana Brașov este un hotel nou, deschis de către campioana noastră. Cu un restaurant cosy (n.r. – confortabil), cu o capacitat de 80 de locuri, unde avem un meniu specific de Poiana Brașov. Un meniu de munte, un meniu în care îmbinăm și preparate internaționale, Franța, Italia, dar și preparate românești, reinterpretate sau pur tradiționale. Și, bineînțeles, se bazează pe legume și fructe pe car le luăm de la AST, cei care ne livrează acest produse ca să ajungă proaspete la oaspeții noștri în farfurie. Iar șeful nostru bucătar să aibă la îndemână cele mai proaspete fructe și legume”, a precizat și celălalt reprezentant al hotelului care apare în clip. Reprezentanții hotelului Simonei Halep din Poiana Brașov nu au definitivat încă meniul pentru Revelion Cu toate că au rămas mai puțin de trei săptămâni până de Anul Nou, hotelul Simonei Halep din Poiana Brașov nu a finalizat încă meniul pentru cina festivă de Revelion. Sursele ProSport au dezvăluit răspunsul reprezentanților hotelului deținut de Halep: „Suntem în procesul de finalizare a meniului de preparate și a celui de băuturi, ultimele detalii fiind în curs de ajustare. Dorim să subliniem că ambele vor avea un caracter Premium și o calitate superioară”. Pachetul pentru care un cuplu trebuie să plătească între 2.860 de euro și 4.060 de euro include open bar premiun, dar și „4 nopți de cazare în camere moderne, condiții premium, cu mic dejun inclus; brunch special în prima zi a anului 2026; program artistic de excepție cu DJ invitați speciali la SiHA Restaurant & Lounge, atmosferă vibrantă 3 nopți la rând și recital deosebit cu Mrs. Sax”.
Revine sezonul mandarinelor. Cum să le alegi pe cele mai bune și ce beneficii au pentru organism

Iată că revine sezonul mandarinelor. Din octombrie și până în ianuarie, fructele acestea ajung la maturitate deplină. În Europa, cele mai aromate soiuri vin din Spania, Italia, Croația și Grecia, dar și cele cultivate local țin pasul. Mandarinele aduc o mulțime de beneficii organismului nostru. Astfel, ele ajută creierul să se mențină tânăr, deoarece potasiul, acidul folic și alte substanțe antioxidante din mandarine asigură protecție celulelor cerebrale. Mandarinele sunt benefice pentru gravide și pentru copii. Datorită vitaminelor B pe care le conțin, mandarinele au effect benefic în dezvoltarea celulelor nervoase ale fătului și pot să prevină malformațiile congenitale. Mandarinele pot să regleze tensiunea arterială, datorită nivelului crescut de potasiu, ca urmare a proprietăților vasodilatatiare asupra vaselor de sânge. Mandarinele susțin sănătatea inimii, deoarece sunt bogate în fibre, vitamina C, vitamina B și potasiu. Mandarinele susțin imunitatea, ajutând la contracararea efectelor nocive ale radicalilor liberi asupra organismului. În plus, aceste fructe aduc un plus de frumusețe păriului și pielii, deoarece vitamina C poate să sporească producția de colagen, și susțin digestia, și reglează nivelul de colesterol. Fibrele ajută la reglarea tranzitului intestinal, Previn constipația și țin la distanță senzația de foame. sursa foto: Envato Cum să alegi cele mai bune mandarine Fii atent la culoare: alege, deci, mandarine cu o nuanță portocaliu intens, uniforme, fără oete verzi sau zone palide. Fructele verzui nu sunt încă bine coapte, iar cele prea decolorate pot fi vechi sau lipsite de aromă. Fii atent la greutate: dacă mandarina se simte grea în mână pentru mărimea ei, atunci ea este bună și suculentă. Cele ușoare tind să fie uscate și fără gust. Coaja mandarinelor de calitate trebuie să fie ușor laxă, însă care se menține strânsă pe fruct. Dacă se desprinde ușor, dar nu se rupe, atunci este numai bună. Și textura este importantă: fructul trebuie să fie ferm și elastic la apăsare. Altminteri, ori este prea vechi, ori este ore deshidratat. În ce privește mirosul, acesta trebuie să fie parfumat, dulce și proaspăt. Dacă nu are miros, cel mai probabil nu are nici gust. Autorul recomandă: Trucul unei mame din Australia care revoluționează modul de curățare al MANDARINELOR: „Am procedat greșit toată viața” Orașul din China unde „aurul” crește în copaci. COJILE uscate ale unui fruct comercializat și în România, vândute cu peste 9.600 $ pentru 500 de grame
Fructele și legumele au ajuns adevărate produse de lux pentru unii români. Sunt considerate deja delicatese, din cauza prețurilor ridicate
Mersul la piață a devenit pentru mulți români o experiență asemănătoare cu o vizită într-un magazin de lux, însă în loc de vitrine strălucitoare, tarabele sunt pline cu fructe și legume cu prețuri tot mai piperate. Clienții pleacă adesea cu sacoșele goale, iar producătorii dau vina pe secetă și scumpirile generalizate care au dus la creșterea galopantă a costurilor. Prețuri sunt duble față de anul trecut. Fructele și legumele s-au scumpit considerabil în ultimele luni. Roșiile, de exemplu, se vând acum între 7 și 20 de lei pe kilogram, față de maximum 10 lei cât era kilogramul vara trecută, informează Știrile Kanal D. Castraveții au ajuns la 10 lei pe kilogram, cu 4 lei mai mult decât în 2024, iar ceapa costă 6 lei pe kilogram. Hreanul a atins un preț de 50 de lei pe kilogram. Fructele sunt și mai scumpe: prunele se vând cu 10 lei pe kilogram, dublu față de anul trecut, iar caisele, nectarinele și piersicile au prețuri de aproximativ 20 de lei pe kilogram. Pepenele verde a înregistrat și el o dublare a prețului față de vara trecută. Astfel că pentru mulți, în special pentru pensionari, aceste prețuri ridicate fac dificilă cumpărarea fructelor și legumelor. Unii cumpărători recunosc că pot cumpăra doar ocazional câte un kilogram pentru a-și satisface pofta, în timp ce alții sunt nevoiți să renunțe la cantitățile mai mari pe care le cumpărau anterior Producătorii agricoli explică aceste scumpiri prin condițiile meteorologice nefavorabile, în special seceta prelungită și temperaturile ridicate din ultimele luni, care au afectat recoltele. Lipsa precipitațiilor în ultimele două luni a dus la creșterea costurilor de producție cu aproximativ 7%. Așadar, din cauza prețurilor ridicate din piețe, tot mai mulți consumatori se orientează către supermarketuri, unde fructele și legumele sunt adesea la jumătate de preț. De exemplu, kilogramul de prune costă doar 4 lei, pepenele verde 1,5 lei, iar ceapa 2,5 lei. Roșiile, usturoiul și ardeiul capia sunt, de asemenea, mai accesibile în supermarketuri decât la piață. Din cauza scumpirilor, datele recente arată că românii se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de fructe și legume, o situație care ar putea fi agravată de prețurile tot mai mari și de accesibilitatea redusă la aceste produse. Creșterea prețurilor la fructe și legume și impactul asupra consumatorilor reprezintă o problemă serioasă pentru sănătatea publică și pentru economia locală, iar autoritățile și producătorii trebuie să găsească soluții pentru a sprijini atât producția, cât și accesul populației la alimente proaspete și sănătoase. FOTO – Captură video: Știrile Kanal D
Ministerul Finanțelor pregătește o nouă schimbare pentru a reduce EVAZIUNEA: Taxarea inversă a TVA la legume și fructe
Executivul vrea să introducă taxarea inversă pentru vânzarea de fructe și legume începând cu 2026. Mecanismul este negociat cu Comisia Europeană și ar putea fi extins și în alte domenii cu risc ridicat de evaziune fiscală, a precizat pentru Profit.ro ministrul de resort, Alexandru Nazare. România poate primi derogarea CE pentru a utiliza de anul următor și la legume – fructe acest mecanism, pe care îl aplică deja în câteva domenii cu risc mare de evaziune la TVA. Mai mult, România are cea mai mare rată de neîncasare la TVA din UE. De asemenea, se pregătește taxarea inversă și în alte domenii, a precizat Nazare. Taxarea inversă este procedura aplicată de beneficiarul unei livrări de bunuri/prestări de servicii care, conform legii, devine persoană obligată la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuată, prin excepție de la regula generală conform căreia persoana obligată la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor. Taxarea inversă este considerată de unii specialiști în fiscalitate ca o modalitate eficientă de a combate evaziunea la TVA. În timp ce taxarea inversă aplicată doar în domeniile cu risc fiscal ridicat, cum sunt cele la care România aplică deja și cel pregătit acum de Finanțe, are mai mulți susținători, taxarea inversă generalizată este considerată eficientă de unii consultanți, dar contestată de mulți alții. Având în vedere că din 2030 intră în vigoare noile reguli referitoare la TVA în UE iar obținerea unei derogări pentru taxare inversă generalizată poate dura ani, aceasta nu pare să mai fie o opțiune, în