Schimbare majoră: UE intenționează să relaxeze legile GDPR și restricțiile privind inteligența artificială
Uniunea Europeană intenționează să relaxeze, miercuri, legislația privind inteligența artificială și confidențialitatea, pentru a simplifica normele mai stricte ale UE. Criticii sunt de părere că o astfel de mișcare va mulțumi marile companii tehnologice și președintele american Donald Trump, potrivit Reuters. Un document al Comisiei Europene, publicat inițial de site-ul german Netzpolitik.org, arată că blocul european promovează modificări substanțiale ale legilor sale privind GDPR, printre o serie de modificări mai ample. Informațiile scurse din document arată că definiția datelor cu caracter personal va fi restrânsă, permițând companiilor să prelucreze astfel de date pentru a antrena modele de inteligență artificială „în scopuri de interes legitim”, scrie Deutsche Welle. Care este motivul Motivul aparent este acela al reducerii birocrației pentru întreprinderile europene care se luptă să concureze pe scena globală, prin simplificarea unei serie de norme privind protecția datelor. Pe de altă parte, activiștii pentru protecția vieții private susțin că profitul este prioritizat în detrimentul vieții private, iar alții consideră că influența guvernului lui Donald Trump și a giganților tehnologici americani constituie un factor semnificativ. Dacă propunerea va deveni lege, fereastra pop-up cu care utilizatorii sunt obișnuiți, în care sunt întrebați dacă acceptă cookie-urile, va dispărea. În ceea ce privește inteligența artificială, UE ar urma să pledeze pentru o pauză suplimentară de un an în punerea în aplicare a unor părți din legea sa, echivalând cu faptul că acestea vor intra în vigoare abia în 2027. În replică, UE a respins că o astfel de măsură ar fi rezultatul unei influențe americane. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei, Paula Pinho, a spus la începutul acestei săptămâni că măsura „a început înainte de mandatul președintelui SUA”, potrivit Deutsche Welle. Îngrijorări în rândul organizațiilor civile Politicianul german Jan Philipp Albrecht, unul dintre principalii arhitecți ai GDPR, a fost unul dintre primii care a comentat această măsură. „Este acesta sfârșitul protecției datelor și al vieții private, așa cum le-am semnat în tratatul UE și în Carta drepturilor fundamentale? Comisia ar trebui să fie pe deplin conștientă că acest lucru subminează dramatic standardele europene”, a subliniat acesta. Pe de altă parte, 127 de organizații ale societății civile, printre care și Amnesty International, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea, printr-o scrisoare deschisă. „Ceea ce este prezentat ca o „raționalizare tehnică” a legislației digitale a UE este, în realitate, o încercare de a desființa în mod ascuns cele mai puternice măsuri de protecție ale Europei împotriva amenințărilor digitale”, atrag atenția organizațiile societăților civile. Pentru ca inițiativa să devină lege, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va avea nevoie de aprobarea atât a Parlamentului European, cât și a statelor membre.
Meta sfidează UE în scandalul datelor personale. Teoretic urmează sancțiuni, practic e greu cu Trump pe fundal
Meta, compania-mamă a Facebook, Whatsapp și Instagram, refuză să mai facă modificări suplimentare la controversatul său model „plătești sau accepți”, în ciuda presiunilor venite din partea Comisiei Europene. În teorie, gigantul american riscă amenzi zilnice usturătoare, dar realitatea geopolitică, în care președintele Donald Trump negociază dur taxe vamale cu Europa, complică deciziile Bruxelles-ului. Potrivit agenției Reuters, care citează surse directe din interiorul negocierilor, Meta nu are de gând să ofere concesii suplimentare în ceea ce privește modelul său de monetizare a datelor personale. Acest model le oferă utilizatorilor europeni doar două opțiuni: fie consimt la utilizarea datelor pentru publicitate personalizată, fie plătesc un abonament lunar pentru acces fără reclame. Comisia Europeană a considerat că această abordare încalcă Digital Markets Act (DMA), legislația menită să limiteze abuzurile marilor companii tech. Riscul amenzilor este real, dar aplicarea lor este… delicată Oficialii europeni au avertizat deja Meta cu privire la posibile amenzi de până la 5% din veniturile sale globale zilnice – o cifră care s-ar putea ridica la milioane de dolari. Cu toate acestea, sursele citate de Reuters afirmă că Meta nu va schimba nimic în absența unor „circumstanțe noi”. Iar aceste circumstanțe ar putea veni mai curând de la Washington decât de la Bruxelles. În aprilie, Meta a fost deja amendată cu 200 de milioane de euro pentru o presupusă încălcare anterioară a DMA. De atunci, compania a ajustat ușor modelul – folosind mai puține date personale în reclame – dar nu într-atât încât să liniștească autoritățile europene. Pe 27 iunie, termenul limită pentru conformare a expirat, iar deciziile Comisiei privind noi sancțiuni ar trebui să apară în curând. Trump, taxa digitală și frica de represalii comerciale Problema este că Europa se află într-o poziție delicată. Președintele Trump, reales recent, a făcut din taxele vamale o armă de negociere în relația cu UE. Una dintre temele sensibile este chiar „taxa digitală” propusă de mai multe state membre, inclusiv Franța și Germania, care vizează companiile americane precum Meta, Google și Amazon. Washingtonul a reacționat agresiv la orice tentativă de reglementare percepută ca discriminatorie. În acest context tensionat, un nou val de amenzi împotriva Meta ar putea fi exploatat de Trump pentru a impune tarife vamale europenilor, într-un moment economic delicat. Astfel, deși Comisia Europeană a promis acțiuni ferme împotriva abuzurilor Big Tech, în culise se joacă un joc diplomatic mult mai complex, în care interesele comerciale riscă să bată drepturile utilizatorilor. Ce urmează pentru utilizatorii europeni? Pentru moment, europenii rămân captivi în același model „alege: datele sau banii”. Meta insistă că oferă „mai mult decât cere legea” și că este tratată incorect în comparație cu alte platforme. Însă criticii spun că acest sistem subminează libertatea de alegere reală a consumatorului și transformă protecția datelor într-un lux pe care doar unii și-l permit. Decizia finală a Comisiei Europene privind posibilele amenzi este așteptată în următoarele săptămâni, dar puțini mai cred că Bruxelles-ul va risca o confruntare deschisă cu Washingtonul. Până atunci, Meta câștigă timp și bani, iar principiile europene despre confidențialitate rămân, cel puțin pentru moment, în stand-by.
Noua lege în UE grăbește anchetele împotriva Google, Facebook, X și altor giganți tech, dar riscă să complice tot jocul
Uniunea Europeană a aprobat o reformă legislativă menită să accelereze anchetele de protecție a datelor împotriva marilor platforme digitale precum Google, Meta (Facebook), X (fosta Twitter) și alți giganți ai tehnologiei. Noua reglementare vizează procedurile de aplicare ale Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), un cadru esențial pentru apărarea vieții private în era digitală, dar care, până acum, s-a dovedit lent și greu de pus în mișcare în cele mai complexe cazuri. Negociatorii europeni au ajuns luni seara la un acord în Strasbourg asupra noilor reguli, care promit să scurteze termenele de soluționare a investigațiilor transfrontaliere. Reforma a fost descrisă de Comisia Europeană drept o „injecție cu steroizi” pentru un sistem ce începea să scârțâie tocmai în fața celor mai influenți jucători din industria tech, scrie Politico. GDPR pe repede-înainte: o soluție la lentoarea care a iritat Europa Problema aplicării lente a GDPR nu este nouă. De ani de zile, cazurile mari – adesea cele care implică gestionarea datelor personale de către platforme globale – se blochează în birocrație și rivalități între autoritățile naționale. Principiul „one-stop-shop” al GDPR-ului oferă unei singure autorități naționale competența de a gestiona cazurile transfrontaliere. În majoritatea dosarelor legate de Big Tech, aceasta este Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda, având în vedere că marile companii își au sediile europene acolo. Dar această abordare a stârnit nemulțumire în rândul altor state membre, care consideră că Irlanda a fost prea precaută și prea puțin dispusă să impună sancțiuni dure. Rezultatul? Anchete care durează ani întregi și o percepție tot mai răspândită că GDPR nu este suficient de eficient în fața celor mai mari actori globali. Noua lege europeană își propune să remedieze această problemă. Ce se schimbă și de ce unii spun că poate fi chiar mai rău Noile reguli stabilesc termene clare: anchetele complexe vor trebui finalizate în 15 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de maximum 12 luni. Pentru cazurile mai simple, se introduce o procedură de cooperare accelerată între autoritățile naționale, cu un termen standard de 12 luni, extensibil în cazuri justificate. În teorie, aceste modificări vor simplifica și standardiza procesele, vor reduce blocajele și vor forța autoritățile naționale să acționeze într-un cadru temporal mai strict. Legea clarifică, de asemenea, drepturile celor care formulează plângeri, precum și ale celor anchetați, în ceea ce privește accesul la documente și transparența investigațiilor. Totuși, nu toată lumea e entuziasmată. Max Schrems, cunoscut activist pentru drepturile digitale și fondator al organizației Noyb, a criticat dur noua reglementare, numind-o „unul dintre cele mai prost redactate texte legislative ale anului”. Potrivit lui, legea va complica exercitarea drepturilor de către reclamanți și va încuraja autoritățile să respingă cazurile în masă – așa cum s-a întâmplat deja în Irlanda, spune el. Pe de altă parte, asociația CCIA Europe, care reprezintă interesele companiilor Big Tech, susține că legea nu ușurează povara birocratică, ci o complică. „În loc să simplifice cadrul de reglementare, acest acord provizoriu face respectarea GDPR și mai dificilă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii”, a declarat Claudia Canelles Quaroni, responsabilă cu domeniul confidențialității și siguranței în cadrul CCIA. O lege cu intenții bune, dar consecințe incerte În esență, noua lege încearcă să rezolve o problemă reală: eficiența scăzută a unui cadru legal creat pentru a proteja cetățenii în fața supravegherii și exploatării datelor personale. Dar, ca în multe cazuri de reglementare europeană, detaliile procedurale pot ajunge să creeze noi obstacole, chiar și atunci când scopul este nobil. Rămâne de văzut dacă „injecția cu steroizi” promisă de Bruxelles va face GDPR mai puternic — sau doar mai greu de manevrat.
TikTok, amendată 530 de milioane de euro de autoritățile UE pentru transferul de date ale utilizatorilor către China
Organismele de supraveghere a confidențialității din Uniunea Europeană au amendat vineri TikTok cu 530 de milioane de euro. Decizia a venit în urma unei anchete de patru ani care a constatat că transferurile de date ale aplicației către China au încălcat normele privind confidențialitatea datelor în UE, conform Associated Press. Conform normelor UE, cunoscute sub numele de Regulamentul General privind Protecția Datelor, datele utilizatorilor europeni pot fi transferate în afara blocului comunitar numai dacă există garanții pentru a asigura același nivel de protecție. Comisia pentru Protecția Datelor din Irlanda a sancționat, de asemenea, TikTok pentru că nu a fost transparentă cu utilizatorii cu privire la locul în care erau trimise datele lor personale și a ordonat companiei să se conformeze normelor în termen de șase luni. TikTok intenționează să facă apel Autoritatea din Irlanda servește drept principala autoritate de reglementare a confidențialității datelor în cazul TikTok în Uniunea Europeană, deoarece sediul european al companiei se află la Dublin. „TikTok nu a reușit să verifice, să garanteze și să demonstreze că datele cu caracter personal ale utilizatorilor (europeni), accesate de la distanță de personalul din China, au beneficiat de un nivel de protecție esențial echivalent cu cel garantat în UE”, a declarat Graham Doyle, comisar adjunct al Comisiei pentru Protecția Datelor din Irlanda. Autoritatea irlandeză a declarat că investigația a constatat că TikTok nu a reușit să abordeze „potențialul acces al autorităților chineze” la datele personale ale utilizatorilor europeni în conformitate cu legile chineze privind antiterorismul, contraspionajul, securitatea cibernetică și informațiile naționale, care au fost identificate ca fiind „divergente semnificative” de standardele UE. Doyle a mai spus că autoritatea de supraveghere ia evoluțiile recente „foarte în serios” și „ia în considerare ce măsuri de reglementare suplimentare ar putea fi justificate”. TikTok, deținută de gigantul chinez din domeniul tehnologiei ByteDance, a declarat că nu este de acord cu decizia și intenționează să facă apel. Într-o postare pe blog, reprezentanții companiei au declarat că decizia se concentrează pe o „perioadă selectă” care se încheie în mai 2023, înainte de momentul când compania a inițiat un proiect de localizare a datelor numit Project Clover, care a implicat construirea a trei centre de date în Europa. „Adevărul este că Project Clover are unele dintre cele mai stricte protecții ale datelor din industrie, inclusiv o supraveghere independentă fără precedent de către NCC Group, o firmă europeană de securitate cibernetică”, a declarat Christine Grahn, responsabila pentru politici publice și relații guvernamentale în Europa la TikTok. „Decizia nu ia în considerare pe deplin aceste măsuri considerabile de securitate a datelor”. Amenda dată Tiktok, a treia cea mai mare emisă de autoritatea din Irlanda în temeiul GDPR În Europa, TikTok este în centrul atenției din cauza modului în care gestionează informațiile personale ale utilizatorilor săi, pe fondul îngrijorărilor oficialilor occidentali că reprezintă un risc de securitate pentru datele utilizatorilor trimise în China. Grahn a spus că TikTok „nu a primit niciodată o cerere pentru date despre utilizatorii europeni de la autoritățile chineze și nu le-a furnizat niciodată acestora date despre utilizatorii europeni”. În 2023, autoritatea de supraveghere din Irlanda a amendat, de asemenea, compania cu sute de milioane de euro într-o investigație separată privind confidențialitatea copiilor. Sancțiunea împotriva TikTok este a treia cea mai mare amendă emisă de autoritatea din Irlanda în temeiul GDPR. În 2023, compania Meta a trebuit să plătească suma record de 1,2 miliarde de euro pentru că a refuzat să oprească transferul datelor sale către Statele Unite. În 2021, Amazon a fost amendat cu 746 de milioane de euro. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Comisia Europeană face investiții masive pentru consolidarea APĂRĂRII /„Propunerile au rolul de a susține dezvoltarea capabilităților esențiale” TikTok, MIȘCARE importantă înaintea alegerilor din România. Platforma lansează Centrul Electoral: „Provocări urgente” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele