Protest cu zeci de mii de persoane la Berlin pentru încetarea războiului din Gaza
Protestatarii au purtat steaguri palestiniene şi bannere cu mesaje precum „Free Palestine” (Eliberaţi Palestina) şi „Food and water are human rights” (Mâncarea şi apa sunt drepturile omului), mărşăluind de la primăria Berlinului până la Monumentul Columnei Victoriei, unde a avut loc un miting şi un concert cu artişti de rap şi hip-hop, notează AFP. Poliţia a estimat prezenţa a aproximativ 60.000 de persoane, în timp ce organizatorii au vorbit despre aproximativ 100.000 de participanţi. Pentru monitorizarea protestului au fost mobilizaţi circa 1.800 de poliţişti. Mitingul a fost organizat de partidul Die Linke şi de organizaţii civice, care au criticat guvernul german pentru „tăcerea” sa pe măsură ce situaţia umanitară din Gaza se înrăutăţeşte. Partidul a cerut ca guvernul să crească presiunea asupra Israelului pentru a-l determina să-şi schimbe cursul. Deşi Israelul a beneficiat tradiţional de un sprijin larg în Germania, nemulţumirea publică a crescut odată cu prelungirea campaniei militare. Cancelarul Friedrich Merz a anunţat în august că guvernul va restricţiona vânzările de arme către Israel, însă criticii consideră că măsurile nu sunt suficiente. Ofensiva Israelului în Fâşia Gaza a fost declanşată ca răspuns la atacul grupului militant Hamas din 7 octombrie 2023 şi, conform datelor oficiale din teritoriu, a provocat peste 65.926 de victime palestiniene, majoritatea civili.
Atacurile Israelului au ucis 14 persoane în Gaza, în timp ce câteva țări se pregătesc pentru recunoașterea Palestinei ca stat
Zeci de persoane din orașul Gaza și-au părăsit locuințele sâmbătă. Unii dintre ei puteau fi văzuți împingând cărucioare cu tot ceea ce aveau sau cărându-le în spate. Ei au fugit din calea ofensivei Israelului, care se intensifică, notează Associated Press. Cele mai recente atacuri ale Israelului au loc în contextul în care unele țări din Occident fac pregătiri pentru recunoașterea Palestinei ca stat în cadrul Adunării Generale a ONU care începe marți, 23 septembrie. Printre țările care se pregătesc să recunoască statul palestinian se află Canada, Australia, Marea Britanie, Franța, Belgia, Luxemburg și Malta. Ministerul Afacerilor Externe din Portugalia a anunțat că va recunoaște statul palestinian începând de duminică. Țara din Peninsula Iberică a anunțat deja decizia, însă oficialii au stabilit o dată propriu – zisă abia vineri. Ultima operațiune a Israelului a început în această săptămână. Operațiunea agravează conflictul din Orientul Mijlociu, iar orice posibilitate a focului devine tot mai îndepărtată. Armata Israelului, care susține că își dorește să „distrugă ofensiva militară a Hamas”, i-a îndemnat pe palestinieni să plece, însă nu a oferit un calendar pentru ofensivă. Totuși, există indicii că operațiunea ar putea dura luni de zile. Atacurile săvârșite de Israel în ultimii doi ani au ucis peste 65.000 de palestinieni din orașul Gaza. . În urma bombardamentelor, zone de mare întindere din Fâșie au fost distruse, iar 90% din populația palestiniană a fost strămutată. Atacurile au provocat o criză umanitară „catastrofală”, iar experții au afirmat că orașul Gaza se confruntă cu foamete.
UE suspendă sprijinul acordat Guvernului Netanyahu și pregătește sancțiuni /Situația umanitară este intolerabilă
Uniunea Europeană intenționează să aplice sancțiuni Israelului, din cauza ofensivei militare pe teritoriul Fâșiei Gaza, unde situația umanitară este dezastruoasă, anunță Kaja Kallas, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe. ”Astăzi, am discutat în Colegiul Comisarilor despre situația din Fâșia Gaza, operațiunea din orașul Gaza reprezintă o escaladare a războiului, astfel că am prezentat un pachet robust de sancțiuni. Obiectivul nu este pedepsirea Israelului, ci îmbunătățirea situației din Gaza, toate statele membre sunt de acord că situația umanitară este intolerabilă”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate. Kaja Kallas a admis că va fi greu să fie limitat comerțul cu Israelul ținând cont de faptul că decizia trebuie luată în unanimitate de Consiliul Uniunii Europene. ”În afară de sancționarea miniștrilor israelieni care sunt extremiști, pe listă vor fi incluși membri ai Hamas și coloniștii implicați în violențe. Opiniile publice se schimbă în interiorul statelor UE, dar în Consiliul Afacerilor Externe pozițiile politice rămân aceleași”, a subliniat Kaja Kallas, citată de agenția de presă ANSA. ”Suspendăm sprijinul bilateral acordat Guvernului israelian. Este vorba de un semnal important, care confirmă politica noastră în favoarea păcii. Până la noi ordine, nu vom stabili noi acțiuni sau noi contracte”, a subliniat Kaja Kallas. Uniunea Europeană susține soluția a două state pentru rezolvarea conflictului israelo-palestinian, cere oprirea ofensivei israeliene în Fâșia Gaza, îmbunătățirea situației umanitare și oprirea activităților israeliene de colonizare din Cisiordania. În același timp, Uniunea Europeană cere grupului islamist Hamas să elibereze ostaticii israelieni și să înceteze atacurile asupra Israelului. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ: Le Monde: Trump ezită să susțină apărarea NATO / Alianța este pusă la încercare din cauza pătrunderii dronelor ruse în ROMÂNIA și Polonia Franța se confruntă cu o nouă GREVĂ/ Ministrul de Interne și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eventuale acte de violență în cadrul manifestației
Oana Țoiu s-a întâlnit cu ambasadorii țărilor din Organizația pentru Cooperare Islamică. Discuții despre conflictul și situația umanitară din Fâșia Gaza
Oana Țoiu a mulțumit Turciei, președinte în exercițiu al Consiliului Miniștrilor de Externe ai OIC, pentru facilitarea reuniunii, apreciind, totodată, solidaritatea manifestată în contextul recentei încălcări a spațiului aerian al unui stat aliat NATO. Ministrul român a exprimat îngrijorare cu privire la atacul care a avut loc la 9 septembrie 2025, în Doha, acesta reprezentând o încălcare a suveranității Statului Qatar, cu potențial efect destabilizator asupra întregii regiuni a Orientului Mijlociu. Partea română a reiterat urgența încheierii unui nou acord privind încetarea focului și eliberarea ostaticilor în Fâșia Gaza, care să conducă la o încetare permanentă a ostilităților. Referitor la situația umanitară din Fâșie, ministrul Oana Țoiu a punctat principalele obiective, respectiv creșterea fluxurilor umanitare, îmbunătățirea accesului populației civile la bunuri și servicii esențiale și asigurarea condițiilor necesare pentru ca lucrătorii umanitari să-și poată desfășura activitatea în siguranță. În acest sens, România va continua să susțină abordarea europeană comună cu privire la implementarea în integralitate a înțelegerii negociate cu Israelul de către Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, în numele statelor membre UE. Totodată, ministrul român a dat asigurări cu privire la continuarea acțiunii umanitare a României, pe linia facilitării de zboruri umanitare din Gaza, în cooperare cu structurile UE și cu partenerii noștri internaționali. A amintit, în context, că 41 de pacienți pediatrici palestinieni, alături de membri de familie, se află în prezent în România pentru tratament. Ministrul român a reiterat importanța creării unui orizont politic viabil pentru implementarea soluției celor două state, concomitent cu dezarmarea Hamas în acord cu prevederile dreptului internațional și asigurarea de garanții de securitate pentru Israel.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 704. Netanyahu cere populației din Gaza să plece imediat
