Războiul din Ucraina, ziua 1323. Putin afirmă că Rusia a capturat aproape 5.000 de kilometri pătrați în Ucraina în acest an
Dronele rusești atacă regiunea Odesa, avariind clădirea administrativă Infrastructura civilă din regiunea Odesa a fost avariată după ce forțele ruse au lansat un atac cu drone în noaptea de 7-8 octombrie. Kiper a raportat că resturile de la dronele rusești au avariat geamurile unei clădiri administrative dintr-o infrastructură civilă și ale unei structuri de utilități. În urma atacului a izbucnit un incendiu, dar pompierii l-au stins rapid. Atacurile rusești au ucis 5 persoane, au rănit 37 și au lovit o centrală termică din Ucraina în ultima zi Cel puțin cinci civili au fost uciși și alți 37 răniți în atacurile rusești din Ucraina în ultima zi, au raportat autoritățile regionale pe 8 octombrie. Atacurile, care au vizat mai multe regiuni, au subliniat strategia continuă a Rusiei de a lovi zonele civile și infrastructura pentru a exercita presiune asupra Ucrainei, respingând în același timp apelurile la încetarea focului. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, forțele ruse au lansat peste noapte 183 de drone de atac și de momeală de tip Shahed. Apărarea aeriană a interceptat 154, dar 22 de drone au lovit totuși 11 locații. Un atac rusesc a provocat daune grave unei centrale electrice ucrainene Rusia a avariat grav una dintre centralele termice ale Ucrainei într-un atac de marţi noaptea, au declarat miercuri autorităţile, în timp ce Moscova îşi continuă campania de a priva ucrainenii de căldură, lumină şi apă curentă, pe măsură ce se apropie iarna. Doi muncitori au fost răniţi în atac, potrivit DTEK, cel mai mare operator de energie electrică din Ucraina. Compania nu a furnizat alte informaţii, inclusiv locaţia centralei. Sectorul energetic a fost un câmp de luptă cheie de când Rusia a lansat invazia totală asupra vecinului său, în urmă cu mai bine de trei ani, potrivit AP. Trei morți în urma unui atac ucrainean cu rachete asupra regiunii Belgorod Trei persoane au fost ucise și una rănită într-un atac cu rachete ucrainean asupra regiunii Belgorod din Rusia, a declarat miercuri guvernatorul local, iar oamenii ar putea fi încă prinși sub dărâmături. Vycheslav Gladkov, guvernatorul, a declarat pe Telegram că atacul a fost efectuat asupra unei așezări numite Maslova Pristan, situată lângă granița cu Ucraina, potrivit Reuters. El a postat o fotografie a unui centru sportiv din zonă, despre care a spus că a fost parțial distrus. Fotografia arăta că clădirea a suferit daune grave la pereți și acoperiș. Gladkov a spus că serviciile de urgență lucrează la fața locului și că molozul și resturile sunt în curs de îndepărtare. Statul Major: Rusia a pierdut 1.118.370 de soldați în Ucraina din 24 februarie 2022 Rusia a pierdut aproximativ 1.118.370 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, pe 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei pe 8 octombrie. Numărul include 1.010 victime suferite de forțele ruse în ultima zi. Conform raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 11.240 de tancuri, 23.324 de vehicule blindate de luptă, 63.650 de vehicule și rezervoare de combustibil, 33.519 sisteme de artilerie, 1.517 sisteme de lansare multiplă a rachetelor, 1.225 sisteme de apărare aeriană, 427 avioane, 346 elicoptere, 67.965 drone, 28 nave și bărci și un submarin. Atac cu dronă ucraineană asupra unei centrale atomice din Rusia Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a asigurat marţi că nu există „consecinţe pentru siguranţa nucleară” după ce o dronă a lovit turnul de răcire al unei centrale nucleare ruse, notează AFP. Operatorul nuclear rus Rosenergoatom a raportat pe Telegram că o „dronă de luptă a forţelor armate ucrainene a încercat să atace un turn de răcire la centrala nucleară din Novovoronej”, în centrul Rusiei, în cursul nopţii de luni spre marţi. AIEA a indicat că a fost informată de Rusia că o dronă a lovit centrala. Președintele rus Vladimir Putin a declarat marți că forțele ruse au capturat aproape 5.000 de kilometri pătrați de teritoriu în Ucraina în 2025 și că Moscova și-a păstrat inițiativa strategică completă pe câmpul de luptă. Câștigurile Rusiei din 2025 ar reprezenta aproape 1% din suprafața terestră a Ucrainei, iar țara controlează aproape 20% din total. Ucraina va majora importurile de gaze cu 30% după noile atacuri rusești După o serie de lovituri masive lansate de Rusia asupra sectorului energetic, Ucraina intenționează să crească importurile de gaze naturale cu aproximativ 30%, a anunțat ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk. Ucraina va majora importurile de gaze naturale cu 30%, în urma noilor atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice, a declarat marți ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk, după o întâlnire cu ambasadorii statelor G7. Autoritățile instalate de Rusia verifică telefoanele elevilor în Crimeea ocupată Autoritățile de ocupație din Crimeea verifică telefoanele elevilor în școli pentru a identifica conținutul și setările care ar putea indica o poziție pro-ucraineană, a raportat Centrul pentru Combaterea Dezinformării pe 7 octombrie. „Activiștii mișcărilor ucrainene din teritoriile ocupate temporar raportează că, în școlile din Crimeea, reprezentanții administrației de ocupație, împreună cu personalul militar rus, verifică telefoanele mobile ale copiilor, căutând aplicații interzise, servicii VPN și chiar limba ucraineană în setări”, a declarat centrul. Banca Mondială reduce prognoza de creștere a PIB-ului Ucrainei pentru 2026 Creșterea produsului intern brut (PIB) prognozată pentru Ucraina pentru 2026 a scăzut cu peste 3%, potrivit unui raport recent publicat de Banca Mondială. Banca Mondială se așteaptă acum ca economia Ucrainei să crească cu doar 2% — cu 3,2 puncte procentuale mai puțin decât previziunile din iunie 2025. „Se preconizează că creșterea economică a Ucrainei va slăbi”, se arată în raport. „Expansiunea economică va încetini probabil la 2% în 2025, de la 2,9% în 2024, pe măsură ce invazia prelungită a Rusiei afectează investițiile și activitatea economică.”
Autoritățile ruse investighează activitatea GAZPROM. Vânzările de carburanți au scăzut în pofida cererii imense
Autoritatea pentru concurenţă din Rusia (FAS) a demarat o investigaţie asupra afacerilor desfășurate de Gazprom pe domeniul vânzărilor de produse petroliere și a descoperit că vânzările au scăzut inexplicabil de brusc. În contextul preţurilor ridicate din piaţa internă, compania rusă de stat Gazprom intenționează să reducă vânzările externe de carburanți, pentru a contrabalansa deficitul național. Însă vânzările scăzute la benzină nu au adus rezultatul scontat. Potrivit Reuters, în perioada 20 mai – 27 iunie anul curent, Gazprom şi-a redus vânzările de benzină de tip Ai-92 şi Ai-95, cu 74%, respectiv 50%, la bursa de materii prime din Sankt Petersburg. „În această perioadă când cererea este crescută din cauza factorilor sezonieri, FAS consideră că astfel de acţiuni sunt inacceptabile şi arată semne clare ale încălcării legislaţiei privind concurenţa”, transmite instituția de reglementare. Gazprom este unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul Rusiei iar anul trecut a revenit pe profit, după ce în primii doi ani ai războiului din Ucraina a ieșit de fiecare dată în pierdere. RECOMANDAREA AUTORULUI Începutul SFÂRȘITULUI pentru Administrația Zelenski? Protestele par a semnala schimbarea poziției UE, ceea s-ar înscrie în planul SUA de pace cu Rusia Zelenski le va cere țărilor europene să PLĂTEASCĂ salariile militarilor ucraineni /”Un subiect foarte delicat”
Ministrul Energiei, reuniune de lucru dedicată STOCURILOR de gaze. Bogdan Ivan: Sunt parte din siguranța noastră națională
Ministrul Energiei, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, operatorii de înmagazinare și cei mai mari producători și furnizori de gaze naturale din România au avut, miercuri, o primă reuniune de lucru aplicată din mandatul noului titular de la Ministerul Energiei pentru a analiza situația la zi și a stabili prioritățile pe segmentul depozitării de gaze. Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a anunțat că a convocat alături de conducerea Transgaz și a condus o reuniune de lucru dedicată obligației de înmagazinare a gazelor naturale înaintea sezonului rece. Întâlnirea are loc în contextul în care Parlamentul European a votat, marți, o serie de modificări la regulamentul european, instituit în 2022 și care așteaptă avizul Consiliului pentru a intra în vigoare sub noua formă, prelungit până la sfârșitul anului 2027. „Nu tratăm stocurile de gaze ca pe o simplă formalitate. Sunt parte din siguranța noastră națională”, a transmis ministrul Energiei, într-o postare pe Facebook. Nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară Potrivit lui Bogdan Ivan, în prezent nivelul de înmagazinare este sub traiectoria intermediară, ca urmare a unei ierni prelungite și a unui consum excepțional în prima parte a anului. Ministrul a detaliat că a informat Comisia Europeană cu date clare și măsuri ferme deja aplicate, a reglat mecanismul prin OUG 6/2025, astfel că producția internă merge cu prioritate spre depozite, la un preț plafonat. „Contractele sunt semnate, volumele alocate, injecțiile sunt în curs. Am inițiat control tehnic la Depogaz, pentru a evalua capacitatea reală de retragere în vârf de iarnă. Am trecut de faza explicațiilor. Suntem în plin proces de recuperare a decalajului și consolidare a sistemului. Obiectivul este clar: 90% nivel de umplere până la 1 noiembrie. Nu doar pe hârtie, ci cu asigurarea că sistemul poate răspunde în timp real, în orice scenariu”, a transmis demnitarul. Analizând nivelul stocurilor de gaze la sfârșitul sezonului de extracție din ultimii doi ani, pe baza cifrelor obținute de Gândul de la Transgaz, se poate vedea că acestea au fost mai mult accesate în lunile cu temperaturi mai scăzute sau atunci când prețurile de pe piață au fost mai mari. Mai concret, stocul în depozitele de înmagazinare subterană înregistrat la începutul ciclului de extracție 2024-2025, adică pe 1 noiembrie 2024, a fost de 3,26 de miliarde de metri cubi, iar la sfârșitul ciclului de extracție, acesta a ajuns la 0,8 miliarde de metri cubi. „România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Avem resursa. Avem infrastructura. Acum ne concentrăm pe viteză, eficiență și capacitate de livrare”, a conchis Bogdan Ivan. Sursa foto: Facebook – Bogdan Ivan Recomandarea autorului: România are depozitele de gaze pline în proporție de 87,16%. Ion Sterian, director general Transgaz: „Putem trece de iarna aceasta fără importuri” Romgaz a terminat anul 2023 cu un profit cu peste 10% mai mare decât în anul precedent, în timp ce producția și veniturile au scăzut Cât de pregătită este România cu gaze pentru iarnă. Șeful TRANSGAZ: ”Nu vor fi probleme”. Ce spune despre recuperarea datoriei de la Gazprom
PE a votat o nouă lege pentru stocurile de GAZE. Ion Sterian: Este un lucru bun pentru România. Răzvan Popescu: Va reduce presiunea de pe prețuri
Europarlamentarii au votat, marți, o serie de modificări la legislația privind depozitele de gaze care și-au dovedit utilitatea în ultimele ierni, care vizează, pe de o parte, securitatea aprovizionării, dar și mai mare flexibilitate privind constituirea stocurilor, menită să eliminarea speculațiile și să ajute la menținerea, dacă nu la reducerea nivelului prețurilor. Regulamentul votat de Legislativ este în faza de aprobare a Consiliului, înainte de a intra în vigoare prin publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Contactați de reporterul Gândul, șeful operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz, și al celui mai mare operator de înmagazinare din țară, Romgaz, au salutat măsurile adoptate de eurodeputați, estimând că vor avea un impact pozitiv pentru România. Într-o zi în care România a fost iar cuprinsă de codul roșu de caniculă, trimișii statelor membre în Parlamentul European au votat o lege menită să elimine riscul ca cetățenii europeni să rămână fără căldură și în sezonul rece. Mai concret, aleșii europeni au prelungit obligația de stocare a gazelor naturale, introdusă pentru securitatea alimentării, pe fondul crizelor multiple declanșate odată cu pandemia de COVID-19, dar au introdus măsuri de flexibilizare, menite să ajute operatorii, să scoată din piață speculații și să reducă astfel prețurile. Potrivit comunicatului transmis de Legislativul european, PE sprijină flexibilitatea reumplerii stocurilor de gaze pentru a reduce prețurile. Pe scurt, aleșii au votat ca obligația de constituire de stocuri la un nivel de 90% să fie prelungită cu doi ani, până la sfârșitul anului 2027, obiectiv care trebuie atins în fiecare an între 1 octombrie și 1 decembrie, au adoptat o mai mare flexibilitate a normelor de reumplere a stocurilor în cazul unor condiții de piață dificile și mai multă transparență în ceea ce privește ponderea gazelor provenite din Rusia. După criza din energie din 2022, România și celelalte țări europene sunt mai atente cu rezervele de gaze, prin regulamentul adoptat acum trei ani și care, oficial, expiră la finalul anului. Potrivit PE, instalațiile de stocare a gazelor asigură 30% din consumul de gaze al Uniunii în timpul lunilor de iarnă. Securitatea energetică a UE a reprezentat o preocupare majoră în ultimii ani, nu în ultimul rând având în vedere dependența sa de țări din afara UE pentru aprovizionarea cu energie primară. Noua lege, votată de eurodeputați marți, prevede modificarea regulamentului, deja convenit între eurodeputați și Consiliu, care va prelungi schema UE de înmagazinare a gazelor din 2022 până la 31 decembrie 2027, care altfel ar fi expirat la sfârșitul lui 2025. Prevederile au fost adoptate cu majoritate de voturi, cu 542 de voturi pentru, 109 împotrivă și 30 de abțineri. Proiectul votat de aleși va trebui acum să fie aprobat în mod oficial de Consiliu înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Măsuri flexibile pentru reumplere „Normele au fost concepute pentru a asigura securitatea aprovizionării cu gaze înainte de sezonul de iarnă”, au transmis reprezentanții instituției, Eurodeputații și Consiliul au introdus, de asemenea, mai multe amendamente pentru a atenua tensiunile de pe piața gazelor, deoarece speculațiile legate de actualul obiectiv obligatoriu privind nivelul de umplere de 90% până la data de 1 noiembrie a fiecărui an au dus la creșterea costurilor în timpul verii. Potrivit PE, noul regulament va permite statelor membre să atingă obiectivul de constituire de stocuri la un nivel de 90% în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie. Odată atins acest obiectiv, nivelul nu va trebui menținut până la 1 decembrie. „Statele membre vor avea posibilitatea de a se abate cu până la 10% de la obiectivul de constituire de stocuri în cazul unor condiții de piață dificile, cum ar fi indicii ale unor speculații care împiedică constituirea de stocuri într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Comisia poate mări cu până la 5% acest nivel prin intermediul unui act delegat, pentru un sezon, în cazul în care aceste condiții de piață persistă”, au transmis reprezentanții PE. În plus, documentul vizează o independență deplină față de importurile din Rusia. Astfel, autoritatea competentă care monitorizează înmagazinarea gazelor în fiecare stat membru furnizează, de asemenea, informații cu privire la ponderea gazelor stocate care provin din Federația Rusă, în conformitate cu propunerile Comisiei Europene din 17 iunie. Acest lucru va contribui la evaluarea cantității de gaz rusesc stocat în UE. „Legislația din 2022 a arătat că Europa a fost în măsură să își protejeze cetățenii în situația în care Rusia utilizează gazul ca armă de șantaj”, a declarat raportorul Borys Budka (PPE, Polonia). „Această revizuire va oferi mai multă flexibilitate și mai puțină birocrație, dar, mai presus de toate, va reduce prețurile gazelor în Europa, ajutându-ne în același timp să avansăm către independența energetică față de furnizorii nefiabili”, a afirmat demnitarul european. Care este impactul estimat pentru România Stocurile de gaze constituite de România în ultimii ani conform regulamentului european au fost o măsură de siguranță necesară pentru ca niciun român racordat la rețeaua de gaze să nu aibă probleme cu alimentarea cu gaze. În plus, sunt în derulare proiecte de creștere a capacității de înmagazinare a României. Ion Sterian, director general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, a salutat votul din Parlamentul European. „Este un lucru bun pentru România că obligă furnizorii să înmagazineze și mai multe volume de gaze”, a declarat șeful Transgaz pentru Gândul. Pe lângă creșterea securității aprovizionării, Ion Sterian crede că noul regulament la ajuta la menținerea sau reducerea prețurilor pentru consumatorii finali, asta în condițiile revenirii la piața liberă a gazelor naturale, după 31 martie 2026. Și Răzvan Popescu, șeful Romgaz, apreciază modificările votate de aleșii europeni. Compania de stat care controlează DEPOGAZ, care este este principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,54% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României. Restul îî revine companiei Depomureș, deținută de Grupul Engie SA prin Engie Group Participations (59%) și de S.N.G.N. Romgaz S.A. (40%). „Consider ca măsura prelungirii stabilirii obligației de înmagazinare este binevenită, având în vedere faptul ca piața gazelor naturale încă este influențată, intr o măsură, de
Reacția ANRE după afirmațiile senatorului AUR Petrișor Peiu: România nu subvenționează exporturile de gaze
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) subliniază că România nu „subvenționează” exporturile de gaze și nu vinde gaze „ieftine” în Austria, ca replică la afirmațiile catalogate drept eronate apărute recent în spațiul public, „formulate de către anumiți lideri politici ale căror declarații contravin intereselor economice și de securitate energetică ale României”. ANRE a reacționat, luni, la afirmațiile senatorului AUR Petrișor Peiu privind exporturile de gaze. Potrivit liderului senatorilor AUR, statul român, prin Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a hotărât ca tariful de transport al gazelor să fie cu 40% mai mic pentru exportul în Austria decât pentru consumul intern în România, el precizând că este vorba de un caz revoltător de inechitate economică. „Am să vă spun, foarte pe scurt, cum plătim noi pentru a avea dreptul să exportăm gaz ieftin în Austria. Păi, foarte simplu! Autoritatea Națională de Reglementare în Energie a stabilit următorul lucru: tariful de transport al gazelor este mai mic cu 40% dacă gazul este exportat în Austria, decât dacă este transportat în interiorul României”, spune Petrișor Peiu, într-un comunicat de presă. „Afirmația conform căreia România ar livra gaze naturale ieftine către Austria, în detrimentul cetățenilor români, este complet nefondată. Domnul senator Petrișor Peiu a susținut că tarifele de transport aplicate la punctul de interconectare Csanádpalota (granița cu Ungaria) ar fi fost reduse cu 40%. Această informație este falsă. Tarifele de transport sunt identice, atât pentru punctele de interconectare, cât și pentru cele interne”, a replicat ANRE. Potrivit ANRE, așa-numita „reducere de 40%”, invocată de Petrișor Peiu, nu se aplică transportului standard, ci se referă exclusiv la servicii speciale, aplicabile doar în condiții restrictive – când infrastructura este deja ocupată. „Această capacitate întreruptibilă implică riscul ca utilizatorul să nu o poată accesa, ceea ce justifică un tarif diferențiat față de capacitatea fermă”, a precizat ANRE. Statul român nu vinde gaze „ieftine” în Austria Mai mult, ANRE subliniază că prețul gazelor naturale este determinat de piață, nu de un tarif de transport stabilit de stat. Autoritatea întărește că România nu are un mecanism de „export subvenționat”. Gazele ajung pe piețele externe, inclusiv Austria, în funcție de condițiile comerciale, iar veniturile obținute din aceste tranzacţii revin operatorilor economici care extrag sau transportă gaz, nu „statului austriac”. În plus, precizează ANRE, costurile de transport nu sunt suportate de consumatorii români pentru exporturi, dimpotrivă, capacitățile de transport rezervate pentru export generează venituri care contribuie la acoperirea costurilor totale ale sistemului, reducând astfel nevoia de majorare a tarifelor interne. „Fiecare MWh transportat prin punctele de interconectare aduce venituri suplimentare, contribuind la acoperirea costurilor sistemului. Afirmațiile de genul «românii plătesc mai mult ca să le dăm austriecilor gaz ieftin» sunt inexacte și au un caracter pur politic. România NU-și sabotează propriii cetățeni, ci își asumă responsabil rolul de furnizor responsabil de securitatea energetică regională și europeană”, a transmis ANRE. Autoritatea a întărește că România își consolidează poziția de actor important în securitatea energetică a regiunii, contribuind inclusiv la aprovizionarea Ucrainei prin Coridorul Vertical – o rută strategică ce leagă Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, amintind că Transgaz, operatorul național de transport gaze naturale, va lansa în curând procedura de alocare pentru capacități „supergrupate” (monthly bundled capacity) către Ucraina, incluzând segmente din toate cele patru țări menționate. Citiți și: Operatorii de sisteme de transport de gaze din Republica Moldova – controlat de Tranzgaz – Ucraina și Slovacia, MEMORANDUM pentru Coridorul Vertical Conducta care va prelua GAZELE din Marea Neagră a ajuns la 99,95%. Când estimează șeful Transgaz că va recepționa lucrarea de 500 de milioane de euro Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Un pas mai aproape de preluarea Azomureș de către ROMGAZ. Au fost depuse patru oferte la licitația pentru servicii de consultanță
Patru ofertanți au cumpărat caiete de sarcini la licitația deschisă pentru servicii de consultanță în vederea preluării combinatului Azomureș, inițiată de Romgaz – principalul producător de gaze din România și operatorul celui mai mare depozit de înmagazinare a gazelor, dar și producător și furnizor de energie electrică. La licitația pentru Servicii de consultanță pentru evaluarea, negocierea si achiziția unor active/activelor ce concură la activitatea de producție a S.C. Azomureș S.A., lansată de Romgaz pe 14 aprilie, au fost depuse patru oferte, potrivit datelor publicate pe portalul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Data limită pentru depunerea ofertelor a fost 23 mai, iar până atunci s-au înscris la licitație patru ofertanți, individual sau în asociere. Este vorba de un contract estimat la 5.486.003 de lei, lansat în licitație după o consultare a pieței. Atunci Romgaz solicitase oferte de preț în vederea stabilirii valorii estimate pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor de consultanță prin intermediul SEAP. În prezent se derulează evaluarea pentru calificare și tehnică, dar și financiară, cu termen limită pe 19 august. Cele patru entități interesate de contract: Ofertant unic : ERNST & YOUNG Ofertant unic : RINA Consulting S.p.A. Asociere : DELOITTE CONSULTANTA (lider), REFF & ASOCIATII SPRL Asociere : TUV AUSTRIA ROMANIA (lider), KPMG ADVISORY SRL Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor a Romgaz a aprobat, în ședința din 29 aprilie, achiziționarea de servicii juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare externă a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. necesare pentru achiziția activelor ce concura la activitatea de producție a AZOMUREȘ. Hotărârea a fost adoptată cu 3.510.347.527 voturi, reprezentând 91,08% din numărul total de drepturi de vot și 99,51% din totalul voturilor valabil exprimate. Strategie pentru diversificare Potrivit caietului de sarcini, Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, vrea să își extindă activitatea, proces început în 2013 când a asimilat centrala termoelectrică de la Iernut, devenind astfel producător de energie electrică. Compania este partener egal în proiectul de exploatare a gazelor în perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră, Neptun Deep, și vrea să intre și pe piața furnizării de gaze pentru consumatorii casnici. „Romgaz și-a asumat prin Strategia 2021–2030, printre altele, creșterea cotei de piață și diversificarea portofoliului. În acest sens, Romgaz analizează posibilitatea de dezvoltare a afacerilor sale în domeniul industriei chimice, intenționând să achiziționeze o serie de active/activele ce concură la activitatea de producție a Azomureș S.A. (luând în calcul toate produsele