RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Peste 70 de deputați israelieni au votat, miercuri, 23 iulie, un apel către guvern pentru anexarea Cisiordaniei, în scopul „retragerii de pe ordinea de zi a oricărui proiect de stat palestinian”. Adoptat cu 71 de voturi pentru și 13 voturi împotrivă, textul nu are valoare de lege, dar dorește să afirme „dreptul natural, istoric și legal” al Israelului asupra acestui teritoriu palestinian. În acest vot, susținut de reprezentanții coaliției premierului Benjamin Netanyahu, dar și de deputați din opoziție, aleșii israelieni afirmă că „anexarea Cisiordaniei va consolida statul Israel și securitatea sa și va împiedica orice repunere în discuție a dreptului fundamental al poporului evreu la pace și securitate în patria sa”. Autoritatea Palestiniană a reacționat, calificând acest vot drept „un atentat direct la drepturile poporului palestinian”, potrivit lui Hussein al-Sheikh, secretarul general al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (OEP). „Aceste acțiuni unilaterale israeliene constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional”, a adăugat Sheikh pe platforma X. Mai puțin de 500.000 de israelieni trăiesc în colonii în Cisiordania, în mijlocul a peste trei milioane de palestinieni. Colonizarea israeliană este denunțată periodic de ONU ca fiind ilegală și reprezentând unul dintre principalele obstacole în calea unei soluții de pace durabile între israelieni și palestinieni. Palestinienii din Fâșia Gaza „mor de foame” Între timp, o „mare parte” a populației Fâșiei Gaza riscă să moară de foame din cauza blocadei israeliene, a avertizat directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Nu știu cum s-ar putea descrie aceasta altfel decât că oameni mor de foame în masă, și este ceva provocat de om. Este foarte clar și aceasta se întâmplă din cauza blocadei israeliene”, a declarat Tedros Ghebreyesus la o conferință de presă la Geneva. „Cele 2,1 milioane de persoane captive în Fâșia Gaza se confruntă și cu un alt ucigaș, în plus față de bombe și gloanțe: mor de foame! Asistăm acum la o creștere fatală a deceselor provocate de malnutriție”, a explicat directorul general al OMS. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Presiune pentru Netanyahu: Inclusiv aliații Israelului cer încetarea razboiului în Gaza
O coaliție formată din 25 de state, printre care Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, Australia, Canada și Danemarca, a lansat luni un apel pentru încetarea imediată a războiului din Gaza. Într-o declarație comună, acestea critică dur modelul de livrare a ajutoarelor – singurul permis de guvernul israelian – despre care spun că alimentează criza umanitară și contribuie la creșterea numărului victimelor civile. „Modelul de distribuire a ajutoarelor al guvernului israelian este periculos, alimentează instabilitatea și privează locuitorii din Gaza de demnitatea umană”, au transmis miniștrii de externe ai țărilor semnatare ale apelului, citați de Reuters. „Livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor” Apelul vine după ce în care peste 800 de palestinieni au fost uciși în apropierea centrelor de distribuție ale Gaza Humanitarian Foundation (GHF), organizația sprijinită de Israel și SUA, creată pentru a înlocui sistemul de ajutor umanitar coordonat de ONU. GHF colaborează cu companii private americane de securitate și logistică pentru a transporta ajutoarele, evitând rețeaua ONU, pe care Israelul o acuză că ar fi permis deturnarea ajutoarelor de către Hamas. Mișcarea palestiniană neagă acuzațiile. Miniștrii de externe ai unor state precum Australia, Canada și Japonia au condamnat „livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor” care caută hrană. ONU a criticat dur modelul GHF, calificându-l drept nesigur și o încălcare a principiilor de imparțialitate umanitară, acuzații pe care, la rândul ei, fundația le respinge categoric. Declarația este cu atât mai importantă cu cât provine de la state aliate ale Israelului și ale principalului său susținător, Statele Unite. Criticile vin în contextul unei crize umanitare tot mai grave în Gaza, unde blocadele israeliene limitează drastic accesul palestinienilor la alimente, apă și medicamente, iar bilanțul victimelor continuă să crească dramatic.
AP: Acord între UE și Israel pentru creșterea ajutorului umanitar în Gaza
Diplomații europeni analizează marți un nou acord cu Israelul pentru intensificarea livrărilor de ajutor umanitar către Gaza, a anunțat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene. Acordul, negociat în principal de Kallas și ministrul israelian de externe, Gideon Saar, prevede facilitarea accesului alimentelor și combustibilului către cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza. „Am ajuns la o înțelegere comună cu Israelul pentru a îmbunătăți situația de pe teren, dar nu e vorba doar de hârtie, ci de punerea în aplicare a acordului,” a declarat Kallas înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE. Ea a subliniat că „atâta timp cât situația nu s-a îmbunătățit vizibil, nu putem spune că ne-am făcut datoria”, reiterând apelul pentru o încetare a focului. Țări europene precum Irlanda și Spania cer tot mai insistent reanalizarea relațiilor UE cu Israelul. Un raport recent al Comisiei Europene a identificat „indicii” că acțiunile Israelului în Gaza ar încălca obligațiile privind drepturile omului prevăzute în Acordul de Asociere dintre UE și Israel. Un diplomat european, citat sub anonimat, a sugerat că presiunea politică a avut un efect direct: „Acordul umanitar anunțat săptămâna trecută arată că revizuirea acordului de asociere și utilizarea influenței UE au dat rezultate.”
Este un lagăr de concentrare!. Ce crede Ehud Olmert despre planul pentru orașul umanitar” din Gaza
Ministrul Apărării Israel Katz a anunțat săptămâna trecută că armata pregătește planuri pentru această zonă, care ar urma să găzduiască întreaga populație din Gaza. „Orașul” ar fi construit pe ruinele Rafah, iar palestinienii nu ar mai avea voie să părăsească zona odată intrați acolo. Katz a promis și un plan de emigrare a palestinienilor din Gaza. „Este un lagăr de concentrare. Îmi pare rău. Dacă ei vor fi deportați în noul «oraș umanitar», atunci se poate spune că este vorba de o curățare etnică”, a declarat Olmert pentru The Guardian. Biroul lui Netanyahu l-a atacat pe Olmert, numindu-l „un criminal condamnat care dezonorează Israelul”. Fostul premier a fost eliberat din închisoare în 2017 după ce a ispășit 16 luni pentru corupție. Olmert, care a fost prim-ministru între 2006-2009, a mai criticat anterior conduita armatei israeliene în Gaza și în mai a declarat că nu mai poate apăra Israelul împotriva acuzațiilor de crime de război. Planurile au fost discutate cu Netanyahu duminică seara, dar după ce mass-media israeliană a raportat că ar costa miliarde de dolari și ar dura luni de zile, premierul a cerut o variantă mai rapidă și mai ieftină. Șeful opoziției Yair Lapid a criticat planurile ca fiind o încercare a lui Netanyahu de a-și mulțumi partenerii de extremă dreapta pentru a-și păstra coaliția. Un avocat pentru drepturile omului consideră că planul constituie transfer forțat al populației și deportare – ambele crime de război. Războiul din Gaza a ucis peste 58.000 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății palestinian.
UE face presiuni asupra Israelului pentru a îmbunătăți situația umanitară din Gaza
Serviciul diplomatic al UE a prezentat joi 10 opțiuni de acțiune politică împotriva Israelului, după ce a declarat că a găsit „indicii” luna trecută că Israelul a încălcat obligațiile sale privind drepturile omului în temeiul unui pact care reglementează legăturile sale cu uniunea. Descrise într-un document pregătit pentru țările membre ale UE, opțiunile includ măsuri radicale, precum suspendarea Acordului de asociere UE-Israel, care include relațiile comerciale. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat vineri că opțiunile au fost pregătite ca răspuns la cererea statelor membre, care vor presiuni mai puternice asupra Israelului pentru a remedia suferințele civililor în războiul din Gaza, care durează de 21 de luni. „Scopul nostru nu este să pedepsim Israelul în niciun fel”, a declarat ea după întâlnirea cu miniștrii de Externe din Asia, care a avut loc vineri la Kuala Lumpur. „Scopul nostru este să îmbunătățim cu adevărat situația pe în Gaza, deoarece situația umanitară este de nesuportat”, a adăugat oficiala. Membrii UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de victime civile și la strămutarea în masă a locuitorilor din Gaza în timpul războiului, precum și la restricțiile privind accesul ajutoarelor umanitare în regiune.
Copii care stăteau la coadă pentru mâncare au fost uciși într-un atac israelian în Gaza
Atacul a avut loc în orașul Deir al-Balah, în apropierea unui punct medical unde oamenii așteptau să primească hrană, potrivit spitalului Al-Aqsa Martyrs din zonă, informează BBC. Imagini din spital arată corpurile mai multor copii și ale altor persoane care primeau îngrijiri medicale pentru rănile suferite. Armata israeliană a declarat că verifică informațiile despre incident. Pe lângă acest atac, alte 26 de persoane au fost ucise joi în atacuri israeliene în alte părți din Gaza. Atacurile au loc în contextul în care delegațiile israeliene și Hamas continuă negocierile pentru un nou acord de încetare a focului și eliberarea ostaticilor prin discuții indirecte la Doha, cu medierea SUA, Qatar și Egipt. Un înalt oficial israelian a declarat miercuri că stabilirea unui acord ar putea dura una sau două săptămâni Israelul propune un armistițiu de 60 de zile care să ducă la o încetare permanentă a războiului, dar care ar necesita dezarmarea Hamas. Hamas a emis o declarație în care spune că negocierile sunt dificile din cauza „intransigenței” israeliene, dar că a dat dovadă de flexibilitate acceptând eliberarea a 10 ostatici. Războiul a început după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și 251 luate ostatici. Cel puțin 57.680 de persoane au murit în Gaza de atunci, potrivit ministerului sănătății din teritoriu. Majoritatea populației a fost strămutată de mai multe ori, iar peste 90% din locuințe sunt avariate sau distruse.
