Duce la frustrare și curiozitate excesivă. Reacția lui Cătălin Predoiu la propunerea de interzicere a accesului copiilor la rețele de socializare
Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, a reacționat duminică la propunerea lui Raed Arafat de a se iniția demersuri pentru limitarea accesului copiilor la rețelele de socializare. Predoiu spune că precizările pe care le face sunt din perspectivă de avocat, senator și membru al unui partid și că Ministerul de Interne nu are „atribuția stabilirii unor limite legale de libertate în materie de liberă exprimare și acces la informație, ci doar de a aplica ce legiferează Parlamentul în această materie”. „Nu sunt pentru interdicții” Cătălin Predoiu susține că nu este „pentru interdicții”. „De principiu, nu sunt pentru interdicții. Chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității și menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc). În plus, multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului. Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție”, a scris pe Facebook Predoiu. Educație digitală El spune că soluția reală nu poate veni decât din educație solidă și serioasă, pentru că libertatea fără educație este la fel de periculoasă. Acesta arată că rolul educației sociale și digitale este esențial. „Curricula școlară ar trebui să includă cursuri care vizează o anumită axiologie și explicații privind pericolele pentru minori din lumea online. Copiii trebuie învățați să recunoască informațiile false, manipularea, discursul instigator la ură sau comportamente toxice din mediul online. Fără aceste repere, ei pot ajunge ușor victime ale dezinformării, ale presiunii de grup sau ale persoanelor care profită de lipsa lor de experiență”, adaugă Predoiuu. El spune că interdicția pentru minorii sub 15 ani de a accesa conținutul online nu rezolvă nimic, „în plus va bloca resurse imense pentru aplicarea interdicției și va umple centrele de detenție cu minori”. În schimb, crede Predoiu, educația socială îi poate ajuta pe copii să își dezvolte gândirea critică, empatia și capacitatea de a lua decizii responsabile. „În loc să li se spună: este mult mai eficient să li se explice de ce și cum să se protejeze. Dialogul deschis cu părinții și profesorii, stabilirea unor reguli clare și adaptate vârstei și exemplul personal sunt elemente esențiale pentru o relație sănătoasă cu mediului online, arată politicianul. El adaugă că pentru a aplica astfel de interdicție trebuie să pui în funcțiune un anumit sistem:„Acest sistem ar trebui să fie capabil să detecteze când și de unde, cineva a intrat pe un anumit conținut. Ceea ce presupune evident înregistrări în baze de date și supraveghere în masă. Cred că e un drum care ridică la rândul său multe pericole. Mai ales în ceea ce privește limitele democrației”. Despre libertatea de expresie Cătălin Predoiu arată că este împotriva interdicțiilor chiar și în privința copiilor ajunși la vârsta majoratului și a libertății de expresie. „Am fost adesea criticat pe nedrept pentru că Poliția sancționează un anumit tip de conținut online sau că sancționează campania electorală online după închiderea campaniei. Dar aceasta este prevederea legii române în vigoare. Poliția este obligată să o aplice. Dacă se schimbă legea pe ideea de totală e una, dacă se merge pe ideea de interdicții de conținut, e alta. Eu cred că există și o cale de mijloc, axată pe , dar cu interdicție de conținut privind instigarea la violență și conținut violent. E o iluzie să crezi că în actualul stadiu de dezvoltare a tehnologiei, poți să interzici pe oricine postează un anumit tip de conținut”, spune Predoiu. „În concluzie, problema nu este existența platformelor online, ci modul în care sunt folosite. Interzicerea lor nu îi pregătește pe copii pentru realitate, ci îi face mai vulnerabili. În schimb, o educație socială solidă, combinată cu supraveghere (de către părinți și profesori) și comunicare, îi ajută să navigheze în siguranță în mediul digital și să nu cadă pradă instigării sau influențelor negative din online”, a mai scris Predoiu pe rețeaua de socializare.
Ce a simțit campioana olimpică Andreea Răducan față de străini pentru că provenea dintr-o țară mică precum România
Fosta mare gimnastă Andreea Răducan, campioană olimpică la Sydney, în 2000, a povestit ce a simțit față de străini pentru că provenea din România. Retrasă din activitate în urmă cu mai bine de două decenii, Andreea Răducan nu a stat departe de gimnastică, iar timp de 3 ani a fost șefa forului român. Atitudinea Andreei Răducan față de străini pentru că provenea dintr-o țară mică Răducan a fost invitată la Botoșani, să vorbească adolescenților din 13 licee, cu ocazia deschiderii lunii olimpice, care debutează în fiecare an pe 23 mai. Fosta mare sportivă le-a spus celor prezenți la Colegiul Național AT Laurian că este foarte important să aibă încredere în visul lor. „De obicei, atunci când suntem mici nu avem frustrări că venim dintr-un oraș de provincie, dintr-o țară mică. N-a contat pentru mine niciodată lucrul acesta pentru că am considerat că am muncit suficient de mult, că am destul talent și nu îmi rămâne decât să arăt lumii întregi ce pot să fac și asta vă încurajez și pe voi să faceți. Cred că este ideal să găsiți activitatea pe care o practicați cu cea mai mare bucurie și înseamnă că acolo este harul vostru, talentul vostru”, a spus Andreea Răducan, potrivit Botoșani News. Programul infernal al Andreei Răducan când era sportivă Ea a făcut parte din generația de gimnaste române care au preluat ștafeta de la Lavinia Miloșovici și Gina Gogean. „De la vârsta de 4 ani am început să practic gimnastica din înțelepciunea tatălui de a înțelege că educația prin sport este una foarte sănătoasă. În 1987 când am început să practic gimnastica, accesul la informație nu era nici pe departe cel care este astăzi, așa că foarte mult despre gimnastică nu știam. Aveam o carte despre Nadia Comăneci, cumpărată de tata și scrisă de un fost mare jurnalist sportiv Ioan Chirilă și asta a fost introducerea pentru mine în ceea ce însemnau tainele gimnasticii. Am început la 4 ani jucându-mă pentru că nu aveam nicio idee despre Jocurile Olimpice sau despre ce însemna să reprezinți țara ta, România, la o competiție de o asemenea anvergură. Ce vreau să punctez în acest mic calup este faptul că este important să aveți încredere în visul vostru”, a declarat Andreea Răducan. Ea a reamintit că drumul unui sportiv de performanță nu este deloc simplu, cere multe sacrificii și o determinare pe care trebuie să o înveți ani la rând. „Aveam școală de dimineață de la 08:00 la 10:00, după care antrenament, odihnă, masă, după amiază iar antrenament, iar joia opt ore de școală. Deși uneori mai sunt oameni care spun că sportivii nu prea știu ei cu școala, nu ne împiedică nimeni și nimic, dacă suntem disciplinați și focusați. Am iubit mereu să citesc, am mers și la olimpiadă când eram la școală acasă”, și-a amintit deținătoarea a 5 titluri mondiale. Are o experiență de 30 de ani în presa sportivă. A debutat în ianuarie 1994, în calitate de colaborator la Sportul românesc, dar semnătura îi apăruse, deja, cu jumătate de an înainte. Era un articol despre fotbalistul lui preferat, brazilianul Romario de Souza Faria, în suplimentul „Fotbal … citește mai mult