pe care Azomureș S.A. le poate produce cu activele pe care le deține) – denumite în continuare „activele țintă” sau „perimetrul tranzacției””, potrivit datelor din caietul de sarcini. „Trebuie făcută o analiză foarte concretă” Directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, anunța la sfârșitul lui februarie, în cadrul evenimentului ZF Power Summit 2025, că Romgaz se uită cu atenţie către piaţa de îngrăşăminte din România şi analizează posibilitatea preluării combinatului Azomureş. „Ne uităm la piaţa de îngrăşăminte din România. Automat un producător de gaze naturale ar avea o sinergie interesantă cu un astfel de activ. În acest moment suntem în perioada de consultare şi de evaluare a bunurilor din piaţă. Azomureş este un producător foarte important de îngrăşăminte din România şi poate avea o mare bucată din piaţă, însă trebuie făcută o analiză foarte concretă. Orice investiţie pe care Romgaz o face trebuie integrată în planul de afaceri pe următorii 10 ani”, a spus Răzvan Popescu, potrivit ZF. „(O decizie va fi luată – n.r.) probabil în a doua jumătate a anului″, a declarat CEO-ul Romgaz, Răzvan Popescu, citat de Profit.ro. „Beneficiile (eventualei preluări a combinatului – n.r.) sunt destul de clare, dat fiind faptul că Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România. Va însemna multe avantaje pentru Romgaz, în primul acela de a procesa gazele de proprii, de a da valoare adăugată gazului pe care îl producem, atât celui onsore, cât mai ales celui care va fi extras din proiectul Neptun Deep. Este un combinat strategic pentru România, care ar avea multe beneficii de pe urma includerii în grupul Romgaz″, a subliniat Răzvan Popescu, conform sursei citate. Potrivit datelor oficiale, Azomureș este principalul producător de îngrășăminte chimice pentru agricultură din România, parte din grupul elvețian Ameropa din 2012. Platforma industrială este situată în Târgu Mureș și se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele. Capacitatea anuală de producție este de 1,8 milioane de tone de îngrășăminte, 75% din producție fiind livrată în piața locală, către distribuitori din România. Piața regională – Serbia, Ungaria, Bulgaria, Ucraina – reprezintă câteva dintre opțiunile pentru export, la fel și țări de pe alte continente. Din cauza prețurilor uriașe ale gazelor, Combinatul Azomureş a fost închis spre finalul lui 2021, s-a redeschis în vara anului 2023, apoi a funcționat cu întreruperi și la capacitate redusă. Citiți și Cel mai mare producător de gaze naturale din România, Romgaz, primul pas OFICIAL pentru cumpărarea celui mai mare consumator, combinatul Azomureș Transgaz, Ministerul Energiei și ANPM, decizie favorabilă în procesul intentat de Bankwatch România împotriva construirii gazoductului Tuzla – Podișor Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Miniștrii Energiei și șefii operatorilor de sistem, în inspecție la Coridorul Vertical. Șeful TRANSGAZ: Proiectul își dovedește viabilitatea
Oficialii țărilor semnatare ale memorandumului privind Coridorul Vertical au inspectat, joi, lucrările de extindere a capacității magistralei menite să asigure fluxul bidirecțional de gaze naturale din Grecia în Ucraina. România, reprezentată de directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Ion Sterian, a participat, joi, la evenimentul organizat de omologii bulgari pentru inspectarea stadiului și progresului lucrărilor de construcție pentru Coridorul Vertical de gaze, alături de oficialii din țările cosemnatare. Este vorba de festivitatea de implementare a Coridorului Vertical, Lotul 1, bucla de la Kulata la Kresna, în Bulgaria, la care au vorbit prim – ministrul Bulgariei, Dimitar Glavchev, Zhecho Stankov ministrul energiei din Bulgaria, vice prim-ministru Szijjártó Péter, ministrul afacerilor externe și comerțului din Ungaria, Stavros Papastravou, ministrul mediului și energiei din Grecia, însoțiți de Vladimir Malinov, director general Bulgartransgaz, și Maria Rita Galli , director general Desfa. Memorandumul de Înțelegere privind Coridorul Vertical a fost semnat inițial, în anul 2019, pentru trei ani, între operatorii de sistem din România – SNTGN TRANSGAZ, Bulgaria – BULGARTRANSGAZ, Ungaria – FGSZ, Grecia – DESFA, precum și ICGB – compania care operează interconectorul Grecia-Bulgaria – IGB, după ce în anul 2016, în cadrul reuniunii CESEC de la Budapesta, ministerele de resort din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria au semnat o declarație comună a miniștrilor energiei pentru gazele naturale „Coridorul Vertical”. Ulterior, pe 1 decembrie 2022, șeful Trasgaz a semnat, la Atena, în marja celei de-a 22-a reuniuni a Summitului World LNG, nou Memorandum de Înțelegere (MoU) privind Coridorul Vertical, care, ca noutate față de versiunea precedentă ce expira în acea lună, include ca parte semnatară și compania Gastrade din Grecia, proprietarul, dezvoltatorul și operatorul terminalului offshore de GNL din nordul Greciei, de la Alexandroupolis. În ianuarie 2024, cooperarea pentru Coridorul Vertical a fost consolidată prin semnarea unui Memorandum de Înțelegere care prevede participarea a trei noi operatori de transport de gaze naturale, Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, companie controlată de Transgaz, GTSO din Ucraina și Eustream din Slovacia. Documentul a fost semnat cu ocazia Reuniunii la Nivel Înalt pentru Conectivitate în Europa Centrală și de Est (CESEC) de la Atena. „Proiect vizionar” A fost o inspecție în care au fost invitate toate statele semnatare ale memorandului privind Coridorul Vertical la nivel de miniștri de energie și directori generali ai operatorilor naționali de sistem și transport al gazelor naturale, au reprezentați ai comunității energetice de la Viena, reprezentanți ai ambasadelor din toate țările, la nivel de ambasadori, consilieri economici, inclusiv reprezentanți ai Ambasadelor SUA de la Sofia și de la Atena. Proiectul este susținut și de partea americană, așa cu a declarat fostul subsecretar de stat pentru resurse energetice, Geoffrey R. Pyatt, anul trecut, când a salutat inițiativa, spunând că este un proiect vizionar, după cum a detaliat Ion Sterian pentru Gândul, la finalul evenimentului. „Proiectul își dovedește viabilitatea. Un proiect care este conceput de noi, românii, la nivelul anilor 2014 – 2015, când am început să gândesc și să ne ducem pe diversificare surselor, când toți Balcanii și toată Europa de Est depindeau de o singură sursă de gaz, gazul rusesc”, a subliniat șeful Transgaz. Din observațiile lui Ion Sterian de pe șantierul extinderii coridorului, s-au lansat la sudat și în pământ aproximativ 20 de kilometri de conductă, din totalul de 42, care ar crește capacitatea interconectorului Sidirokastro, Grecia – Kulata, Bulgaria de la 2 miliarde din prezent la circa 3,5 miliarde metri cubi de gaz. „Coroborat și cu interconectorul Grecia-Bulgaria – Komotini-Stara Zagora – sunt peste 7 miliarde de metri cubi care să preia gazele din terminale LNG (gaze naturale lichefiate – n.r.) de de la Revithoussa (Grecia). Terminalul și-a mărit capacitatea de la 2, 3 miliarde la 7 miliarde de metri cubi și urmărește la circa 10 miliarde de metri cubi, care va prelua gazele de la Alexadroupolis, după repornire”, a spus șeful Transgaz. Din informațiile primite de la omologul ungar, sunt probleme tehnice la terminalul de la Alexandroupolis, dar va fi repornit parțial undeva pe la la mijlocul lunii august. „Acum se mărește capacitatea coridorului și simt un interes mult mai mare în vederea asigurării securității în aprovizionarea cu gaze a statelor din partea de est a Balcanilor, a României, a Moldovei, Ucrainei, Slovaciei, este interesată și Germania, să aducă LNG în Grecia și cu acest coridor să ajungă în Germania și se poate, pentru că sunt coridoare de transport, doar că trebuie mărite capacitățile, adică să fie completată infrastructură. Cei de la DESFA din Grecia, operatorul de transport trebuie să-și finalizeze o dată stația de comprimare de la Komotini, care trebuia să fie gata de anul trecut în octombrie și acuma se anunță anul ăsta. Vor veni gazele din LNG din Grecia, terminalele LNG din Turcia, din Azerbaidjan”, a declarat Ion Sterian. „Este foarte bine că am fost prezenți, că am dovedit că suntem serioși ca operatori de transport, ca țară, implicați total, mai ales că e conceptul nostru și ne-am luptat zece ani de zile, 10-12 ani de zile ca să-l aducem la etapa asta, funcțional și operațional”, a conchis Ion Sterian. Licitația pentru un produs de capacitate grupată, reluată în iunie Cu această ocazie, directorul Trangaz a precizat că licitația anunțată chiar cu o zi înainte de operatorii sistemelor de sistem și transport al gazelor naturale (OST) din Bulgaria, Grecia, Moldova, România și Ucraina, care au propus împreună un produs de capacitate grupată pe rute pentru a facilita transportul gazelor naturale din Grecia în Ucraina, pentru perioada iunie – octombrie 2025, se va relua în două tranșe în iunie, din moment ce cea de joi a fost anunțată destul de târziu pentru depunerea ofertelor. „Sunt optimiști și toți ceilalți participanți, omologii mei prezenți la fața locului, o vom relua în luna iunie de două ori și până atunci au timp, piața și traderii, să se pregătească și partea ucraineană să-și asigure, prin Naftogaz, finanțarea corespunzătoare”, a anunțat Ion Sterian. Când se vor finaliza lucrările Oficialii bulgari au estimat la eveniment că vor finaliza aceste lucrări anul viitor și vor începe lucrări și
Transgaz și omologii din Bulgaria, Grecia, Moldova și Ucraina oferă un produs nou pentru a facilita livrările de GAZE naturale către Ucraina
Operatorii sistemelor de sistem și transport al gazelor naturale (OST) din Bulgaria, Grecia, Moldova, România și Ucraina propun împreună un produs de capacitate grupată pe rute pentru a facilita transportul gazelor naturale din Grecia în Ucraina, pentru perioada iunie – octombrie 2025, conform unui comunicat comun. Transgaz SA, Bulgartransgaz EAD, DESFA SA, Vestmoldtransgaz SRL și Gas TSO of Ukraine oferă în comun un produs de capacitate grupată pe rute pentru livrările de gaze naturale către Ucraina. Acest produs a fost anunțat în avanpremieră de directorul general al Transgaz, Ion Sterian, joia trecută, la cea de-a IX-a ediție a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum”. Cu această ocazie, șeful Transgaz a anunțat actorii din piață că lucrează într-un ritm accelerat pentru a scoate la licitație un produs de capacitate super-grupată pe toate punctele de interconectare, un produs cu tarif unitar pe toate punctele de interconectare, cu un discount de 25% pentru a facilita transportul de gaze naturale lichefiate (LNG) din Grecia direct în facilitățile de înmagazinare din Ucraina. Vestmoldtransgaz SRL, operatorul național din Republica Moldova, este o filială a Transgaz. Care este capacitatea totală Produsul special de capacitate grupată pentru transportul gazelor naturale din Grecia în Ucraina va fi oferit pentru următoarele puncte de interconectare de-a lungul rutei transbalcanice: Kulata (BG)/Sidirokastron (GR), Negru Vodă (RO)/Kardam (BG), Isaccea/Orlovka, Kaushany și Grebenyky. Produsul lunar de capacitate pentru luna iunie 2025, în valoare de 31 356 129 kWh/zi, va fi oferit pe platforma regională de rezervare (RBP) în 29 mai 2025, începând cu ora 07:00 UTC. Ulterior, în cea de-a patra zi de luni a fiecărei luni, sunt planificate licitațiile de produse de capacitate pentru luna calendaristică următoare. Mecanismul de licitație cu preț uniform va fi implementat pentru alocarea de capacitate. Mecanismul de alocare va fi licitația cu preț uniform. „Până în octombrie 2025, Ucraina trebuie să injecteze aproximativ 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale în instalațiile sale de înmagazinare subterană pentru a se pregăti pentru sezonul de iarnă și pentru a garanta securitatea consumatorilor vulnerabili. Această acțiune comună de solidaritate a OTS vizează satisfacerea nevoilor urgente ale Ucrainei, având în vedere poziția critică în care a fost pusă țara. Aceasta va facilita procurarea de către Ucraina a unei părți din cantitățile necesare cât mai curând posibil prin ruta transbalcanică, permițând diversificarea și creșterea siguranței în aprovizionare”, se arată în comunicat. Pentru a se asigura că produsul oferit va fi utilizat corect și numai în scopul livrărilor către Ucraina, participanților la licitație nu li se va permite accesul la punctele naționale virtuale de tranzacționare („PVT”) și la punctele naționale de ieșire din țările situate pe ruta respectivă, cu excepția Ucrainei. Ținând cont de aceste restricții, produsul de rută va fi oferit la un preț de rezervă egal cu suma prețurilor de rezervă aplicabile capacității lunare la punctele de import pentru luna respectivă, reduse cu 25% (46% pentru GTSOU). Acest lucru nu numai că va spori atractivitatea rutei, dar va contribui și la minimizarea efectelor negative ale barierelor financiare și ale provocărilor cu care se confruntă Ucraina. Potrivit sursei citate, viziunea operatorilor implică principiile transparenței și echității, contribuind la securitatea și independența energetică a Ucrainei, în conformitate cu politicile europene privind concurența, sustenabilitatea și solidaritatea. „Se preconizează că produsul de rută va conduce la o creștere a ratei de utilizare a infrastructurii OTS situate pe rută. Acest lucru, la rândul său, ar duce la creșterea veniturilor pentru operatori care vor fi generate din vânzarea capacității neutilizate până în prezent și, astfel, la o reducere a tarifelor de transport în beneficiul utilizatorilor sistemelor de transport al gazelor din Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina”, se arată în comunicat. Citiți și: Șeful Transgaz, APEL la Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru alocarea de fonduri și pentru componenta de securitate energetică Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Încă două sonde au fost puse în producție de ROMGAZ la Caragele Deep. Investiția în proiectul onshore se ridică la peste 1,3 miliarde de lei
Romgaz, cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România, dar și producător și furnizor de energie electrică, al cărui acționar principal este statul român, prin Ministerul Energiei, a pus în producție două noi sonde din cadrul proiectului major de innvestiții Caragele Deep, situat în județul Buzău, cel mai mare zăcământ de uscat descoperit până acum de Romgaz. Acesta este estimat la 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă consumul României pentru aproximativ trei ani. Două noi sonde, Sonda 6 și Sonda 78 Rosetti ST (side-track), au fost puse în producție în luna mai, ceea ce crește numărul total al celor aflate în producție la 15, au transmis, luni, reprezentanții producătorului național. Informațiile vin în contextul vizitei conducerii Romgaz, de la finalul săptămânii trecute, la Caragele. Potrivit oficialilor, ca urmare a investițiilor derulate de Romgz, în primul trimestru al anului 2025 producția obținută din zăcământul Caragele a crescut și a ajuns în prezent la 7,6% din totalul producției Romgaz, față de o ponderea de 6,6% în anul 2024. „Finalizarea forajului sondei de explorare 78 Rosetti ST, executarea liniei de aducție și efectuarea testelor de producție cu succes a condus la punerea în producție a sondei în luna mai. Sonda 6 Caragele a fost pusă în producție după realizarea unei operații de reparații capitale (side track), iar la Sonda 54 Caragele au fost încheiate lucrările de suprafața în vederea demarării procesului de foraj, instalația de foraj fiind mobilizată pe locație, montarea acesteia urmând să se încheie până la mijlocul anului în curs”, au transmis reprezentanții companiei. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea acum două săptămâni, că în 2024, producția de la Caragele a fost cu 22,48% mai mare față de 2023, devenind astfel, al doilea zăcământ ca pondere în producția totală a Romgaz (6,6% din total producție Romgaz). Anul trecut, aici s-au derulat lucrări de investiții în valoare de 147 milioane lei. În exploatare din 2009 În total, acum sunt 15 sonde în producție, dar au fost obținute autorizațiile de construcție pentru încă două sonde de explorare, alte patru sonde aflându-se în diverse stadii de obținere a autorizațiilor de construcție. Pentru dezvoltarea proiectului Caragele Deep, Romgaz a anunțat că va continua să investească în forarea de noi sonde de mare adâncime și extinderea infrastructurii productive, capabile să prelucreze volumele de hidrocarburi extrase din viitoarele sonde. Aceste proiecte vor implica o investiție totală de peste 1,3 miliarde lei din surse proprii. În cadrul programul investițional din zona Caragele Deep, compania Romgaz a anunțat la începutul anului trecut că va realiza cel puțin 9 sonde de explorare de mare adâncime. Caragele Deep este un proiect strategic onshore pentru ROMGAZ în cadrul perimetrului Explorare-Dezvoltare-Exploatare Muntenia Nord-Est, acesta făcând parte din strategia de dezvoltare a companiei 2021-2030. Zăcământul comercial CARAGELE contribuie de mulţi ani la producţia de gaze a României, fiind în exploatare comercială din anul 2009 iar dezvoltarea acestuia s-a realizat treptat în timp, fiind edificată o infrastructură de exploatare complexă. În 2017, Romgaz a anunțat că a descoperit la Caragele, Buzău, un zăcământ estimate la circa 30 de miliarde de metri cubi, ceea ce reprezintă aproximativ de trei ori consumul anual actual al României. Producție de condensat în creștere În primul trimestru din 2025, Romgaz a avut o producţie de gaze naturale de 1,285 miliarde metri cubi, cu 0,43% mai mică față de cea din primul trimestru al anului 2024. O producție în cretere în primul trimestru al anului 2025 a fost cea de condensat, de 12.200 de tone, cu 64% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a creşterii producţiei de condensat pe zăcământul Caragele. Grupul Romgaz a raportat un profit net de 951 de milioane de lei pentru primul trimestru al anului, ceea ce înseamnă o scădere cu 23,64% faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Pe de altă parte, cifra de afaceri a crescut cu 4,72%, la 2,38 miliarde lei. Sursa foto: Romgaz Citiți și OMV Petrom și Romgaz au început FORAJUL primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep. „România marchează un moment istoric” Cât câștigă statul de la cele mai mari companii din ENERGIE la care are acțiuni. Acestea se află în TOP 10 la BVB în funcție de capitalizarea bursieră Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Comisia Europeană îndeamnă România să elimine restricțiile privind stabilirea PREȚURILOR la gaze. Reacția producătorilor și furnizorilor și impactul în facturi
Executivul comunitar a făcut, miercuri, un nou pas pentru a determina România să ridice unele plafoane impuse producătorilor de gaze, măsură ce contravine normelor pieței unice europene, după ce a semnalat această problemă autorităților de la București acum peste o jumătate de an. Astfel, dacă statul român nu remediază situația în termenul anunțat, există riscul ca Bruxellesul să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Contactați telefonic, reprezentanții producătorilor și ai furnizorilor de gaze naturale din România au detaliat contextul acestei măsuri și potențialul impact asupra pieței și facturilor românilor. Comisia Europeană a decis, miercuri, să trimită un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a-și stabili prețurile angro la gaze în România, conform informării Executivului comunitar privind pachetul de decizii privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor din luna mai. Mai precis, explică oficialii de la Bruxelles, este vorba de măsura națională introdusă de România care obligă producătorii de gaze să vândă o parte din producția lor internă la un preț fix clienților la nivel angro. Și mai concret, odată cu implementarea schemei de compensare și plafonare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale, în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2025, producătorii de gaze naturale au avut obligația să vândă la prețul fix de 150 lei/MWh cantitățile necesare de gaze naturale furnizorilor clienților casnici, pentru a asigura necesarul de consum al clienților casnici din producția curentă și din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, precum și necesarul de gaze naturale pentru constituirea stocului minim de gaze naturale necesar pentru perioada 1 noiembrie 2024-31 martie 2025. Ulterior, în contextul prelungirii schemei cu un an pe segmentul de gaze – pentru energie fiind în vigoare până la 31 iunie – prețul reglementat a fost coborât la 120 de lei/MWh, valabil până la 31 martie 2026. „Prețurile reglementate pe piața angro la nivelul UE denaturează semnalele de preț și funcționarea eficientă a pieței și, prin urmare, sunt incompatibile cu Directiva 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale”, arată Comisia. Potrivit oficialilor, Comisia a trimis României, în octombrie 2024, o scrisoare de punere în întârziere. „Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz”, se arată în informare. Avizul motivat de miercuri nu abordează legalitatea regimului din România de plafonare a veniturilor pentru producătorii de energie electrică, care a fost, de asemenea, inclus în scrisoarea de punere în întârziere, conform deciziei citate. „Acest lucru se datorează faptului că mai multe hotărâri preliminare sunt pe rolul Curții de Justiție în această privință. În funcție de rezultatul acestor cauze ale Curții, Comisia va lua o decizie cu privire la continuarea urmăririi problemei prin măsuri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor”, au conchis reprezentanții Executivului european. Daniel Apostol: „Federația Patronală a Energiei a susținut întotdeauna liberalizarea pieței de gaz” Contactați de Gândul, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), Daniel Apostol, și președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), Laurențiu Urluescu, au explicat posibilele urmări ale eliminării acestei măsuri. „Federația Patronală a Energiei a susținut întotdeauna liberalizarea pieței de gaze. Sperăm că acest proces va avea loc cât de curând pentru o normalizare a relațiilor între operatorii din piață și în beneficiul consumatorilor din piață. De obicei, măsurile intervenționiste au menirea de a produce dezechilibre în piață. Comisia Europeană solicită practic să ne conformăm într-o piață unică europeană”, a precizat Daniel Apostol, într-o declarație pentru Gândul. Federația Patronală a Energiei (FPE), fosta Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), fondată în anul 1991, reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și a tehnologiilor necesare reducerii emisiilor. În prezent, are 13 companii membre, printre care marii producători de gaze, dar și operatorul de sistem și transport, care însumează aproximativ 26.000 de salariați. Vor crește sau nu facturile? Președintele AFEER a detaliat actuala formulă de calcul al prețului și potențialele urmări ale eliminării acestui preț fix din perspectiva furnizorilor de gaze, cei care propun clienților prețul final care se va regăsi în facturile lor. „Nu punem problema că ne avantajează sau nu ne avantajează măsura. Cum vedem noi lucrurile? Acel gaz, primit la prețul de 120 de lei/MWh, este un gaz pe care îl primim sub prețul pieței și îl utilizăm pentru furnizarea gazului la consumatorul casnic. De aceea, dacă ați văzut în factura consumatorului casnic, gazul natural este mult sub plafonul de 0,31 lei/kWh (TVA inclus, stabilit prin schema de plafonare/compansare – n.r.), au fost prețuri undeva în jur de 0,27 lei/kWh, mă rog, iarna un pic mai mult, după care s-a revenit, dar mult sub plafon datorită prețului acelui gaz de 120 lei/MWh”, a explicat Laurențiu Urluescu. Liderul AFEER precizează că furnizori nu vor factura consumatorilor prețuri de peste 0,31 de lei/kWh, dar nici nu vor mai putea, cel mai probabil, să ofere prețuri sub plafonul stabilit prin schema în vigoare până la 31 martie anul viitor. „În momentul în care nu va fi acel gaz la 120 lei/MWh, vom fi obligați să cumpărăm gaz la prețul pieței. Noi nu putem să să facturăm către consumatorul casnic peste 0,31 de lei/kWh, în mod clar. Deci oricât de mare ar fi prețul achiziției noastre, prețul pentru consumatorul casnic va fi în plafon de 0,31 de lei/kWhpână pe 31 martie 2026 conform OUG nr. 6/2025. Dar, clar, la prețurile actuale de pe piața angro, neavând sursă de gaz la 120 lei/MWh, având la prețul pieței angro, nu vă mai putea da sub plafon cum se întâmplă acum”, a detaliat Laurențiu Urluescu. Astfel, dacă se elimină prețul fix, este posibil ca furnizorii să crească ofertele pentru consumatori până la prețul maxim,