Jumătate dintre oamenii generației X s-ar putea pensiona la vârste mai înaintate din cauza scumpirilor și a stagnării salariilor
Numai 38% dintre americanii generației X mai cred că se pot pensiona la timp, la vârsta la care și-au planificat inițial. Inflația care persistă de câțiva ani le erodează capacitatea salariaților de 50-60 de ani să mai economisească lunar. Cel mai devreme, americanii (bărbații și femeile) se pensionează de la 62 de ani. Însă, aceștia riscă să aibă cu 30% mai puține beneficii. În medie, americanii se pensionează de la 66-69 de ani. Cei care își amână pensionarea până la 70 de ani pot avea cu 25% beneficii mai mari. 50% dintre americanii de 50-60 ani nu pot să economisească După ce au experimentat în tinerețea lor o perioadă de înflorire în cultură, divertisment și o creștere graduală a nivelului de trai până la vârsta adultă, oamenii generației X nu vor avea parte de o pensionare ușoară. În România, ca-n multe state din Europa afectate de „îmbătrânirea populației”, persistă teama că statul social nu va putea asigura pensiile. Unele state, precum Franța, deja au crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. În SUA, planul pensionării la timp s-a transformat într-o rugăciune. Potrivit unui sondaj citat de Fox News, aproape 50% dintre angajații Generației X și-au amânat pensionarea, mulți invocând stagnarea salariilor, creșterea costurilor vieții și lipsa economiilor în bani lichizi. Anxietatea financiară este mare în rândul cohortei Gen X „Pentru angajatori, aceasta nu este o problemă. Anxietatea financiară în timpul anilor de vârf ai carierei poate afecta concentrarea și implicarea”, scriu cercetătorii PwC. „Dacă riscurile sunt clare, întrebarea este de ce mai mulți angajați nu iau măsuri. Nu este vorba de o lipsă de dorință. Majoritatea angajaților își doresc stabilitate, încredere și să simtă că dețin controlul. Dar mulți nu se simt echipați să ajungă acolo.” 25% din forța de muncă trăiește fără un fond de urgență pentru incidente neprevăzute. 50% nu pot face față cheltuielilor de bază ale gospodăriei. 49% spun că salariile nu țin pasul cu costurile tot mai mari. Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. Pentru că mulți americani din Gen X nu își permit să renunțe la locurile de muncă actuale, întreaga scară corporativă stagnează. 41% din forța de muncă vizată consideră că nu are instrumentele necesare pentru a gestiona o criză financiară de amploare. Ce se va alege de societatea americană dacă tot mai mulți americani își amână pensionarea? Apar riscuri de afaceri. Companiile se confruntă cu costuri mai mari. Talentele mai în vârstă ocupă locurile mai mult decât se așteaptă. „Atunci când angajații apelează la fondul de pensii anticipate sau își amână complet pensionarea, fenomenul afectează mai mult decât finanțele personale și scurgerile de fonduri de pensii. Poate avea impact asupra planificării forței de muncă, poate influența costurile asistenței medicale, momentul succesiunii ș istabikitatea generală organizațională”, a spus Nick Nefouse, directorul global al departamentului de pensii de la BlackRock. Generația care a crescut cu muzica lui Michael Jackson, AC/DC Madonna și QUEEN Gen X este cohorta demografică dintre anii 1960 și 1980. A urmat după generația „baby-boom”. Și a fost urmată de generația „milenialilor”. I se mai spune generația „cu cheia la gât”. Copiii născuți între anii 1960 și 1970 au experimentat efectele scumpirilor a două crize petroliere. Prin urmare, mamele erau nevoite să muncească la fel ca tații. Deci, copiii se întorceau de la școală cu cheia la gât. Cu toate că lumea vestică era dominată de conservatorism, ideologiile liberale, mișcările pentru protejarea mediului, feminismul și rata divorțurilor erau în ascensiune. I se mai spunea și „generația MTV”: adolescenții din anii 1970-1980 ascultau genurile de muzică dance-pop, punk-rock, disco, hip-hop, heavy metal, rock alternativ, rave și grunge. Este prima generație care a crescut cu jocurile video. Iar tinerii est-europeni din această cohortă demografică au experimentat prăbușirea comunismului și tranziția la capitalism. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse
The Economist: Generația X este adevărata generația pierzătoare
Un sondaj IPSOS despre fericirea globală, realizat în 2024, arată că 71% dintre respondenți s-au declarat foarte sau destul de fericiți – o creștere față de studiul anterior, realizat în 2020, când doar 63% dintre respondenți se declarau fericiți. Tinerii (Gen Z) au declarat că se simt mai puțin în control asupra propriei vieți, comparativ cu celelalte generații. 31% dintre membrii Generației X au declarat că nu sunt foarte fericiți sau deloc fericiți. Acesta este, de altfel, și cel mai ridicat procent dintre toate generațiile intervievate. O analiză publicată de The Economist arată că motivele pentru care Generația X (cei născuți între 1965 și 1980) ar fi cu adevărat generația pierzătoare. „Lăsați-i pe Millenials și pe Z-ers! Păstrați-vă lacrimile pentru Generația X!”, scrie, comic, The Economist. Un tipar de viață previzibil Lucrurile își găsesc o explicație în aceea că Generația X, încadrată, acum, la sfârșitul celui de-al patrulea decan de viață și în cel de-al cincilea, și-a realizat incapacitatea de a-și împlini aspirațiile personale. Generația X se află în acel moment de viață în care trebuie să se împartă între creșterea copiilor și îngrijirea părinților, la fel cum au făcut-o înainte Boomers și cum o vor face Millenials cât de curând. Un tipar de viață previzibil. Dacă e să ne referim doar la componenta bunăstării, Generația X nu se află în poziția de a primi moșteniri consistente sau câștiguri financiare substanțiale. Crescuți într-o perioadă economică și politică dificilă, asistând pe viu la stingerea Războiului Rece, fiind parte pe viu la mai multe crize financiare, una mai mare ca cealaltă, Generația X este acum în poziția de stagnare profesională, având câștiguri financiare modeste, o sănătate în derivă, o productivitate în derivă (chiar dacă sunt la apogeul carierei), cu economii modeste (dacă acestea există), fără conturi de pensii private sau alimentate slab, în cel mai bun caz. Generația X și așteptările personale Există și excepții notabile, cu membri Gen X cu averi fabuloase, însă media rămâne a celor mulți, cu credite, salarii medii, probleme de sănătate, copii și părinți bătrâni și bolnavi. Poate că cea mai mare problemă a Generației X rămâne lipsa educației financiare. Adăugați la asta tumultul din viața personală (mulți membri ai acestei generații divorțează acum – lucru care scade calitatea vieții, în sensul bunăstării materiale, cu până la 45%) și aveți rețeta completă a sentimentului de ratare pe care mulți reprezentanți îl resimt. Generația X se vede în situația de a-și ajusta așteptările personale, de a amâna ieșirea la pensie (din lipsa unui plan bine gândit) și, nu în ultimul rând, din cauza nivelului de datorii pe care-l are. Această povară financiară limitează capacitatea Generației X de a economisi, de a avea bani albi pentru zile negre. Cu toate acestea, crescută cu cheia de gât, ultima generație care știe cum arată o zi de viață fără internet, considerată de unii generația cu cei mai prolifici artiști și generația care a ascultat cea mai bună muzică și a citit cele mai multe cărți, această Generație X are o calitate care e greu de întâlnit la celelalte (poate doar generația Silențioasă s-o întreacă): rezistența. Generația X mai are încă multe de experimentat, de învățat despre sine. O recalibrare a sistemului de valori, fără sentimentul autoanulării, poate fi un punct de pornire către un Altundeva mai bun.