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu le-a cerut, luni seara, 8 septembrie, locuitorilor orașului Gaza să evacueze acest principal centru urban al Palestinei, unde armata israeliană își intensifică ofensiva. „În două zile, noi am distrus 50 de turnuri teroriste, și acesta nu este decât începutul intensificării operațiunilor terestre în orașul Gaza. Le spun locuitorilor: «Ați fost preveniți, plecați imediat!»”, a spus Netanyahu într-un mesaj video. „Toate acestea nu sunt decât un preludiu, doar uvertura la operațiunea principală care se intensifică – manevra terestră a forțelor noastre, care se organizează și se adună acum pentru a intra în orașul Gaza”, a adăugat prim-ministrul israelian. În Israel, starea de spirit rămâne tensionat. Weekend-ul trecut a fost marcat de ample proteste în mai multe orașe. Sâmbătă seara, Tel Aviv și Ierusalim au găzduit unele dintre cele mai mari proteste din ultimele luni, cu apeluri pentru eliberarea ostaticilor rămași și pentru încetarea războiului. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Armata israeliană controlează 40% din orașul Gaza. Ofensiva continuă și se extinde
Armata israeliană a declarat joi că controlează 40% din orașul Gaza, cel mai mare centru urban din teritoriul palestinian, pe care se pregătește să-l cucerească după aproape doi ani de război devastator. Vestea vine în contextul în care Israelul se confruntă cu condamnări și reacții negative la nivel internațional pentru decizia sa de a extinde ofensiva în curs de desfășurare în teritoriul palestinian. Armata israeliană a declarat joi că controlează 40% din orașul Gaza, cel mai mare centru urban din teritoriul palestinian, pe care se pregătește să-l cucerească după aproape doi ani de război devastator. Israelul și-a intensificat în ultimele zile bombardamentele asupra zonei orașului Gaza, în nordul teritoriului, înaintea ofensivei planificate, în ciuda presiunii internaționale crescânde de a opri campania. Agenția de apărare civilă din Gaza a declarat că atacurile israeliene de joi au ucis peste 30 de persoane în oraș. Pe măsură ce crește îngrijorarea cu privire la condițiile umanitare grave ale populației de peste două milioane din Gaza, unul dintre înalții oficiali ai Uniunii Europene a numit războiul „genocid” – un termen respins vehement de Israel, dar pe care mai multe guverne și numeroase grupuri pentru drepturile omului l-au adoptat. Într-o conferință televizată, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, generalul de brigadă Effie Defrin, a declarat că „deținem 40% din teritoriul orașului Gaza”, adăugând că ofensiva „va continua să se extindă și să se intensifice în zilele următoare”. Întrucât marea majoritate a locuitorilor din Gaza au fost deja strămutați cel puțin o dată în timpul războiului, un înalt oficial militar israelian a declarat că autoritățile se așteaptă ca noua ofensivă să împingă aproximativ un milion de palestinieni spre sud, departe de orașul Gaza. Națiunile Unite au declarat luna trecută foamete în și în jurul orașului Gaza, unde se estimează că trăiesc aproape un milion de oameni.
Peste 250 de publicaţii internaţionale au protestat faţă de uciderea jurnaliştilor din Gaza
Conform datelor oferite de organizaţia Reporteri Fără Frontiere, aproximativ 220 de jurnalişti au fost ucişi din 7 octombrie 2023 până în prezent, iar protestul se petrece la o săptămână la doar o săptămână după moartea a cinci jurnalişti în două atacuri israeliene asupra spitalului Nasser din Khan Younis. Printre jurnaliştii ucişi se numără Mohammad Salama de la Al Jazeera, cameramanul Reuters Hussam al-Masri, jurnalistul independent Mariam Abu Daqqa care lucrează pentru Associated Press, Ahmed Abu Aziz şi Moaz Abu Taha. Campania a fost vizibilă pe site-urile unor publicaţii precum Al Jazeera (Qatar), The Independent (Marea Britanie), La Croix şi L’Humanité (Franţa), dar şi în ziarele germane Tageszeitung şi Frankfurter Rundschau. Directorul general al organizaţiei, Thibaut Bruttin, a avertizat: „În ritmul în care jurnaliştii sunt ucişi în Gaza de armata israeliană, nu va mai rămâne nimeni să vă informeze. Acesta nu este doar un război împotriva Gazei, este un război împotriva jurnalismului. Jurnaliştii sunt vizaţi, ucişi şi defăimaţi. Fără ei, cine ne va alerta cu privire la foamete? Cine va expune crimele de război? Cine ne va arăta genocidele?”
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 694. Hamas anunță că ostaticii israelieni vor fi supuși acelorași riscuri ca și luptătorii săi
Mișcarea islamistă palestiniană Hamas a avertizat că ostaticii israelieni vor fi supuși „acelorași riscuri” ca și propriii luptători în fața trupelor israeliene care se pregătesc să lanseze o ofensivă asupra orașului Gaza. „Vom avea grijă de prizonieri cât de bine putem, iar aceștia vor fi cu luptătorii noștri în zonele de luptă și confruntări, supuși acelorași riscuri și acelorași condiții de subzistență”, se arată într-un comunicat difuzat de mișcarea islamistă palestiniană. „Pentru fiecare captiv ucis în agresiune, vom publica numele, fotografia și dovada morții”, se adaugă în textul atribuit purtătorului de cuvânt al brațului armat al Hamas, cunoscut sub numele de război Abu Obeida. Netanyahu vrea să stăpânească Gaza După aproape doi ani de război, guvernul premierului israelian Benjamin Netanyahu a ordonat armatei să se pregătească pentru o ofensivă majoră iminentă asupra orașului Gaza. Scopul declarativ al acestei incursiuni îl reprezintă anihilarea Hamas și recuperarea tuturor ostaticilor încă deținuți în Fâșie. Dintre cei 251 de ostatici răpiți în timpul atacului din 7 octombrie, 47 sunt în Fâșia Gaza și 20 ar fi în viață. Conform unei estimări a ONU, aproximativ un milion de palestinieni se află în orașul Gaza, pe care armata israeliană l-a declarat oficial, vineri, „zonă de luptă”, notează AFP. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Jurnaliştii Reuters şi AP ucişi în atacul din Gaza nu erau ţinte, afirmă un oficial israelian / Evenimentul este descris drept un accident tragic
Oficialul israelian a adăugat că şeful armatei a ordonat o anchetă suplimentară pentru a stabili cum a fost luată decizia de a ataca spitalul. Forţele israeliene au atacat luni spitalul Nasser din sudul Fâşiei Gaza, ucigând cel puţin 20 de persoane, printre care jurnalişti care lucrau pentru Reuters, Associated Press, Al Jazeera şi alte agenţii de presă. „Putem confirma că jurnaliştii Reuters şi AP nu au fost ţinta atacului”, a declarat marţi pentru Reuters purtătorul de cuvânt al armatei, locotenent-colonelul Nadav Shoshani. Alţi trei jurnalişti au fost ucişi în atac. Folosind propriul echipament de filmare, Reuters a transmis frecvent imagini de la spitalul Nasser în timpul războiului din Gaza. În ultimele săptămâni, agenţia de ştiri a transmis zilnic imagini de la spitalul care a fost lovit În momentul atacului iniţial al Israelului, luni, transmisiunea video în direct a Reuters, operată de cameramanul Hussam al-Masri, s-a întrerupt brusc. Masri a fost ucis în atac. Niciunul dintre cei cinci jurnalişti nu se afla printre cele şase ţinte palestiniene presupuse a fi militanţi, pe care armata israeliană le-a numit într-o declaraţie scrisă, publicată marţi. Declaraţia includea fotografii ale celor şase persoane ucise, printre care se aflau presupuşi membri ai Hamas şi ai Jihadului Islamic. „În acelaşi timp, şeful Statului Major General regretă orice prejudiciu cauzat civililor”, se arată în declaraţie, adăugându-se că armata israeliană îşi îndreaptă activităţile exclusiv către ţinte militare. Declaraţia scrisă a armatei israeliene a identificat ceea ce a numit „mai multe lacune” pe care şeful Statului Major General al Israelului a dispus să fie examinate mai amănunţit: „În primul rând, o examinare suplimentară a procesului de autorizare înainte de atac, inclusiv muniţia aprobată pentru atac şi momentul autorizării. În al doilea rând, o examinare a procesului decizional în teren”. Biroul prim-ministrului Benjamin Netanyahu a declarat luni că Israelul regretă profund ceea ce el a numit „un accident tragic”. Într-o scrisoare adresată luni oficialilor israelieni, Reuters şi AP au scris: „Aceşti jurnalişti erau prezenţi în calitate profesională, desfăşurând o activitate esenţială de martori. Munca lor este deosebit de importantă în contextul interdicţiei impuse de Israel de aproape doi ani jurnaliştilor străini de a intra în Gaza. Sperăm că această anchetă va fi rapidă, aprofundată şi va oferi răspunsuri clare. Aceste decese necesită o responsabilizare urgentă şi transparentă”, se arată în scrisoare. Pe lângă Masri, care a lucrat pe bază de contract pentru Reuters în ultimul an, printre jurnaliştii ucişi se numără şi Mariam Abu Dagga, care lucra ca freelancer pentru Associated Press şi alte agenţii de presă, Mohammed Salama, care lucra pentru postul de televiziune Al Jazeera din Qatar, Moaz Abu Taha, un jurnalist freelancer care colabora cu mai multe organizaţii de ştiri, inclusiv ocazional cu Reuters, şi Ahmed Abu Aziz, jurnalist pentru Middle East Eye.
Șeful Forțelor de Apărare ale Israelului: Există un acord pe masă” pentru ostaticii rămași în Gaza
General-locotenentul Eyal Zamir afirmă că armata israeliană a creat condițiile necesare pentru un acord, iar acum decizia se află „în mâinile” prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Marți, cabinetul de securitate al Israelului va discuta ultima propunere înaintată de mediatori regionali, acceptată de Hamas săptămâna trecută. Aceasta vine după demonstrațiile în masă din Israel de la începutul lunii, când sute de mii de oameni s-au adunat la Tel Aviv, cerând sfârșitul războiului din Gaza și un acord care să asigure eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas. Forumului Familiilor Ostaticilor și Persoanelor Dispărute a declarat că Zamir a exprimat „ceea ce majoritatea israelienilor cereau”, inclusiv un acord pentru a aduce acasă toți cei 50 de ostatici rămași, dintre care se crede că 20 sunt încă în viață, și încheierea războiului. Grupul plănuiește o nouă zi de proteste în masă marți Cea mai recentă propunere, venită de la mediatorii din Egipt și Qatar, se bazează pe un cadru propus de emisarul Statelor Unite, Steve Witkoff, în iunie. Propunerea prevede ca Hamas să elibereze aproximativ jumătate dintre ostatici în două etape, în cadrul unui armistițiu inițial de 60 de zile. De asemenea, ar urma să aibă loc negocieri pentru un armistițiu permanent. Biroul lui Netanyahu a declarat anterior că Israelul va accepta un acord doar dacă „toți ostaticii vor fi eliberați simultan”. Benjamin Netanyahu a promis că va înfrânge Hamas și a ignorat criticile internaționale și ale lui Zamir privind planurile sale de extindere a războiului. Potrivit presei israeliene, Zamir s-a opus unei ocupații totale, invocând riscul de a pune în pericol viața ostaticilor și de a suprasolicita armata epuizată din Gaza. Săptămâna trecută, un monitor al foametei susținut de ONU a avertizat că în Gaza este foamete și că peste 500.000 de oameni se confruntă cu „înfometare, sărăcie extremă și moarte”. ONU și agențiile uminitare susțin că aceasta este o consecință directă a restricțiilor impuse de Israel pentru aprovizionarea cu alimente și ajutor.