Ucraina va majora importurile de gaze cu 30% după noile atacuri rusești
Ucraina va majora importurile de gaze naturale cu 30%, în urma noilor atacuri lansate de Rusia asupra infrastructurii energetice, a declarat marți ministrul Energiei, Svitlana Hrynciuk, după o întâlnire cu ambasadorii statelor G7. „Planificăm o creștere a importurilor cu aproximativ 30%, dacă vom reuși să ne extindem capacitatea de import”, a spus Hrynciuk. Ea a adăugat că prioritatea este asigurarea necesarului pentru lunile octombrie-decembrie, dar că importurile suplimentare pot continua și în restul sezonului rece. Ministrul a precizat că volumul exact de gaze importate va depinde de intensitatea atacurilor rusești, de gradul de avariere a rețelei de transport și de ritmul în care producția internă de gaze va putea fi reluată. „Cu cât vom reuși să restabilim mai rapid producția, cu atât vom avea nevoie de mai puține importuri”, a spus ea, menționând și posibilitatea de a crește achizițiile de gaze naturale lichefiate (LNG). În aceeași zi, președintele Volodimir Zelenski a anunțat alocarea a 36 de milioane de dolari pentru consolidarea rețelei energetice în regiunile de pe linia frontului. Fondurile vor fi folosite pentru protejarea instalațiilor critice și pentru crearea unui stoc de echipamente destinate refacerii rapide a alimentării cu energie în zonele afectate. Rusia a intensificat recent atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, inclusiv un bombardament de amploare pe 3 octombrie, care a vizat rafinării și depozite de gaze. În doar o zi, Moscova a lansat peste 26 de atacuri asupra obiectivelor energetice, potrivit Kyiv Independent.
China devine noul lider al pieței gazelor prin conducte, cu ajutorul Rusiei
Odată cu realinierea fluxurilor energetice globale, generată de războiul din Ucraina, un nou lider se pregătește să domine piața importurilor de gaze naturale prin conducte. Potrivit raportului anual publicat de compania de consultanță Rystad Energy, în parteneriat cu Uniunea Internațională a Gazului (IGU) și operatorul italian Snam SpA – un jucător cheie în tranziția energetică a Europei, China este pe cale să depășească Germania în 2025 și să devină cel mai mare importator mondial în acest segment. Și-a consolidat poziția prin diversificare energetică Conform estimărilor, China va importa aproximativ 79 de miliarde de metri cubi de gaze prin conducte în 2025, în timp ce importurile Germaniei sunt prognozate să scadă sub 71 de miliarde. În 2024, cele două state erau aproape la egalitate: China cu 70 de miliarde, iar Germania cu 71 de miliarde de metri cubi. „China este un exemplu remarcabil de diversificare a surselor energetice. A știut să-și creeze opțiuni multiple”, apreciază Mark McCrory, director pentru strategie și advocacy la IGU, citat de Bloomberg. Alianța China-Rusia rescrie harta energetică a Eurasiei Creșterea importurilor Chinei este alimentată de acorduri energetice semnificative cu Rusia, inclusiv decizia recentă de a merge mai departe cu proiectul „Puterea Siberiei 2”, o conductă masivă care va transporta anual 50 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din rezervele rusești aflate în vestul Siberiei către nordul Chinei, prin estul Mongoliei. „Aceste acorduri vor consolida poziția Chinei ca lider în importurile de gaze prin conducte”, a explicat Martin Opdal, partener al companiei norvegiene Rystad Energy. După invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și reducerea cu 90% a livrărilor rusești către Europa, Beijingul a profitat de capacitatea de export rămasă disponibilă a Rusiei, întărindu-și astfel securitatea energetică. Europa, tot mai dependentă de gazul lichefiat și de prețuri instabile Germania, altădată dependentă de gazele rusești ieftine, s-a reorientat către gazul natural lichefiat (GNL) importat din SUA și alte surse. Tranziția a redus expunerea la gazul rusesc, dar a generat volatilitate sporită a prețurilor, pe măsură ce Europa concurează cu Asia pentru aceleași volume de GNL. Spre deosebire de gazul livrat prin conducte în baza unor contracte pe termen lung, GNL-ul este adesea tranzacționat pe piața spot, unde prețurile variază în funcție de cererea globală, condițiile meteorologice sau tensiunile geopolitice. Această expunere la o piață internațională competitivă a făcut ca prețurile gazelor în Europa să devină mai instabile și mai sensibile la șocuri externe. În paralel, Norvegia rămâne principalul furnizor de gaze prin conducte către Europa, dar nu dispune de capacitate suplimentară, forțând continentul să își majoreze importurile de GNL. Contrar obiectivelor climatice, cererea de gaze crește Raportul IGU estimează o creștere de 1,9% a cererii de gaze în 2024 la nivelul lumii, până la peste 4.100 miliarde de metri cubi , cu o nouă creștere de 1,7% prognozată pentru 2025. Perspectivele pe următorul deceniu indică o cerere în creștere, peste așteptările anterioare, în ciuda obiectivelor de emisii net zero stabilite de UE până în 2050 și China până în 2060. „Gazul își va păstra un rol vital în sprijinirea surselor regenerabile intermitente”, menționează raportul, făcând referire la utilizarea gazului ca soluție de echilibrare a rețelei în perioadele fără vânt sau soare. Pe termen lung, viitorul pieței gazelor rămâne incert din cauza tensiunilor geopolitice, a schimbărilor climatice și a noilor tehnologii, precum inteligența artificială, care influențează cererea și oferta de energie. „Complexitatea actuală a pieței energetice globale nu mai permite previziuni liniare. Fiecare factor – geopolitic, climatic sau tehnologic, poate schimba jocul”, avertizează raportul.
ALERTĂ MAXIMĂ de EXPLOZIE la Amara, Ialomița. O pungă de gaze străpunsă de forajul unui puț de apă amenință viața locuitorilor. Evacuări de urgență
Aproape o sută de localnici din Amara, judeţul Ialomiţa, au fost evacuate, vineri după-amiază, după ce o pungă de gaze a fost atinsă în timpul forărilor pentru o fântână. În zonă s-a format un crater de mari dimensiuni, iar gazele acumulate în sol aruncă nămol la mare înălţime. Măsurătorile făcute de specialişti au detectat hidrogen suflurat, gaz metan şi amoniu. E pericol amexplozie la Amara. In seara asta s- a format un crater de 50 metri, pompieri si jandarmi sunt la fata lucului, sunt 144 oersoane evacuate. Este RO alert in zona. E vorba de un depizit de gaze toxice si hidrogen sulfurat. La gaz metan masuratoarea e 7 la suta cu risc de explozie. „La faţa locului sunt reprezentanţi ai mai multor instituţii, se caută o soluţie pentru această situaţie”, precizează oficialii ISU Ialomiţa, preia Mediafax. La ora 20.00, craterul din care ies gaze în oraşul Amara s-a mărit, concentraţiile de substanţe toxice au scăzut, însă riscul de explozie se menţine, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Ialomiţa. Lt. Georgeta Popescu, purtător de cuvânt ISU Ialomița, declară că în ajutorul pompierilor a venit și un echipaj din Călărași. În zonă s-au înregistrat degajări de hidrogen sulfurat, perimetrul fiind securizat de autorități. „În acest moment, diametrul craterului format s-a mărit. A ajuns în jur de 40- 50 de metri. Au fost făcute măsurători la ora 19:00, concentraţiile de substanţe amoniac şi gaz metan au scăzut. În continuare există pericol de explozie”, precizează ISU. Mesaj Ro-Alert, pericol de explozie Autorităţile din judeţul Ialomiţa au emis și mesaj Ro-Alert în cazul emisiilor de gaze din oraşul Amara care au fost provocate ca urmare a unor lucrări de forare a unei fântâni, scrie Agerpres. Populaţia din oraşul Amara este sfătuită să respecte recomandările autorităţilor, să închidă uşile şi ferestrele, să astupe gurile de aerisire şi să oprească instalaţiile de aerisire şi climatizare. Incidentul a fost anunţat vineri, după ce, în timp ce forau pentru amenajarea unei fântâni, mai multe persoane au constatat că în zonă se simte un miros puternic, relatează News.ro. Pompierii au ajuns acolo, principala ipoteză fiind aceea că în timpul forărilor a fost atinsă o pungă de gaz, au declarat pentru News.ro reprezentanţi ai ISU Ialomiţa. La locul incidentului s-a format un crater cu diametrul de 25 de metri, iar din acesta gazele din pământ aruncă nămol şi apă. Zona unde s-a produs incidentul este una locuită, aproximativ 100 de persoane s-au autoevacuat ori au fost evacuate. Furnizarea gazelor naturale şi a electricităţii în zonă au fost sistate, după ce echipajul CBRN (chimic, biologic, radiologic şi nuclear) a detectat, precizează oficialii ISU Ialomiţa. Recomandarea autorului:
Producția industrială a scăzut în primul trimestru din 2025. Sunt afectate toate cele trei sectoare industriale / Informații importante INS
Producţia industrială a scăzut în primul trimestru al anului, comparativ cu cel de anul precedent, atât ca serie brută, cu 4,2%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,1%, spun informațiile publicate miercuri de INS. În martie 2025, producţia industrială, serie brută, a crescut faţă de luna precedentă cu 8,8%, datorită creșterilor din industria extractivă (+17,1%) și industria prelucrătoare (+10,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,3%. Ca seria ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,5%, ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-3,5%) și industriei prelucrătoare (-0,6%). Industria extractivă a crescut cu 5,4%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 4,8%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-5,5%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%). Industria extractivă a crescut cu 1,0%. Producţia industrială a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale Ca seria ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 7,6%, potrivit informațiilor mediafax.ro. În primul trimestru al anului, comparativ cu perioada 1 ianuarie-31 martie 2024, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,9%) și industria extractivă (-1,5%). Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 3,1%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-3,7%), industria extractivă (-1,2%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%). Sursă foto: Mediafax Foto CITIȚI ȘI: PRODUCȚIA industrială din România a scăzut cu 1,8% în primele 11 luni din 2024, anunță INS Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul … vezi toate articolele