Înghețarea activelor South Stream Transport: Olanda blochează bunurile operatorului rus al conductei TurkStream
Măsura intervine în contextul unui litigiu complex, cu implicații energetice majore pentru Europa. Decizia instanței olandeze Tribunalul districtual din Amsterdam a hotărât înghețarea activelor South Stream Transport, filială a gigantului rus Gazprom, pentru a garanta o eventuală plată a despăgubirilor solicitate de DTEK Krymenergo, scrie TVP World. Măsura, aplicată încă din iulie, vine după ce firma ucraineană a revendicat pierderi suferite ca urmare a confiscării activelor sale din Crimeea în 2014, imediat după anexarea peninsulei de către Rusia. În noiembrie 2023, un tribunal de arbitraj din Haga a stabilit că Federația Rusă trebuie să plătească 179 de milioane de euro despăgubiri, plus dobânzi și cheltuieli de judecată. Moscova a contestat decizia, iar cazul se află în prezent pe rolul unei curți de apel olandeze. Argumentele părților Potrivit publicației ruse Vedomosti, procedura de înghețare reprezintă o etapă a demersului DTEK de a executa hotărârea internațională, vizând companii rusești cu legături directe cu statul. South Stream Transport a contestat măsura în august, susținând că operează independent de guvernul de la Moscova, deși Gazprom deține participația majoritară. Impactul asupra conductei TurkStream South Stream Transport administrează secțiunea offshore a conductei TurkStream, ultima rută funcțională prin care gazul rusesc ajunge direct în Europa. Conducta traversează Marea Neagră și Turcia, alimentând sudul continentului, după ce tranzitul prin Ucraina și alte rute anterioare a fost sistat. Deși valoarea activelor înghețate nu a fost dezvăluită, cazul pune presiune asupra infrastructurii energetice rusești din afara țării și intensifică disputa economică dintre Kiev și Moscova. Măsura ar putea avea consecințe pe termen mediu pentru stabilitatea aprovizionării energetice în regiune, în contextul restrângerii căilor de export pentru gazul rusesc.
Pentru a evita sancțiunile americane, Gazprom acceptă vânzarea unui pachet de acțiuni la singura rafinărie din Serbia
Președintele sârb Aleksandar Vucici a declarat că proprietarii ruși ai NIS AD, principala companie petrolieră din Serbia, sunt pregătiți să vândă o participație la companie pentru a evita ca aceasta să fie sancționată de SUA. NIS deține singura rafinărie din Serbia, situată în Pancevo, la mică distanță spre est de Belgrad, iar Gazprom și divizia sa petrolieră dețin împreună aproximativ 56% din companie. Aflat la Copenhaga, Vucici le-a confirmat reporterilor joi că Gazprom PJSC ar putea vinde o participație de 11,3% în NIS și i-ar permite acesteia să înceapă să importe țiței din SUA. Propunerile sunt menite să răspundă preocupărilor ridicate de Biroul de Control al Activelor Străine din SUA (OFAC), notează Bloomberg. „Întrebarea este dacă americanii vor accepta acest lucru”, a spus Vucici. El a adăugat că, în timp ce Rusia ar putea căuta un compromis, poziția SUA reflectă probabil considerente politice mai largi. Sancțiunile americane împotriva rafinăriei, amânate de șase ori Sancțiunile americane care vizează rafinăria au fost amânate recent. Anunțate pentru prima dată în ianuarie de către Administrația Biden, sancțiunile nu au intrat în vigoare din cauza a șase amânări sub Administrația lui Donald Trump. În prezent, rafinăria NIS din Pancevo importă țiței prin conducta Janaf, prin Croația vecină – un stat membru al Uniunii Europene, spre deosebire de Serbia – și administratorii rafinăriei se tem de o întrerupere iminentă a aprovizionării dacă OFAC nu acordă o altă amânare sau nu elimină sancțiunile. Serbia s-a oferit să-i cumpere acțiunile deținute de ruși la NIS dar vrea să evite o preluare forțată. NIS, vândută către Gazprom în 2008, este un element vital pentru piața de combustibil a Serbiei și rămâne un contribuabil de top la bugetul țării. Un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe a declarat joi că negocierile comune cu SUA pe această temă sunt în curs de desfășurare, a relatat Interfax. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Două rafinării din Rusia au fost atacate de drone ucrainene. Autoritățile: „Analizăm amploarea pagubelor”
Două rafinării de petrol din Rusia au fost ținta atacurilor cu drone joi, în contextul în care Ucraina își intensifică ofensiva asupra infrastructurii energetice ruse. Un incendiu a izbucnit la rafinăria Neftehim Salavat a Gazprom, după ce a fost atacată de drone, a declarat guvernatorul provinciei Radii Habirov. Rafinăria se află în Bașchiria, la o distanță de peste 1.300 de kilometri de teritoriul aflat sub controlul Ucrainei. „Două drone au atacat întreprinderea Gazprom Neftehim Salavat”, a scris Habirov, pe Telegram, descriind incidentul ca fiind un „atac terorist”. El a spus că agenții de securitate au deschis focul asupra dronelor. Echipajele de intervenție lucrează pentru a limita incendiul, a spus Habirov, adăugând că nimeni nu a fost rănit în atac. Amploarea pagubelor nu este cunoscută. „Analizăm amploarea pagubelor”, a declarat Habirov. Neftehim Salavat, a zecea cea mai mare rafinărie din Rusia, cu o capacitate de zece milioane de tone metrice de petrol anual, procesează peste 150 de produse petroliere și chimice. Dronele ucrainene au vizat pentru prima dată rafinăria în mai 2024. Forțele ucrainene au revendicat un atac asupra rafinăriei Lukoil din Volgograd Forțele de operațiuni speciale ale Ucrainei au revendicat, de asemenea, un atac asupra importantei rafinării Lukoil din Volgograd, din regiunea Volga. Informația nu a putut fi verificată în mod independent de reporterii Bloomberg, iar Lukoil nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Rafinăria din Volgograd – cu o capacitate de aproximativ 300.000 de barili pe zi – și-a oprit operațiunile după atac, au anunțat reprezentanții forțelor de operațiuni speciale ale Ucrainei. Începând de luna trecută, forțele militare ucrainene au intensificat atacurile cu drone asupra infrastructurii energetice a Rusiei, inclusiv a rafinăriilor de petrol. În august, au fost efectuate cel puțin 13 atacuri, cel mai mare număr într-o singură lună de la începutul invadării Ucrainei. Până acum, în septembrie au avut loc cel puțin șase atacuri. Săptămâna trecută, dronele au atacat cel mai mare terminal petrolier al Rusiei din Marea Baltică, iar Ucraina a revendicat atacuri asupra stațiilor de pompare care alimentează un alt hub de la Baltică, terminalul Ust-Luga. Ca urmare a atacurilor repetate ale ucrainenilor, capacitatea de rafinare a Rusiei a scăzut sub cinci milioane de barili pe zi, cel mai scăzut nivel din aprilie 2022, potrivit estimărilor JPMorgan Chase, iar exportul de țiței a fost redus cu peste 900.000 de barili pe zi, conform calculelor Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Vladimir PUTIN continuă colaborarea cu Narendra Modi/ Rusia și India contracarează presiunile Statelor Unite
Autoritățile ruse investighează activitatea GAZPROM. Vânzările de carburanți au scăzut în pofida cererii imense
Autoritatea pentru concurenţă din Rusia (FAS) a demarat o investigaţie asupra afacerilor desfășurate de Gazprom pe domeniul vânzărilor de produse petroliere și a descoperit că vânzările au scăzut inexplicabil de brusc. În contextul preţurilor ridicate din piaţa internă, compania rusă de stat Gazprom intenționează să reducă vânzările externe de carburanți, pentru a contrabalansa deficitul național. Însă vânzările scăzute la benzină nu au adus rezultatul scontat. Potrivit Reuters, în perioada 20 mai – 27 iunie anul curent, Gazprom şi-a redus vânzările de benzină de tip Ai-92 şi Ai-95, cu 74%, respectiv 50%, la bursa de materii prime din Sankt Petersburg. „În această perioadă când cererea este crescută din cauza factorilor sezonieri, FAS consideră că astfel de acţiuni sunt inacceptabile şi arată semne clare ale încălcării legislaţiei privind concurenţa”, transmite instituția de reglementare. Gazprom este unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul Rusiei iar anul trecut a revenit pe profit, după ce în primii doi ani ai războiului din Ucraina a ieșit de fiecare dată în pierdere. RECOMANDAREA AUTORULUI Începutul SFÂRȘITULUI pentru Administrația Zelenski? Protestele par a semnala schimbarea poziției UE, ceea s-ar înscrie în planul SUA de pace cu Rusia Zelenski le va cere țărilor europene să PLĂTEASCĂ salariile militarilor ucraineni /”Un subiect foarte delicat”
Atac cibernetic major asupra Gazprom: HUR Ucraina blochează accesul la infrastructura IT a gigantului rus
Într-o mișcare ofensivă fără precedent în spațiul cibernetic, Unitatea Cibernetică a HUR Ucraina a lansat un atac cibernetic devastator asupra Gazprom, compania de stat rusă responsabilă pentru extracția și exportul de gaze naturale. Potrivit surselor citate de Kyiv Post și TVPWorld, operațiunea desfășurată joi a dus la distrugerea completă a infrastructurii informatice interne a Gazprom, blocând activitatea a aproximativ 20.000 de administratori de sistem. Atacul cibernetic a avut drept consecință ștergerea copiilor de rezervă ale întregului sistem informatic, pierderea bazelor de date ale celor circa 390 de filiale și sucursale – printre care Gazprom Teplo Energo, Gazprom Obl Energo și Gazprom Energozbit – și compromiterea clusterele de servere de înaltă performanță, inclusiv sistemele SCADA care controlează infrastructura tehnică a rețelei de gaze. În urma atacului informatic, au fost deteriorate sistemele de operare și BIOS-ul serverelor, ceea ce a dus la imposibilitatea repornirii acestora fără intervenții fizice costisitoare. HUR susține că pe servere a fost instalat un software special capabil să distrugă progresiv datele esențiale, provocând daune tehnice și financiare considerabile monopolului rus. Atacul cibernetic asupra Gazprom reprezintă nu doar o lovitură economică, ci și un simbol al degradării sistemelor informatice ale Rusiei în contextul războiului. HUR a transmis un mesaj ironic „specialiștilor cibernetici” ruși, recomandându-le să înlocuiască tastaturile cu răngi, într-un gest sarcastic de victorie.
Noul ministru german al Economiei cere UE să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie
Katherina Reiche, noul ministru german al Economiei, a avertizat că supraviețuirea industriei grele a țării este vitală pentru suveranitatea Europei. Ea cere Bruxelles-ului să aprobe un plan de sprijinire a companiilor germane mari consumatoare de energie. Katherina Reiche a declarat că speră ca Comisia Europeană să înțeleagă necesitatea ca Berlinul să subvenționeze costurile energiei electrice pentru sectoare precum chimie și siderurgie, pentru a contribui la încheierea celei mai lungi perioade postbelice de stagnare a Germaniei. Într-un interviu cu Financial Times, primul acordat unei organizații media internaționale, Reiche a subliniat că Berlinul este hotărât să „își facă temele” prin punerea în aplicare a reformelor structurale și prin lansarea unui plan de investiții de 1.000 de miliarde de euro în infrastructură și industria de apărare. Ea a pledat, de asemenea, pentru protejarea altor industrii prelucrătoare, subliniind greșelile anterioare care au condus la o dependență excesivă de Rusia și China. „A nu avea producție de oțel în Germania ar însemna să intrăm în noi dependențe”, a declarat Reiche. „A nu mai avea producție chimică de bază ar însemna să intrăm în noi dependențe”. Centrala electrică pe bază de lignit la mina de lignit Garzweiler a RWE din Grevenbroich, Renania de Nord-Westfalia, Germania. Planurile coaliției lui Friedrich Merz riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat Cea mai mare economie din zona euro este dependentă de industria prelucrătoare grea, care se confruntă cu costuri mai mari ale energiei. Noua coaliție a cancelarului conservator Friedrich Merz a promis să reducă costurile energiei electrice. De asemenea, s-a angajat să introducă o rată redusă specială a energiei electrice pentru industriile mari consumatoare de energie, precum oțelul, sticla, cimentul și produsele chimice. Planul riscă să încalce normele UE privind ajutoarele de stat. „Pentru a păstra industriile mari consumatoare de energie – dar nu numai acestea – în Germania, avem nevoie de aprobarea ajutorului de stat”, a declarat Reiche. Ea a susținut că creșterea este esențială pentru sănătatea democrației pe continent: „Suntem, de asemenea, în concurență între sisteme, iar Europa trebuie să demonstreze – și va demonstra – că este capabilă să reacționeze rapid. Să ne îmbunătățim și în același timp să ne protejăm procesele democratice și să ne susținem valorile.” Nevoia de a găsi un echilibru în ceea ce privește China Reiche, în vârstă de 51 de ani, a fost membră CDU în Bundestag timp de 17 ani și a ocupat de două ori funcții ministeriale în timpul mandatului Angelei Merkel. În ultimii zece ani ea a lucrat în domeniul afacerilor. În ultimii cinci ani a fost director executiv al Westenergie, o filială a gigantului energetic german Eon. Reiche a subliniat necesitatea de a găsi un echilibru în ceea ce privește China, care este una dintre cele mai importante piețe pentru exportatorii germani, inclusiv pentru marii producători de automobile, dar care este văzută din ce în ce mai mult ca o amenințare economică și geopolitică la adresa Europei. Germania, a spus ea, trebuie să își reducă în timp dependența de produsele și materiile prime chinezești, adăugând în același timp că ar trebui să mențină o „relație rezonabilă, bună” cu Beijingul. „Este o piață uriașă, este o putere economică, este o putere militară. Companiile noastre sunt puternic investite acolo. O mare parte din valoarea adăugată provine din investițiile în China.” Reiche a fost dură cu privire la apelurile recente ale mai multor politicieni germani, inclusiv câțiva din propriul său partid, pentru reînființarea conductelor de gaz Nord Stream între Rusia și țara sa. „Înapoi la gazul rusesc? Cu un regim care bombardează Kievul în fiecare zi? Este absolut de neconceput pentru mine”, a spus ea. Ea a susținut că Germania – care obișnuia să fie cel mai mare client al Gazprom în Europa – trebuie în schimb să își intensifice eforturile pentru a-și diversifica aprovizionarea. „Trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a accesa alte surse de energie”. Germania, a spus ea, a „cedat în fața unei erori” crezând că aprovizionarea cu gaz rusesc este sigură indiferent de ce se întâmplă în lume, adăugând: „Am plătit un preț amar pentru această atitudine naivă”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Friedrich Merz nu exclude furnizarea de rachete de croazieră TAURUS Ucrainei /Intră în ”zona posibilităților” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Von der Leyen: UE lucrează la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile
Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancțiuni pentru a crește presiunea asupra președintelui rus Vladimir Putin din cauza războiului din Ucraina, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce liderii din întreaga Europă s-au întâlnit la Tirana. Uniunea Europeană a adoptat deja 17 pachete de sancțiuni – cel mai recent în această săptămână – iar diplomații spun că este din ce în ce mai dificil să se obțină unanimitatea necesară între cei 27 de membri ai blocului pentru a adopta noi măsuri, conform Reuters. „El nu vrea pace, așa că trebuie să creștem presiunea și de aceea lucrăm la un nou pachet de sancțiuni”, a declarat von der Leyen, referindu-se la Putin, înaintea summitului Comunității Politice Europene din Albania. „Acest pachet va include, de exemplu, sancțiuni privind Nord Stream 1 și Nord Stream 2. Acesta va include lucrul la listarea mai multor nave ale flotei fantomă rusești și, de asemenea, reducerea plafonului prețului petrolului și, de asemenea, mai multe sancțiuni asupra sectorului financiar din Rusia.” Nord Stream 1 și Nord Stream 2, compuse fiecare din două conducte, au fost construite de Gazprom, o companie controlată de statul rus, pentru a pompa gaz natural către Germania pe sub Marea Baltică. Conductele au fost avariate de o serie de explozii în 2022. Sancțiunile „masive” cu care liderii europeni au amenințat în ultimele zile ar avea nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru a reuși, au declarat oficiali și diplomați. Mark Rutte: Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut” Între timp, negociatorii ruși și ucraineni s-au aflat vineri la Istanbul pentru ceea ce a fost anunțat ca fiind primele lor discuții directe de pace în mai mult de trei ani, sub presiunea președintelui american Donald Trump de a pune capăt celui mai mortal conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial. Putin a propus duminică discuții directe cu Ucraina în Turcia, dar a respins provocarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a-l întâlni personal și a trimis în schimb o echipă de oficiali de rang mediu la discuții. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Putin „a făcut o greșeală trimițând o delegație de nivel scăzut”. „Ceea ce am văzut ieri și peste noapte este încă o dovadă că Putin nu este serios în privința păcii”, a declarat premierul britanic Keir Starmer la sosirea la summitul de la Tirana. „A tras de timp și cred că este foarte important, prin urmare, să avem o unitate absolută cu aliații noștri. Vom lucra la acest lucru și astăzi, pentru a clarifica faptul că trebuie să existe o încetare a focului, dar și pentru a clarifica faptul că, în cazul în care nu există o încetare a focului, vom acționa împreună în ceea ce privește sancțiunile.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Economia zonei euro a avansat cu 1,2%, iar cea a UE cu 1,4% în trimestrul întâi /Care este situația ROMÂNIEI Franța și Germania au anunțat că se raliază propunerii președintelui Donald Trump: 5% din PIB pentru APĂRARE Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Prinsă între SUA și Gazprom, Serbia se confruntă cu întreruperea importurilor de petrol
Serbia se confruntă cu perspectiva întreruperii importurilor de petrol, deoarece discuțiile menite să împiedice impunerea de sancțiuni americane asupra singurei rafinării de petrol din țară nu au avut niciun rezultat, potrivit președintelui Serbiei Aleksandar Vucici. Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a cerut companiei de stat ruse Gazprom și subsidiarei sale Gazprom Neft să-și vândă participația majoritară la rafinăria sârbă NIS ca parte a eforturilor de a „viza sursa principală de venituri a Rusiei”, sau să se confrunte cu impunerea de sancțiuni, conform Financial Times. Termenul limită prelungit pentru ca proprietarii ruși să renunțe la NIS expiră vineri, iar Vucici a spus că nu se așteaptă la o înțelegere de ultim moment care ar permite evitarea crizei. Serbia are rezerve de petrol pentru aproximativ 80 de zile Majoritatea importurilor de țiței ale Serbiei sosesc printr-o conductă deținută de Janaf din Croația, care ar trebui să-și suspende afacerile cu NIS pentru a evita încălcarea restricțiilor americane. „Am vorbit cu americanii, cu rușii, cu toată lumea”, a declarat Vucic. „Nu am văzut nicio schimbare în atitudinea americană”. Vucici a recunoscut că „nu este sigur că Janaf va înceta să transfere petrolul” vineri și a recunoscut necesitatea ca Serbia – care are rezerve pentru aproximativ 80 de zile – să ajungă la un acord. Proprietarii ruși au refuzat să-și vândă participația cumulată de 56% la NIS, deși au schimbat structura de acționariat, astfel încât nici Gazprom, nici Gazprom Neft nu dețin o majoritate în rafinărie. „Atitudinea rusă este că vor să o păstreze cu orice preț”, a spus Vucici. Anterior, el spus că exclude naționalizarea NIS sau a pachetului de acțiuni deținut de ruși ca o modalitate de a evita sancțiunile. „În cele din urmă, trebuie să avem o piață de petrol pe deplin securizată în țara noastră, ceea ce înseamnă aprovizionarea completă cu petrol a rafinăriei noastre și a pieței noastre de benzină”, a spus Vucic. Președintele Serbiei a adăugat că prețul nu este o problemă și că problema ar putea fi rezolvată „cu ușurință” dacă s-ar ajunge la o înțelegere privind transferul de proprietate asupra NIS. MOL a refuzat să discute o achiziție a participației ruse la NIS O posibilă soluție ar fi ca grupul petrolier maghiar MOL să intervină și să cumpere participația rusească la NIS. MOL a refuzat să discute problema, iar Vucici a spus că problema nu a fost ridicată în timpul unei convorbiri telefonice cu premierul ungar Viktor Orban miercuri. Întrebat în ce măsură problema NIS face parte dintr-o discuție mai amplă ruso-americană în contextul încheierii războiului din Ucraina, Vucic a spus: „Cred că este o problemă minoră pentru ei”. El a adăugat: „Dacă sancțiunile vor intra în vigoare, va trebui să vedem reacția din partea rusă cât mai curând posibil și apoi va trebui să reacționăm și noi”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Financial Times: Un fost AGENT Stasi, prieten cu Putin, încearcă să coopteze oameni de afaceri AMERICANI pentru repornirea Nord Stream 2 Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele