Jumătate dintre oamenii generației X s-ar putea pensiona la vârste mai înaintate din cauza scumpirilor și a stagnării salariilor
Numai 38% dintre americanii generației X mai cred că se pot pensiona la timp, la vârsta la care și-au planificat inițial. Inflația care persistă de câțiva ani le erodează capacitatea salariaților de 50-60 de ani să mai economisească lunar. Cel mai devreme, americanii (bărbații și femeile) se pensionează de la 62 de ani. Însă, aceștia riscă să aibă cu 30% mai puține beneficii. În medie, americanii se pensionează de la 66-69 de ani. Cei care își amână pensionarea până la 70 de ani pot avea cu 25% beneficii mai mari. 50% dintre americanii de 50-60 ani nu pot să economisească După ce au experimentat în tinerețea lor o perioadă de înflorire în cultură, divertisment și o creștere graduală a nivelului de trai până la vârsta adultă, oamenii generației X nu vor avea parte de o pensionare ușoară. În România, ca-n multe state din Europa afectate de „îmbătrânirea populației”, persistă teama că statul social nu va putea asigura pensiile. Unele state, precum Franța, deja au crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. În SUA, planul pensionării la timp s-a transformat într-o rugăciune. Potrivit unui sondaj citat de Fox News, aproape 50% dintre angajații Generației X și-au amânat pensionarea, mulți invocând stagnarea salariilor, creșterea costurilor vieții și lipsa economiilor în bani lichizi. Anxietatea financiară este mare în rândul cohortei Gen X „Pentru angajatori, aceasta nu este o problemă. Anxietatea financiară în timpul anilor de vârf ai carierei poate afecta concentrarea și implicarea”, scriu cercetătorii PwC. „Dacă riscurile sunt clare, întrebarea este de ce mai mulți angajați nu iau măsuri. Nu este vorba de o lipsă de dorință. Majoritatea angajaților își doresc stabilitate, încredere și să simtă că dețin controlul. Dar mulți nu se simt echipați să ajungă acolo.” 25% din forța de muncă trăiește fără un fond de urgență pentru incidente neprevăzute. 50% nu pot face față cheltuielilor de bază ale gospodăriei. 49% spun că salariile nu țin pasul cu costurile tot mai mari. Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. Pentru că mulți americani din Gen X nu își permit să renunțe la locurile de muncă actuale, întreaga scară corporativă stagnează. 41% din forța de muncă vizată consideră că nu are instrumentele necesare pentru a gestiona o criză financiară de amploare. Ce se va alege de societatea americană dacă tot mai mulți americani își amână pensionarea? Apar riscuri de afaceri. Companiile se confruntă cu costuri mai mari. Talentele mai în vârstă ocupă locurile mai mult decât se așteaptă. „Atunci când angajații apelează la fondul de pensii anticipate sau își amână complet pensionarea, fenomenul afectează mai mult decât finanțele personale și scurgerile de fonduri de pensii. Poate avea impact asupra planificării forței de muncă, poate influența costurile asistenței medicale, momentul succesiunii ș istabikitatea generală organizațională”, a spus Nick Nefouse, directorul global al departamentului de pensii de la BlackRock. Generația care a crescut cu muzica lui Michael Jackson, AC/DC Madonna și QUEEN Gen X este cohorta demografică dintre anii 1960 și 1980. A urmat după generația „baby-boom”. Și a fost urmată de generația „milenialilor”. I se mai spune generația „cu cheia la gât”. Copiii născuți între anii 1960 și 1970 au experimentat efectele scumpirilor a două crize petroliere. Prin urmare, mamele erau nevoite să muncească la fel ca tații. Deci, copiii se întorceau de la școală cu cheia la gât. Cu toate că lumea vestică era dominată de conservatorism, ideologiile liberale, mișcările pentru protejarea mediului, feminismul și rata divorțurilor erau în ascensiune. I se mai spunea și „generația MTV”: adolescenții din anii 1970-1980 ascultau genurile de muzică dance-pop, punk-rock, disco, hip-hop, heavy metal, rock alternativ, rave și grunge. Este prima generație care a crescut cu jocurile video. Iar tinerii est-europeni din această cohortă demografică au experimentat prăbușirea comunismului și tranziția la capitalism. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse
Angajații Generației Z, epuizați la locul de muncă mai mult decât orice altă categorie de vârstă. Care este cauza
Angajații din Generația Z resimt unele dintre cele mai ridicate niveluri de epuizare înregistrate vreodată. O nouă cercetare sugerează că ei sunt predispuși unor niveluri de stres fără precedent. În timp ce persoanele de toate vârstele spun că resimt epuizare, generația Z și millenialii anunță „vârful epuizării” la vârste tot mai fragede. În Statele Unite, un sondaj efectuat pe 2.000 de adulți a arătat că un sfert dintre americani sunt epuizați înainte de a împlini 30 de ani. Un studiu britanic a indicat, în mod similat, că epuizarea pe o perioadă de 18 luni după pandemia COVID-19 și a constatat că membrii Generației Z raportau niveluri de epuizare de 80%. La nivel global, un sondaj care a acoperit 11 țări și peste 13.000 de angajați și manageri din prima linie a arătat că lucrătorii din Generația Z erau mult mai predispuși să se simtă epuizați (83%) decât restul angajaților (75%). Un alt studiu internațional privind bunăstarea a constatat că aproape un sfert dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani se confruntau cu un „stres imposibil de gestionat”, 98% dintre aceștia raportând cel puțin un simptom de epuizare. Ce este burnout-ul Burnout-ul poate varia de la o persoană la alta și de la o ocupație la alta. Burnout-ul apare atunci când există un conflict între ceea ce un lucrător așteaptă de la locul său de muncă și ceea ce îi cere de fapt locul de muncă. Această neconcordanță poate lua multe forme: sarcini de lucru ambigue, o supraîncărcare cu sarcini sau lipsa resurselor sau a competențelor necesare pentru a răspunde cerințelor unui rol. Această epuizare progresează în trei dimensiuni. În timp ce oboseala este adesea primul simptom vizibil al epuizării, al doilea este cinismul sau depersonalizarea, care duce la alienare și detașare față de propria muncă. Această detașare conduce la cea de-a treia dimensiune a epuizării: un sentiment tot mai scăzut de realizare personală sau de autoeficacitate. Recomandările autorului:
Ion Cristoiu, despre Ana Ciceală: Lenin e capitalist pe lângă ea. În calitatea mea de comunist, mă simt îngrijorat că am pe cineva mult la stânga mea
Ana Ciceală, candidata susținută de partidul de stânga SENS, a obținut 34.239 de voturi (5,85%) la alegerile pentru Primăria Capitalei. Jurnalistul Ion Cristoiu a comentat performanța electorală a acesteia în cadrul emisiunii „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”. „În calitatea mea de comunist, mă simt îngrijorat că am pe cineva mult la stânga mea. Este extremă stângă. Asta nu înțeleg ăștia. Spuneți-le că Lenin este capitalist față de ea”, a spus Cristoiu. Analistul a spus că sprijinul tot mai mare al tinerilor pentru formațiuni de stânga arată o schimbare de direcție în politica europeană. „Știți al cui e viitorul Europei? Al lor, nu al dreptei. De ce? Pentru că la extrema dreaptă e ușor de blocat trimițând la fascism. La ea la ce trimiți? La comunism nu, că ea nu e comunistă”, a subliniat Ion Cristoiu. În final, Cristoiu a remarcat surpriza procentului obținut de candidata SENS: „Dar e interesant cu ăștia. Uitați, cu ăștia a făcut 5%, nu te așteptai. Generația Z”.
Generația Z, gata cu văicărelile privind prețurile caselor! Un cuplu de tineri a reușit să-și ia o casă de 1,7 milioane de RON, făcând economii
În timp ce mulți alți tineri din generația Z se plâng de costurile de trai, de prețurile locuințelor și unii mai „conservatori” dau vina pe imigranți și A.I. pentru concurența acerbă de pe piața muncii, un cuplu a demonstrat că orice este posibil, fără lamentări. Un tânăr american din Minnesota, în vârstă de 24 de ani, deci născut după anul 2001, a ales să nu se văicărească într-o perioadă când alții ca el se plâng că locurile de muncă sunt nesigure din cauza inteligenței artificiale și că nu-și permit să-și cumpere locuință, dar să stea cu chirie. Ryan Hemenway, un american de 24 de ani, și logodnica sa, și-au luat prima locuință în Coon Rapids. Casa valorează 395.000 de dolari americani, adică circa 1,7 milioane de RON. A cumpăra o locuință în vremuri incerte Ryan a absolvit facultatea în perioada pandemică și și-a căutat în mod activ un loc de muncă. În 2022, când angajările încetiniseră puternic în Statele Unite, el a reușit să obțină postul de geolog contractant. Cum și-a găsit postul mult visat? A aplicat direct pe site-urile companiilor, nu pe platformele intermediare de joburi. Salariul său: 250 de dolari pe zi (circa 1.000 lei). Asta înseamnă că ar încasa 3.750 de dolari dacă ar munci numai 15 zile sau chiar 7.500 de dolari (32.000 în lei românești) dacă ar munci zilnic, timp de o lună. Din martie 2024, s-a angajat ca om de știință de domeniu, la o firmă de consultanță în mediu, având program flexibil și stabilitate. „A fost o experiență care m-a ajutat să călătoresc și să învăț multe, dar căutam stabilitate. Am știut că trebuie să dau tot ce am mai bun, pentru că nu știam când voi mai primi o altă șansă”, a dezvăluit Ryan într-un interviu acordat pentru Business Insider. El și logodnica lui și-au căutat în mod activ o locuință. Împreună, au 100.000 de dolari anual. Inițial, ei și-au plănuit să aștepte pentru a-și cumpăra locuința abia în 2026, la prețul de 300.000 