timp ce varianta sectorială ar putea aduce beneficii în anii următori. „Avem în pregătire câteva domenii, de exemplu legume – fructe, pentru taxare inversă. La legume – fructe am trimis Comisiei și avem discuții în septembrie. Ceea ce pregătim acum, am putea avea aprobat anul următor. În ce privește taxarea inversă generalizată, a fost pierdută fereastra de oportunitate”, a declarat Nazare. România, lider în UE în ce privește pierderile la colectarea TVA Pentru 2022, Comisia Europeană estimează, în cel mai recent raport, un decalaj de 30,6% între TVA care poate fi potențial încasată (dacă s-ar încasa toată TVA posibilă) și TVA încasată efectiv, adică 41,8 miliarde lei, în scădere de la 34,8% în 2021. Conform datelor preliminare pentru 2023, creșterea neîncasării la TVA a ajuns la 33,7%, o înrăutățire față de 2022, dar totuși sub nivelul din 2021. Procentajul de neîncasare de 33,7% ar fi echivalent cu 54 miliarde lei. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX RECOMANDAREA AUTORULUI: ȘEDINȚĂ la PSD / Social-democrații îi încurcă socotelile lui Bolojan? / Ce se întâmplă cu angajarea răspunderii pe pachetul 2 Grindeanu vrea să revină la masa discuțiilor, în coaliție / Ce clarificări cere PSD de la miniștrii lui Bolojan
Smochinele din Buzău s-au copt și sunt bune de consumat. Vizitatorii sunt invitați să guste fructele proaspete, culese direct din pomi
Primele smochine românești s-au copt, în această vară, într-o livadă situată lângă Buzău, iar vizitatorii sunt invitați să guste fructele proaspete culese direct din pomi. Accesul este gratuit, iar plata se face doar pentru fructele pe care le iau acasă, la prețul de 30 de lei pe kilogram – cu 5 lei mai mult decât anul trecut, dar încă la jumătate față de prețul din supermarket, informează Știrile Kanal D. Smochinele buzoiene au ajuns la maturitate mai târziu decât în anii precedenți, din cauza frigului din primăvară, dar așteptarea a meritat, după cum spun primii vizitatori ai livezii exotice. Fructele coapte sunt moi la pipăit și se rup ușor, prin răsucire, unele având codiță, altele nu. Smochinele sunt foarte curate și se consumă cu tot cu coajă. Pe măsură ce se coc, ele își schimbă culoarea de la verde-gălbui la maroniu, iar în interior, smochinele sunt dulci și gustoase, perfecte pentru consum proaspăt, dar și pentru prepararea de conserve aromate, precum dulceața, care poate fi făcută ușor chiar și de începători. FOTO – Captură video: Știrile Kanal D
Cu cât s-au scumpit, de fapt, legumele și fructele în 2025, față de 2024. Realitatea din Piața Obor

Rata anuală a inflației în luna iunie 2025 a fost de 5,7%, comparativ cu aceeași lună a anului 2024. Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. În același timp, unele legume, precum cartofii sau castraveții au înregistrat creșteri de peste 10%. Prețurile diferă, de multe ori, de la o piață la alta, de la un oraș la altul. Totodată, analiza comparativă a prețurilor relevă atât tendințe de scumpire, cât și corecții de preț în anumite sectoare. Prețul final al legumelor și fructelor diferă ușor în funcție de locația de achiziție. În 2025, mai multe tipuri de legume au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului trecut. Reporterii Gândul au fost în Piața Obor pentru a compara prețurile de anul acesta cu cele de anul trecut. Spre exemplu, găsim acum roșii pe care le putem cumpăra cu prețuri cuprinse între 8 și 12 lei, în funcție de soi sau dimensiune, față de 8 – 10 lei, în urmă cu un an. Pentru un kilogram de castraveți plătim mai mult în 2025, prețul fiind cuprins între 7 și 9 lei. La preț dublu față de aceeași perioadă a anului trecut găsim usturoiul. Prețurile legumelor în piață Fructele, mai scumpe în 2025 Fructele au înregistrat o creștere de peste 33% față de anul precedent. Astfel că, în Obor, pentru un kilogram de prune plătim aproape dublu față de aceeași perioadă a anului 2024. În piață, găsim cireșe la 30 de lei kilogramul, căpșuni la 20 de lei kilogramul, prețurile fiind în ușoară creștere. Pe de altă parte, prețul fructelor de pădure precum zmeura și afinele s-a dublat. Un kilogram de zmeură se vinde acum cu 50 de lei față de 30 de lei, anul trecut. Afinele costă tot 50 de lei, iar anul trecut prețurile porneau de la 22 de lei. Prețurile fructelor în piață Rata inflației de la începutul anului (iunie 2025 față de decembrie 2024) a fost de 3,1%. Totodată, indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,45% în iunie 2025 față de mai 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se vor majora prețurile alimentelor Banalul măr românesc a ajuns să coste mai mult în magazine decât fructele exotice. Cu cât se vinde kilogramul de căpșuni sau zmeură Cât va ajunge să coste un apartament de la 1 august 2025, după noile taxe, potrivit lui Dumitru Dragomir: „Ilie Bolojan este om de sacrificiu”