Netanyahu spune că Trump poate ajuta la încheierea unui acord de încetare a focului în Gaza
Negociatorii israelieni care participă la negocierile de încetare a focului au instrucțiuni clare de a ajunge la un acord de încetare a focului în condițiile impuse de Israel, scrie Reuters. „Cred că discuția cu președintele Trump poate contribui cu siguranță la obținerea acestor rezultate”, a afirmat el, adăugând că este hotărât să asigure eliberarea ostaticilor reținuți în Gaza și să elimine amenințarea Hamas asupra Israelului. Aceasta va fi a treia vizită a lui Netanyahu la Casa Albă de când Trump a revenit la putere în urmă cu aproape șase luni. Presiune pentru un armistițiu permanent Presiunea publică asupra lui Netanyahu crește pentru a asigura un armistițiu permanent și a pune capăt războiului din Gaza, o mișcare la care se opun unii membri radicali ai coaliției sale de dreapta. Alții, printre care ministrul de externe Gideon Saar, și-au exprimat sprijinul. Gruparea palestiniană Hamas a declarat vineri că a răspuns „în spirit pozitiv” la propunerea de încetare a focului în Gaza susținută de SUA, la câteva zile după ce Trump a declarat că Israelul a acceptat „condițiile necesare pentru finalizarea” unui armistițiu de 60 de zile. Însă, ca semn al potențialelor provocări cu care se confruntă încă cele două părți, un oficial palestinian dintr-un grup militant aliat cu Hamas a declarat că există în continuare îngrijorări cu privire la ajutorul umanitar, trecerea prin punctul de trecere Rafah din sudul Israelului către Egipt și claritatea calendarului de retragere a trupelor israeliene. Solicitările din partea Hamas „nu sunt acceptabile pentru Israel” Biroul lui Netanyahu a declarat într-un comunicat că modificările solicitate de Hamas la propunerea de încetare a focului „nu sunt acceptabile pentru Israel”. Cu toate acestea, biroul său a declarat că delegația va zbura în continuare în Qatar pentru a „continua eforturile de a asigura întoarcerea ostaticilor noștri pe baza propunerii Qatarului, cu care Israelul a fost de acord”. Netanyahu a afirmat în repetate rânduri că Hamas trebuie dezarmat, o cerere pe care gruparea militantă a refuzat până acum să o discute. Netanyahu a declarat că el și Trump vor continua să construiască pe baza rezultatelor războiului aerian de 12 zile cu Iranul de luna trecută și vor încerca să se asigure că Teheranul nu va avea niciodată arme nucleare. El a afirmat că recentele evoluții din Orientul Mijlociu au creat o oportunitate de a lărgi cercul păcii.
Israel trimite o delegaţie în Qatar pentru discuţii privind Gaza
Conform Reuters, Israel a anunţat sâmbătă că va trimite o delegaţie oficială în Qatar, în cadrul eforturilor de relansare a discuţiilor privind o potenţială înţelegere de încetare a focului în Gaza şi eliberarea ostaticilor, într-un moment în care gruparea palestiniană Hamas susţine că a transmis un răspuns „cu spirit pozitiv” la o propunere susţinută de SUA. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a transmis însă că schimbările solicitate de Hamas faţă de textul actual al acordului sunt „inacceptabile”. Cu toate acestea, decizia de a trimite o delegaţie reflectă intenţia Israelului de a menţine deschis canalul diplomatic, în pofida divergenţelor majore. Comentariile vin la câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a declarat că Israelul a fost de acord cu „condiţiile necesare” pentru a încheia un armistiţiu de 60 de zile în Fâşia Gaza. Negocierile vor avea loc în Qatar, ţară care joacă un rol cheie de mediere între părţi, alături de Statele Unite şi Egipt, în speranţa obţinerii unui acord care să pună capăt conflictului prelungit şi să ducă la eliberarea prizonierilor.
Hamas afirmă că a răspuns la propunerea de încetare a focului în Gaza într-un spirit pozitiv
Președintele american Donald Trump a anunțat anterior o „propunere finală” pentru o încetare a focului de 60 de zile, declarând că așteaptă un răspuns din partea părților în următoarele ore, scrie agenția Reuters. „Mișcarea Hamas și-a încheiat consultările interne, precum și discuțiile cu facțiunile și forțele palestiniene cu privire la ultima propunere a mediatorilor de a opri agresiunea împotriva poporului nostru din Gaza. Mișcarea a transmis răspunsul său mediatorilor frați, care a fost caracterizat de un spirit pozitiv. Hamas este pe deplin pregătită, cu toată seriozitatea, să intre imediat într-o nouă rundă de negocieri privind mecanismul de punere în aplicare a acestui cadru”, se arată în declarația publicată de Hamas pe site-ul său. Trump a declarat marți că Israelul a fost de acord „cu condițiile necesare pentru a finaliza” o încetare a focului de 60 de zile, în timpul căreia vor fi depuse eforturi pentru a pune capăt războiului aliatului SUA în enclava palestiniană.
Profituri uriașe pentru Germania, care alimentează cu armament conflictele din Orientul Mijlociu, Ucraina și Asia
Odată cu creșterea numărului de conflicte în lume, industria de apărare a Germaniei a cunoscut o expansiune fără precedent și o cerere din ce în ce mai mare. Datele preliminare ale guvernului federal arată că valoarea exporturilor militare germane a atins 13,2 miliarde de euro în 2024, mai mult decât dublul nivelului din 2020, potrivit CNBC. Unde ajunge armamentul produs în Germania? 80% din exporturile de armament au fost direcționate către „țări partenere apropiate”, precum statele Uniunii Europene, Japonia, Elveția, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Singapore și Ucraina, în primul trimestru al anului 2025. Restul de 20% au mers către „țări terțe”, printre care guvernul german a menționat Qatar și Israel. Conform institutului SIPRI, considerat o sursă de referință la nivel global pentru date care despre comerțul cu arme, Germania s-a situat pe locul cinci în lume la exportul de armament greu ultimii cinci ani, piețele principale fiind Ucraina, Egipt și Israel. Navele militare, urmate de vehiculele blindate, rachete și motoare au constituit peste 40% din armamentul exportat. Profituri record pentru companiile germane de apărare Printre cei mai mari jucători din industria germană se numără compania Rheinmetall, ale cărei acțiuni au crescut cu peste 260% în ultimul an. Potrivit raportului său anual, 46,6% din vânzări provin din Europa, în timp ce Asia și Orientul Mijlociu însumează 9,6%, iar America 7,7%. MTU Aero Engines, producător de motoare pentru aeronave civile și militare, a înregistrat o creștere de peste 13% în divizia sa militară, alimentată în principal de vânzările motoarelor folosite în avioanele Eurofighter. Reprezentanții companiei au declarat că afacerile militare sunt concentrate în special pe Germania și Europa. O altă companie germană, specializată în senzori și apărare electronică, Hensoldt AG, a raportat că 87,8% din veniturile sale în 2024 au provenit din Europa. „Cererea crește la nivel mondial, însă creșterea este deosebit de accentuată în Germania și Europa”, a declarat directorul financiar Christian Ladurner. Renk, producător de transmisii pentru tancuri și nave, furnizează echipamente pentru peste 70 de armate terestre și peste 40 de flote maritime din întreaga lume, inclusiv UE, NATO, Coreea de Sud, India și Israel, iar Thyssenkrupp Marine Systems, parte a celui mai mare producător de oțel din Germania, a făcut vânzări semnificative în America de Sud, Orientul Mijlociu, Africa și Europa Occidentală. „Germania ar trebui să înceteze alimentarea războiului”, spune extrema dreaptă Avântul industriei germane de armament a stârnit și reacții critice pe scena politică. Exporturile armamentului german către Israel au fost puse sub semnul întrebării, date fiind abuzurile israeliene asupra drepturilor omului în Gaza. În mai 2025, proaspătul ministru de externe din cabinetul Merz, Johann Wadephul, preciza că: „Germania este deschisă unei analize a exporturilor către Israel, dar livrările de arme vor continua.” Și în legătură cu sprijinul militar pentru Ucraina au apărut controverse, mai ales din partea extremelor politice. Partidul german de stânga radicală BSW a cerut oprirea livrărilor, iar Beatrix Von Storch, liderul adjunct al formațiunii de extremă dreapta AfD, a susținut răspicat că: „Germania ar trebui să înceteze livrările de arme, să înceteze alimentarea războiului.” În pofida criticilor, industria de apărare germană își consolidează poziția în topul exportatorilor mondiali, favorizată de contextul internațional marcat de conflicte, reînarmare și instabilitate.