Ce se întâmplă cu aleșii locali care și-au dat demisia de teama incompatibilității. Explicațiile lui Cseke Attila
Ministrul afirmă că informația contrară s-a răspândit fără să provină dintr-un document oficial și a provocat inclusiv demisii ale unor aleși locali. Cseke Attila: „Nu există incompatibilitate” Într-o intervenție la Digi24, ministrul Dezvoltării a declarat că instituția pe care o conduce a constituit o echipă de specialiști după apariția controversei și a discutat inclusiv cu reprezentanții Agenției Naționale de Integritate (ANI). „Noi, în momentul în care am aflat de această chestiune, am instituit o echipă de specialiști la Minister. Am fost în legătură și cu colegii de la ANI, astfel încât să emitem un punct de vedere de specialitate pe această speță. Și acest punct de vedere a fost trimis prefecturilor, care au trimis la primării”, a declarat Cseke Attila. Ministrul a insistat că, în interpretarea Ministerului Dezvoltării, incompatibilitatea invocată în spațiul administrativ nu există. „Nu există incompatibilitate astăzi, pe legea în vigoare, între calitatea de ales local, consilier local sau consilier județean, și personal contractual angajat în administrația publică”, a afirmat ministrul. Întrebat explicit dacă aleșii locali care lucrează și la stat sunt în prezent incompatibili, Cseke Attila a răspuns: „Nu sunt”. Ministrul acuză propagarea unei „informații eronate” Cseke Attila susține că problema a pornit după ce o interpretare pe care o consideră greșită a circulat în administrația publică, fără să fie verificată anterior cu instituțiile competente. „S-a răspândit în sistemul administrativ o informație eronată, incorectă cu privire la faptul că a existat incompatibilitate. Deci nu a existat până la această adresă nimic oficial din partea autorităților statului”, a spus ministrul. El a criticat și faptul că unii secretari generali ai primăriilor ar fi transmis această interpretare mai departe, iar unor consilieri locali și județeni li s-ar fi cerut să își suspende contractele de muncă. „Dacă eram întrebați înainte ca unii secretari generali de primării și unii de la primării să sune consilierii locali și județeni și să le spună că trebuie să își suspende contractul de muncă, înainte dacă autoritatea statului era întrebată și se emitea un punct de vedere, atunci eram într-o altă situație”, a declarat Cseke Attila. Ministrul a precizat că depunerea unei demisii nu produce automat încetarea mandatului de consilier. Potrivit explicațiilor sale, demisia trebuie constatată de consiliul local sau județean în prima ședință desfășurată după depunerea documentului. „Demisia devine efectivă din calitatea de consilier local sau consilier județean în momentul în care consiliul local sau consiliul județean constată demisia acelui consilier în prima ședință de consiliu care urmează după depunerea demisiei”, a explicat ministrul. Cseke Attila a adăugat că, până atunci, demisia poate fi retrasă: „În acest moment demisia nu se produce efectiv, ea poate fi revocată, deci momentul în care demisia devine irevocabilă este momentul votării de consiliul local în care se constată această demisie”. Întrebat dacă demisiile depuse în ultimele zile nu și-au produs încă efectele în lipsa ședințelor respective, ministrul a răspuns: „Exact, Codul administrativ este foarte clar, această demisie se constată în prima ședință care urmează acestui act de voință”. Cseke Attila a precizat că nu deține, în acest moment, informații privind numărul consilierilor locali sau județeni care și-au depus demisia. „Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte” Ministrul a susținut că punctul de vedere transmis de Ministerul Dezvoltării prefecturilor reprezintă primul document oficial al unei autorități a statului pe această temă. „Primul document, dacă vreți, oficial asumat de autoritatea statului român a fost acest document pe care l-am trimis prefecturilor și l-au primit și primăriile. Până atunci au fost doar zvonuri și informații incorecte și eronate care au circulat în mediul, dacă vreți, digital”, a declarat Cseke Attila. Referindu-se la discuțiile privind modificarea legislației în Parlament, ministrul a pus inițiativa pe seama confuziei produse în administrație și a valului de reacții generat de aceasta. „Nu există niciun document oficial în sensul în care aceasta ar fi o incompatibilitate, dar această informație, circulând în tot sistemul, nefiind verificată de către autoritățile publice, a generat acest val de dezbatere, dacă vreți, și unele demisii în anumite locuri”, a afirmat ministrul. Potrivit lui Cseke Attila, situația a fost între timp clarificată prin punctul de vedere transmis în teritoriu: „Lucrurile s-au rezolvat de ieri, sunt rezolvate. Autoritatea statului are un punct de vedere valabil”.
Franța va introduce un chatbot cu inteligență artificială pentru funcționarii publici
Ministerul Acțiunii Publice și Conturilor din Franța a transmis, marți, că va implementa un chatbot cu inteligență artificială pentru funcționarii publici, potrivit AFP. Aproximativ un milion de funcționari publici vor beneficia de acest nou instrument. Modelul IA aparține unei firme franceze Modelul de chatbot este bazat pe modelele de start-up ai companiei Mistral, o firmă franceză de IA. Instrumentul va fi pus la dispoziția tuturor agenților după o perioadă de probă de câteva luni, cu 10.000 de persoane, mai precizează sursa. Costul acestei implementări este estimat la aproximativ 700.000 de euro. Este inclus și accesul la modelele Mistral, a precizat cabinetul ministrului Acțiunii Publice și Conturilor, David Amiel. „Atât o oportunitate, cât și o amenințare” „Este clar că IA este atât o oportunitate, cât și o amenințare”, a comentat ministrul marți dimineață. El a menționat „riscul de a deveni dependenți de aceste tehnologii non-europene”. În acest context, guvernul francez dorește să ofere funcționarilor publici oportunitatea „de a scăpa de sarcinile consumatoare de timp și de birocrația inutilă. Astfel, să se poată concentra asupra esenței muncii lor”, a transmis Amiel, potrivit aceleiași surse. Prin urmare, chatbotul va fi „echivalentul ChatGPT, dar într-o versiune suverană și securizată”. Modelul le va permite „să efectueze căutări de documente, rezumate și analize ale acestor rezumate”, potrivit lui David Amiel.
Proiect de lege depus la Senat. Amenzi de până la 20.000 de lei pentru comportamente lipsite de respect față de funcționarii publici
Concret, semnatarii acestui proiect de lege vor amenzi de la 5.000 lei la 20.000 de lei pentru comportamente „lipsite de respect” față de funcționarii publici. Propunerea legislativă, iniţiată de 36 parlamentari ai UDMR şi minorităţi, prevede ca persoanele care solicită verbal informații de interes public vor avea obligația să respecte programul afișat la sediul instituției, dar și să adopte un comportament care să nu afecteze activitatea personalului din cadrul autorităților și instituțiilor publice. În cazul în care regulile nu sunt respectate, persoana poate fi evacuată din incinta instituției publice. În plus, proiectul de lege stipulează că va fi considerată contravenție și se va sancționa cu amendă între 5.000 și 20.000 de lei manifestarea, în relaţiile cu instituţiile publice şi angajaţii acestora, a unui comportament lipsit de respect, provocator sau intimidant. Proiectul de lege prevede și introducerea de noi texte în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. „Persoanele care solicită verbal informaţii publice au obligaţia de a respecta programul stabilit (…) şi să înfăţişeze un comportament care să nu afecteze activitatea personalului din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice. Personalul autorităţilor şi instituţiilor publice, personalul de pază şi ordine sau organul de poliţie, după caz, va proceda la evacuarea persoanei care nu respectă aceste prevederi (…) din incinta autorităţii sau instituţiei publice”, se mai menționează în proiectul de lege. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, iar Camera Deputaţilor este for decizional.
Capital politic pentru alegerile din 2026. Ce promisiuni începe să facă Viktor Orban pentru a câștiga votul funcționarilor publici
Anunțul a fost făcut prin intermediul unei postări pe rețelele sociale și vine în contextul în care Guvernul de la Budapesta a anunțat și alte cheltuieli în perioada premergătoare alegerilor parlamentare din 2026, scrie Reuters. „Vom acorda o subvenție de un milion de forinți (aproape 3.000 de dolari – n.r.) pentru locuințe medicilor, asistentelor medicale, ofițerilor de poliție, profesorilor, soldaților și altor funcționari publici, care poate fi utilizată pentru rambursarea ipotecii sau ca avans pentru un nou credit imobiliar”, a declarat premierul Ungariei. Decizia finală privind programul care include acordarea acestor subvenții va fi luată luna viitoare, relevă sursa citată. Recent, Guvernul de la Budapesta a anunțat un sistem de credite ipotecare subvenționate pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuință, care se estimează că va costa până la 443 de milioane de dolari pe an în subvenții la rata dobânzii. În fruntea Guvernului din 2010 Luna trecută, guvernul Ungariei și-a majorat planul de împrumut, în parte pentru a-și finanța măsurile preelectorale, pe fondul unei economii mai slabe decât se preconiza. Viktor Orban se află în funcția de premier al Ungariei din 2010, iar în prezent se confruntă cu un contracandidat neobișnuit de puternic, pe fondul dificultăților economice. Economia Ungariei a înregistrat o creștere anuală de 0,1% în al doilea trimestru, ușor peste așteptări, în contextul în care Orban speră că o revenire a creșterii economice îl va ajuta să obțină un nou mandat în alegerile de anul viitor.