Fructele românești care sunt mai ieftine în Marea Britanie decât în unele magazine din țara noastră. Ne merităm soarta
Afinele românești au ajuns pe rafturile celui mai mare lanț de supermarketuri din Regatul Unit, Tesco iar delicioasele fructe se vând la prețuri chiar mai mici decât cele practicate de unele lanțuri de retail din țara noastră. „Blueberries (afine) din România – noua senzație de la Tesco! Managerii celui mai mare supermarket britanic se pare că au aflat că în tara noastra se cultivă fructe de pădure de calitate superioară”, a scris „Anunțul UK”, pe Facebook. Afinele românești vândute la Tesco sunt din cea mai buna varietate, iar o caserolă de jumătate de kilogram costă doar 4.30 lire sterline (25,24 lei) sau 3.65 lire sterline (21.42 lei). Surprinzător, scrie „Anunțul UK”, prețul afinelor românești vândute în Marea Britanie este chiar mai mic decât cel cu care aceeași cantitate este vândută în unele magazine din România. Într-un alt supermarket din Londra, o caserolă de 500 de grame de afine cultivate în România se vinde cu 4,30 lire sterline, iar pentru clienții care folosesc cardul de fidelitate ClubCard, prețul scade la 3,65 lire. Asta înseamnă aproape 21 de lei, adică mai puțin decât plătesc românii pentru aceeași cantitate, în condițiile în care la Mega Image, de exemplu, afinele românești costă în jur de 26 de lei pentru 500 de grame, informează stiridiaspora.ro. Postarea a stârnit numeroase comentarii pe internet, unii utilizatori susținând că prețurile nu diferă cu mult față de cele din supermarketurile românești, în timp ce alții sunt de părere că ar trebui să fie mult mai ieftine, ținând cont de nivelul de trai din țară: „În România, la Auchan sunt 20 de lei, caserola de 500 de grame, la Kaufland sunt 23 de lei, caserola de 500 de grame, la Lidl 29 de lei -750 de grame. Titlul corect era că au același preț ca în unele magazine din România”; „Astea nu sunt afine naturale , sunt de cultură ca și în UK”; „Mega e cel mai scump market. La Mega, 150 gr costă 13 lei”; „Prețul nu îl reglează nimeni altcineva decât piața. Multe produse alimentare din UK sunt mai ieftine decât în România”; „La noi sunt mai scumpe, deoarece sunt mai proaspete cu 2 zile. Ne merităm soarta”; „Sunt mai ieftine decât la supermarket din România. Culmea, ambalate în România”. România este unul dintre cei mai mari producători de afine din Europa dup[ ce, în ultimii ani, tot mai mulți fermieri de la noi au investit în plantații moderne și au crescut producția datorită condițiilor bune de climă și sol din zonele de deal și munte. Mare parte din recolta de afine merge la export, iar piețele cele mai importante sunt Germania, Franța, Marea Britanie și țările nordice, potrivit Adevărul. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock
Un bărbat din județul Suceava s-a întors acasă decis să investească în agricultură. Toți banii i-a folosit pentru a planta căpșuni.
Un bărbat care a lucrat în Germania s-a decis să se întoarcă în țară și să investească banii câștigați în agricultură. Toți banii i-a folosit pentru a cultiva căpșuni, potrivit Prima TV. Vara aceasta, el culege roadele. El a „furat” meserie, învățând de la alții. Adrian Moloce știa că riscă investiția sa, folosind răsaduri locale și înfruntând fenomene meteo extreme. Din fericire, vremea a fost blândă, iar recoltele bogate, rezultând căpșuni mari, zemoase și dulci care au ajuns vândute în marile magazine, dar și la tarabă. Clienții sunt încântați că nu conțin chimicale. Căpșunile costă în acest an 16 lei/kg direct de pe ogor. La tarabă pot costa 25 lei/kg. În București, cele mari pot costa între 35 lei/per kilogram. Citește și: SECRETUL fermierilor spanioli pentru a obține căpșuni mari și gustoase. Ce trebuie să adaugi în sol pentru a avea o recoltă bogată Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele