Refuzul Japoniei de a legaliza căsătoriile între persoane de același sex, considerat constituțional
Curtea Supremă din Tokio a precizat că, în conformitate cu legea, căsătoria este o „uniune între un bărbat și o femeie”, în cadrul unei hotărâri care a infirmat verdictul anterior dat de o instanță inferioară în 2024, potrivit Associated Press. Judecătorul Ayumi Higashi a precizat că definiția legală a familiei ca unitate formată dintr-un cuplu și copiii lor este rațională și că excluderea căsătoriei între persoane de același sex este valabilă. Instanța a respins, de asemenea, cererile de despăgubiri în valoare de 1 milion de yeni (6.400 de dolari) formulate de opt persoane aparținând minorităților sexuale care solicitau drepturi egale pentru căsătorie. Reclamanții, care fac parte din rândul persoanelor LBGTQ+ și avocații acestora au declarat că decizia este injustă. Ei sunt hotărâți să continue la Curtea Supremă lupta. După soluționarea celor șase cazuri de către instanțele superioare, Curtea Supremă din Tokio va gestiona apelurile formulate și va lua o decizie. Japonia este singurul membru al G7 care nu recunoaște căsătoria între persoanele de același sex. De asemenea, nu oferă niciun fel de protecție juridică cuplurilor LGBTQ+. Deși persoanele de același sex din Japonia se confruntă cu discriminare în școli sau la locul de muncă, sprijinul public pentru legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex, dar și sprijinul din partea mediului de business a crescut în ultimii ani, arată sursa citată.
Miniștrii G7 se unesc în privința Ucrainei și Sudanului, evitând disputele comerciale cu SUA
Înalții diplomați din Grupul celor Șapte democrații industrializate și-au arătat public miercuri consensul cu privire la Ucraina și Sudan, dar au evitat subiectele controversate precum atacurile militare americane asupra ambarcațiunilor din Caraibe și comerțul, potrivit France24. Miniștrii de externe ai G7 s-au întâlnit miercuri cu ministrul de externe al Ucrainei, în timp ce Kievul încearcă să respingă atacurile aeriene rusești care au adus întreruperi de curent în toată țara. Andriy Sybiha a declarat că Ucraina are nevoie de sprijinul partenerilor săi pentru a supraviețui unei „ierni foarte dificile, foarte grele”. „Trebuie să mergem mai departe pentru a face presiuni asupra Rusiei, pentru a ridica prețul agresiunii, pentru Rusia, pentru (președintele rus Vladimir) Putin, pentru a pune capăt acestui război”, a spus Sybiha. Măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei Miniștrii G7 au declarat într-o declarație comună la încheierea reuniunii de două zile că măresc costurile economice pentru Rusia și explorează măsuri împotriva celor care finanțează eforturile de război ale Rusiei. Canada a anunțat noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv împotriva celor implicați în dezvoltarea și desfășurarea de drone, iar Marea Britanie, cu o zi mai devreme, a promis bani pentru infrastructura energetică a Ucrainei. Secretarul de stat american Marco Rubio nu a făcut anunțuri imediate despre noi inițiative americane, dar a declarat pe rețelele de socializare că întâlnirea a analizat modalități „de a consolida apărarea Ucrainei și de a pune capăt acestui conflict sângeros”. Sudanul sfâșiat de război În declarația lor comună, miniștrii G7 au condamnat ferm recenta escaladare a violenței în Sudanul sfâșiat de război , iar Rubio a criticat situația umanitară și a spus că „trebuie făcut ceva” pentru a întrerupe armele și alte forme de sprijin pe care le primesc Forțele de Sprijin Rapid paramilitare în lupta lor cu armata sudaneză. G7 este format din Canada, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia. Anand i-a invitat, de asemenea, la reuniunea care a început marți pe miniștrii de externe ai Australiei, Braziliei, Indiei, Arabiei Saudite, Mexicului, Coreei de Sud, Africii de Sud și Ucrainei.
Grupul G7 susține Israelul, dar este preocupat de riscurile unei CRIZE a energiei din cauza conflictului cu Iranul
Liderii statelor din cadrul Grupului G7 au reiterat, marți, sprijinul pentru Israel, dar au cerut restabilirea păcii în Orientul Mijlociu și au exprimat preocupări privind riscurile unei crize energetice. ”Noi, liderii statelor din cadrul G7, reiterăm angajamentul în favoarea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu. În acest context, reafirmăm că Israelul are dreptul de a se apăra. Reafirmăm sprijinul pentru securitatea Israelului. Evidențiem și importanța protejării civililor”, anunță liderii țărilor din Grupul G7 – SUA, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Japonia și Uniunea Europeană. De asemenea, Grupul G7 a condamnat vehement activitățile Iranului. ”Iranul este principala sursă de instabilitate și teroare. Noi am transmis constant că Iranul nu se poate dota cu arme nucleare”, precizează liderii Grupului G7, cu ocazia summitului din Kananaskis (Canada). ”Cerem ca soluționarea crizei iraniene să conducă la reducerea riscurilor escaladării ostilităților în Orientul Mijlociu, inclusiv printr-un armistițiu în Fâșia Gaza. Rămânem vigilenți în legătură cu implicațiile asupra piețelor internaționale ale energiei și suntem pregătiți să ne coordonăm cu partenerii pentru asigurarea stabilității piețelor”, subliniază Grupul G7. Israelul a atacat infrastructura militară iraniană și obiective nucleare, în efortul de a opri dotarea Teheranului cu armă nucleară. Nu este clar dacă bombardamentele pot opri avansarea programului atomic iranian. Bilanțul bombardamentelor efectuate de Israel în ultimele cinci zile a ajuns la cel puțin 224 de morți și 1.227 de persoane spitalizate în Iran. În Israel, atacurile iraniene cu rachete balistice și drone s-au soldat cu cel puțin 21 de morți și aproximativ 700 de răniți. Foto: Profimedia Citește și: Netanyahu susține că Iranul se apropia de fabricarea unei arme nucleare, serviciile secrete americane îl CONTRAZIC ANALIZĂ Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile „familiei occidentale” VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile familiei occidentale
Summitul Grupului națiunilor puternic industrializate (G7), desfășurat în Canada, a expus diviziunile așa-numitei ”familii occidentale”, notează cotidianul Le Monde, evocând problemele comerciale și divergențele asupra războiului Rusiei cu Ucraina și asupra conflictului dintre Israel și Iran. ”Summitul anual al Grupului G7, derulat în Kananaskis, Canada, a avut ca obiectiv prioritar evitarea rezultatului precedentei reuniuni de pe teritoriul canadian, din 2018, când președintele Donald Trump, aflat atunci la primul mandat, a părăsit furios reuniunea, fără a semna declarația finală. Atunci, Trump a amenințat cu taxe vamale partenerii Statelor Unite, iar pe premierul țării-gazdă, Justin Trudeau, l-a catalogat drept «slab și foarte nesincer»”, comentează cotidianul Le Monde, într-un editorial cu titlul ”La summitul G7, Donald Trump se confruntă cu alți lideri pe tema haosului din lume”. Atmosfera geopolitică este ”mult mai toxică acum” Însă situația geopolitică este mult mai complicată în prezent, ținând cont de o serie de conflicte militare majore și de disputele comerciale. ”Climatul în care s-au reunit liderii primelor șapte economii occidentale (SUA, Canada, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța și Italia) plus Uniunea Europeană este mult mai toxic acum. Au loc două războaie în vecinătatea imediată a țărilor G7: războiul Rusiei în Ucraina și confruntările militare dintre Israel și Iran, care se adaugă războiului din Fâșia Gaza. În plus, taxele vamale americane nu mai sunt o amenințare, ci o realitate, cuantumul fiind în curs de negociere. În acest context, organizatorii au găsit o modalitate eficientă de a evita problema declarației finale: nu va exista deloc”, constată cotidianul Le Monde. Un alt subiect de dispută vizează direct relațiile Canadei cu Statele Unite. Succesorul lui Justin Trudeau, premierul canadian Mark Carney, s-a confruntat cu o situație foarte delicată: a întâmpinat un președinte american care a revendicat Canada pentru a deveni al 51-lea stat american. A fost nevoit să îi transmită lui Trump că teritoriul Canadei nu este de vânzare. Europenii vor să afișeze un front unit și să evite scindarea de SUA Toată lumea știe că acum Trump este mai ofensiv decât în primul mandat. ”În acest context, diviziunile în ceea ce cu greu poate fi numită drept «familia occidentală» sunt evidente. Eforturile țărilor europene vizează evitarea unei rupturi brutale de Statele Unite, mai degrabă decât mascarea dificultății situației. Un summit reușit este, deci, un summit fără drame și fără dispute majore. Limitarea daunelor a devenit un scop în sine. Într-o asemenea atmosferă, prioritatea europenilor este afișarea unui front unit. Iar problema taxelor vamale, care generează haos în comerțul mondial, va face obiectul negocierilor dintre SUA și Uniunea Europeană”, concluzionează cotidianul Le Monde. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele