Netanyahu avansează cu operațiunea din Gaza, în ciuda opoziției
Armata israeliană a început joi să contacteze oficiali medicali și organizații internaționale din nordul Fâșiei Gaza pentru a-i încuraja să evacueze zona înainte de extinderea operațiunii. Aceasta survine la o zi după ce armata a anunțat convocarea a 60.000 de rezerviști și prelungirea serviciului a 20.000 de rezerviști deja activi pentru a sprijini operațiunea extinsă. Se așteaptă ca Netanyahu să își dea aprobarea finală pentru operațiune în cadrul unei ședințe a cabinetului de securitate joi seara, potrivit unui oficial care nu a fost autorizat să vorbească cu mass-media. Aprobarea aparea în contextul în care cel puțin 36 de palestinieni au fost uciși în atacuri în centrul și sudul Fâșiei Gaza, joi, potrivit spitalelor locale, iar oameni au protestat atât în Israel, cât și în Gaza. Deși Israelul a vizat și a eliminat o mare parte din conducerea superioară a Hamas, unele facțiuni ale organizației se regrupează activ și desfășoară atacuri, inclusiv lansarea de rachete către Israel, a precizat oficialul. Trupele israeliene operează deja în cartierul Zeitoun din oraș și în Jabaliya, un lagăr de refugiați din nordul Fâșiei Gaza, pentru a pregăti terenul pentru operațiunea extinsă, care ar putea începe în câteva zile. Ofensiva planificată, anunțată la începutul acestei luni, intervine într-un context de condamnări internaționale crescute față de restricțiile impuse de Israel asupra accesului la alimente și medicamente în Gaza și temeri că mulți palestinieni vor fi forțați să fugă.
RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 682. Proteste masive în tot Israelul. Demonstranții cer încetarea războiului din Gaza
Mii de israelieni au participat și duminică la o serie de proteste în sprijinul familiilor ostaticilor reținuți în Gaza, cerând premierului Benjamin Netanyahu să ajungă la un acord cu Hamas pentru a pune capăt războiului și a elibera ostaticii rămași. Manifestanții au fluturat steaguri israeliene și au purtat fotografii ale ostaticilor, în timp ce fluierele, claxoanele și tobele răsunau în toată țara. Au blocat o autostradă În același timp, unii protestatari au blocat străzi și autostrăzi, inclusiv ruta principală dintre Ierusalim și Tel Aviv. „Astăzi, totul se oprește pentru a ne aminti cea mai înaltă valoare: caracterul sacru al vieții”, a declarat Anat Angrest, mama unui ostatic, într-o piață publică din Tel Aviv. Unele companii și instituții au anunțat că vor permite angajaților să se alăture protestelor. Școlile, care sunt în vacanța de vară, nu au fost afectate, potrivit Reuters. O manifestație este programată să aibă loc în Tel Aviv și luni seară. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
22 de morţi în urma atacurilor israeliene în Gaza, anunţă Apărarea Civilă
Purtătorul său de cuvânt, Mahmoud Bassal, a declarat că un cartier din oraşul Gaza, situat în nordul teritoriului palestinian, a fost supus unui bombardament intens de când Netanyahu şi-a prezentat planul de a „prelua controlul” asupra enclavei, pe data de 7 august. „Estimăm că peste 50.000 de persoane au rămas în cartierul Zeitoun, majoritatea fără apă sau hrană”, a spus el, acuzând Israelul de „curăţare etnică”. „Echipele noastre nu au acces la răniţi”, a adăugat el. Din cei 22 de palestinieni ucişi, nouă ar fi fost ucişi în apropierea a două centre de distribuire a ajutoarelor umanitare din sudul şi nordul teritoriului, a mai spus el. Alţi şase palestinieni, dintre care trei copii, au murit în două atacuri asupra taberei de refugiaţi Bureij şi a zonei al-Mawassi. „Locuitorii nu au unde să se refugieze. Situaţia este catastrofală”, a adăugat Mahmoud Bassal. Vineri, armata israeliană a confirmat că trupele sale desfăşoară o serie de operaţiuni la periferia oraşului Gaza.
ONU: Cel puțin 1.760 de palestinieni uciși în Gaza în ultimele trei luni încercând să obțină provizii
Potrivit raportului ONU, citat de AFP, 994 dintre victime au murit în apropierea punctelor administrate de Gaza Humanitarian Foundation (GHF), susținută de SUA și Israel, iar 766 de-a lungul rutelor convoaielor de aprovizionare. Agenția afirmă că este „conștientă de prezența altor elemente armate” în zonă, dar nu are dovezi privind implicarea acestora în atacuri. Bilanțul reprezintă o creștere de câteva sute de morți față de datele publicate la 1 august, când erau înregistrate cel puțin 1.373 de victime. De la începutul lunii august, ONU a documentat 11 incidente în nordul și centrul Gazei, în care palestineni ce asigurau securitatea convoaielor au fost atacați. Cel mai recent, pe 13 august, lovituri aeriene israeliene în zonele As Saftawi și Al Karameh au ucis cel puțin 12 persoane și au rănit alte 18. O altă lovitură, în zona At Twam, a ucis șase palestinieni. ONU consideră aceste acțiuni parte a unui „tipar recurent” ce sugerează un „cârlig deliberat” al civililor implicați în protecția ajutorului umanitar. De la 7 octombrie 2023, agenția a consemnat „zeci de incidente” similare, care au contribuit la prăbușirea forțelor de ordine și la escaladarea tulburărilor în jurul distribuției de provizii.
Revolte în Grecia: sute de cetățeni protestează față de războiul și foametea din Gaza
Polițiștii greci au format joi un cordon în unul dintre cele mai mari porturi din Grecia, pentru a opri sute de protestatari pro-palestinieni care încercau să se apropie de un vas de croazieră israelian. S-a întâmplat în portul Pireu, în apropiere de Atena, acolo unde demonstranții au avut torțe și au fluturat steaguri palestiniene, în spatele cordonului format din autobuze ale poliției anti-revoltă, potrivit Euronews. Potrivit organizatorilor protestului, care au menționat postări online ale unor călători, printre pasagerii vasului s-ar fi aflat soldați ai armatei Israelului care se aflau în timpul liber. „Nu îi dorim aici. Nu au ce căuta aici. Mâinile lor este pătat cu sângele unor oameni nevinovați. Nu ar trebui să îi primim cu brațele deschise”, a declarat Markos Bekris, unul dintre organizatorii protestului anti-Israel. Grecia este o destinație de vacanță populară în rândul cetățenilor din Israel. Totuși, pe fondul războiului Israel – Hamas din Fâșia Gaza, dar și atenția globală cu privire la distrugerea în masă și pneuria de hrană au cauzat sute de proteste anti-Israel în Atena, dar și alte orașe din Grecia, precum și confruntări politice. Opoziția de exteremă-stângă îndeamnă guvernul conservator să sisteze acordurile de cooperare comercială, dar și militară cu Israel. Protestatarii greci pro-Palestina condamnă ofensiva militară a armatei israeliene în Gaza. Miercuri, protestele au început să protesteze și în orașul Volos, acolo unde un vas de croazieră israelian a acostat. Luna trecută, același vas israelian de croazieră, nava Crown Iris, a părăsit insula greacă Syros, înaintea programului, fără ca pasagerii să debarce, după ce peste 150 de protestatari au manifestat în portul insulei. Proteste similare au avut loc și în Rodos și Creta. Nu toți cetățenii Greciei sunt ostili față de Israel Totuși, nu toți cetățenii greci se poziționează împotriva Israelului. Ministrul Sănătății din Grecia, Adonis Georgianis. Într-o postare publicată pe X, oficialul și-a cerut scuze pentru incidentul din portul Syros. „Le datorăm scuze acestor prieteni ai Greciei, care au ales să-și petreacă vacanța aici, dar prezența lor a fost refuzată în mod forțat de unii dintre cetățeni. Țara noastră rămâne ospitalieră față de toți cetățenii, iar antisemitismul nu are ce căuta aici”, a transmis Adonis Georgianis.
Madonna îi cere Papei Leon să viziteze Gaza înainte să fie prea târziu
Starul american, crescut în credința romano-catolică, a transmis mesajul într-o postare pe Instagram publicată luni, chiar în ziua aniversării fiului său, Rocco. Madonna i-a cerut papei să meargă în enclava palestiniană și să aducă „lumina sa” copiilor. „Prea Sfântule Părinte, vă rog să mergeți în Gaza și să aduceți lumina dumneavoastră copiilor înainte să fie prea târziu. Ca mamă, nu pot suporta să le privesc suferința. Copiii lumii ne aparțin tuturor. Dumneavoastră sunteți singurul dintre noi căruia nu îi poate fi refuzat accesul”, a scris artista. Madonna a explicat că face această solicitare pentru că „politica nu poate schimba lucrurile, dar conștiința poate”. De la începutul pontificatului său în mai, Papa Leon al XIV-lea a fost vocal în criticile față de războiul din Gaza, exprimându-și îngrijorarea față de civilii palestinieni afectați de bombardamentele israeliene și cerând încetarea focului. Conform UNICEF, peste 18.000 de copii au murit în Gaza de la începutul conflictului din octombrie 2023, iar Organizația Mondială a Sănătății avertizează că blocada impusă de Israel a dus la o „foamete de proporții create de om”. În postarea sa, Madonna a subliniat că nu dorește să arate cu degetul sau să ia partea cuiva, recunoscând suferința tuturor, inclusiv a mamelor ale căror copii sunt luați ostatici. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a răspuns apelului artistei mulțumindu-i pentru „compasiunea, solidaritatea și angajamentul de a avea grijă de toți cei afectați de criza din Gaza, în special copiii”. Madonna a făcut apel pentru deschiderea urgentă a „porților umanitare” către Gaza, îndemnând comunitatea internațională să acționeze rapid.
Premierul australian Albanese îl acuză pe Netanyahu că este în negare privind suferința din Gaza
„El (n.r. – Netanyahu) mi-a reiterat ceea ce spune public, și anume că este în negare în privința consecințelor suferite de oamenii nevinovați”, a afirmat Albanese într-un interviu pentru postul public ABC și citat de Reuters, făcând referire la o convorbire telefonică avută cu premierul israelian joia trecută. Decizia Australiei vine pe fondul presiunilor internaționale exercitate asupra Israelului, după anunțuri similare făcute de Franța, Marea Britanie și Canada. Albanese a subliniat că recunoașterea palestiniană este condiționată de angajamentele Autorității Palestiniene, în special ca gruparea militantă Hamas să nu fie implicată în viitorul stat. Sentimentul public în Australia s-a schimbat semnificativ în ultimele luni, pe fondul planurilor Israelului de a prelua controlul militar asupra Fâșiei Gaza și a rapoartelor tot mai alarmante privind foametea și malnutriția populației. Tensiunile s-au reflectat și în stradă, zeci de mii de manifestanți traversând podul Harbour din Sydney luna aceasta pentru a cere livrări de ajutoare în Gaza. În regiune, Noua Zeelandă încă analizează dacă să recunoască statul palestinian, o poziție criticată dur de fosta premieră Helen Clark.
Armata va executa noile ordine privind Gaza. Poziția fermă a Ministrului israelian al Apărării
Potrivit presei israeliene citată de AFP, premierul Benjamin Netanyahu urmează să conducă joi o reuniune crucială a cabinetului de securitate pentru a decide asupra unei noi faze a conflictului, posibil marcată de ocuparea totală a Fâșiei Gaza — scenariu care suscită rezerve majore în conducerea militară. Șeful Statului Major, generalul Eyal Zamir, a avertizat că o astfel de decizie ar putea duce la moartea ostaticilor israelieni încă deținuți în Gaza și s-a opus ideii de a recuceri complet teritoriul palestinian. „Este dreptul și datoria șefului Statului Major să-și exprime poziția în forumurile relevante”, a replicat Katz, adăugând că, odată luate deciziile, ele trebuie puse în aplicare de armată. Între timp, presiunea internațională și internă asupra guvernului israelian crește, în contextul în care peste două milioane de palestinieni trăiesc în condiții dezastruoase, cu o foamete generalizată iminentă, potrivit ONU. O tragedie recentă a amplificat tensiunile Nu mai puțin de 20 de persoane au murit miercuri într-o busculadă provocată de răsturnarea unui camion cu ajutoare alimentare în Gaza. În paralel, organizațiile umanitare au acuzat Israelul că impune restricții abuzive privind activitatea lor, iar ONU a cerut abrogarea unei reglementări care obligă ONG-urile să furnizeze informații personale despre angajații palestinieni. Opoziția internă față de o eventuală ocupare a Gazei se face tot mai auzită. Liderul opoziției, Yair Lapid, a calificat o astfel de acțiune drept o „idee foarte proastă” din punct de vedere operațional, moral și economic. În urma presiunii publice, generată și de recentele videoclipuri difuzate de Hamas cu ostatici israelieni slăbiți și traumatizați, armata a extins operațiunile în sudul teritoriului și a îndemnat locuitorii din zonele Khan Younès și Al-Zaytoun să evacueze. Conform armatei, mai multe celule „teroriste” au fost neutralizate în ultimele 24 de ore. După aproape doi ani de război, doar 1,5% din terenurile agricole din Gaza mai pot fi utilizate, arată date recente ale FAO. În pofida unei relaxări parțiale a blocadei umanitare în luna mai, ONU consideră ajutorul permis insuficient.
ONU, profund îngrijorată de potențiala extindere a operațiunilor Israelului în Gaza
„Acest lucru ar risca consecințe catastrofale pentru milioane de palestinieni și ar putea pune în pericol și mai mult viața ostaticilor rămași în Gaza. Dreptul internațional este clar în această privință. Gaza este și trebuie să rămână o parte integrantă a unui viitor stat palestinian”, a declarat el în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, scrie Baha. El a subliniat că civilii trebuie „respectați și protejați”. Jenca a îndemnat, de asemenea, Israelul să faciliteze trecerea unor ajutoare umanitare suficiente . Netanyahu va promova planul pentru Gaza în ciuda riscului de ostatici Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu insistă asupra unei ocupații complete a Fâșiei Gaza, în ciuda faptului că acest lucru ar pune în pericol ostaticii, a declarat marți o sursă apropiată situației pentru agenția de știri Kan. Sursa a declarat că Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) și autoritățile de apărare se opun planului, deoarece viața ostaticilor ar fi în pericol dacă trupele s-ar apropia de locurile în care aceștia sunt ținuți captivi. Cu toate acestea, biroul lui Netanyahu a declarat într-un comunicat în urma ședinței de astăzi a cabinetului de securitate că „IDF este pregătită să pună în aplicare orice decizie luată de cabinetul de securitate”.
Israel va permite intrarea controlată de bunuri în Gaza prin intermediul comercianților locali
„Scopul este creșterea volumului de ajutoare care intră în Gaza și reducerea dependenței de organizațiile internaționale, inclusiv ONU”, a precizat COGAT într-un comunicat preluat de Reuters. Anunțul survine într-un context în care oficialii palestinieni și ai ONU afirmă că este nevoie de aproximativ 600 de camioane zilnic pentru a acoperi nevoile umanitare ale populației din Gaza — un nivel similar cu cel permis înainte de izbucnirea conflictului. Duminică, Hamas a declarat că este dispus să coopereze cu Crucea Roșie pentru livrarea de ajutoare către ostaticii pe care îi deține în Gaza, dacă Israelul acceptă anumite condiții. Reacția vine după publicarea unei înregistrări video cu un ostatic vizibil emaciat, care a stârnit critici internaționale. Războiul din Gaza a început pe 7 octombrie 2023, când Hamas a ucis 1.200 de persoane și a luat 251 de ostatici în sudul Israelului, potrivit autorităților israeliene. De atunci, ofensiva israeliană a provocat peste 60.000 de morți în Gaza, conform Ministerului Sănătății din enclavă, care nu face distincție între civili și combatanți. Potrivit Israelului, 50 de ostatici se mai află încă în Gaza, dintre care doar aproximativ 20 sunt considerați în viață. Hamas a refuzat până în prezent accesul organizațiilor umanitare la prizonieri, iar familiile nu au aproape niciun detaliu despre starea acestora.