de dolari. Însă, au găsit o locuință de 395.000 de dolari. Motivul pentru care Ryan și logodnica au decis să cumpere o casă mai scumpă a fost: „Am găsit un loc care bifa aproape toate criteriile. Nu era în bugetul stabilit inițial, dar am simțit că e o oportunitate care nu trebuie ratată”. Cheia succesului pentru a cumpăra o casă de 400.000 $ Imediat după ce a absolvit facultatea, Ryan a decis să se mute pentru 9 luni cu părinții lui. În tot acest interval, a economisit. „Cel mai important lucru pe care îl poți face ca să-ți pornești viața financiară, indiferent dacă îți găsești imediat un job sau nu, este să locuiești cu părinții o perioadă”. El a economisit circa 30.000 de dolari, suficienți bani în a plăti avansul pentru casa mult visată. El a dezvăluit și cum a făcut între timp profit: „Am investit în câteva companii cu modele de business solide. A funcționat foarte bine pentru mine și m-a ajutat să-mi cresc economiile. A fost un pas decisiv ca să ajungem aici”, mărturisește el. Ulterior, el și logodnica sa au stat în chirie, la un tarif lunar mic. Și asta i-a ajutat să strâng și mai mulți bani și mai rapid pentru a-și găsi o locuință. „Chiria mică și faptul că ne-am organizat bine ne-au ajutat să strângem bani mult mai repede decât ne așteptam”. După ce au cumpărat casa, Ryan a mai spus că a găsit o soluție pentru a-și reduce costurile privind plata împrumutului: a închiriat o cameră unui membru al familiei. Acum, el și logodnica lui se pregătesc nu doar să se mute în noua casă, ci și pentru nuntă și o căsnicie fericită, visul lor fiind realizat doar prin disciplină financiară. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: APARTAMENTE mai scumpe în septembrie 2025. Cu cât au crescut prețurile locuințelor. Metrul pătrat depășește 2.000 de euro în marile orașe din România
Inteligența artificială schimbă regulile jocului pentru generația Z
Inteligența artificială (AI) devine tot mai prezentă în viața noastră, însă impactul ei asupra pieței muncii este controversat și adesea dur pentru tinerii care abia își încep cariera. Generația Z, cei născuți între mijlocul anilor ’90 și începutul anilor 2010, se confruntă cu o provocare majoră: AI le închide tot mai mult ușile spre un început stabil în viața profesională. Automatizarea, care a început cu mașinile de autoservire și a evoluat spre sisteme complexe ce pot scrie cod sau gestiona relația cu clienții, amenință să reducă drastic numărul locurilor de muncă entry-level, unde tinerii pot căpăta experiență și pot să se lanseze. Primul sistem de autoservire a fost instalat în 1986 într-un magazin Kroger din apropiere de Atlanta. Atunci, ideea era să se reducă costurile cu angajații, care erau plătiți cu salariul minim. De atunci, acest sistem a devenit omniprezent, iar acum există peste 217.000 de terminale de autoservire în toată lumea. Specialiștii în domeniul muncii atrag atenția că astfel de tehnologii elimină între 35% și 40% din locurile de muncă de început în retail în doar un an de la instalare. Dar problema nu se oprește aici. În prezent, tehnologiile AI evoluează rapid și preiau sarcini tot mai complexe, cum ar fi scrierea codului în domeniul IT, redactarea documentelor legale sau gestionarea relației cu clienții prin chatboți. Toate acestea sunt domenii în care generația Z ar fi trebuit să își construiască treptat o carieră, dar în schimb se văd în fața unor posturi care dispar sau devin din ce în ce mai puține. Un raport recent al grupului Oxford Economics indică o creștere a șomajului în rândul absolvenților recent ieșiți de pe băncile facultăților din Statele Unite. În special tinerii cu vârste între 22 și 27 de ani au înregistrat o scădere cu 8% a angajărilor în domenii STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) în ultimii ani, ceea ce evidențiază o transformare profundă a pieței muncii. Care sunt consecințele dispariției joburilor entry-level Dispariția locurilor de muncă pentru începători are efecte care merg dincolo de statisticile șomajului. Aneesh Raman, director în cadrul LinkedIn, subliniază că „primul lucru care cedează este treapta de jos a scării carierei”. Fără aceste posturi de început, tinerii care nu au relații influente sau un background privilegiat se vor lovi de bariere insurmontabile în construirea unei cariere. Industria tech oferă un exemplu clar: sarcinile de bază care erau teren de antrenament pentru juniori, precum scrierea sau corectarea codului, sunt automatizate cu ajutorul AI, iar acest fenomen se extinde și în domenii precum dreptul sau retailul. În aceste sectoare, angajații de la începutul carierei sunt înlocuiți rapid de tehnologii automate, adesea în detrimentul experienței oferite tinerilor. Impactul social al acestor schimbări este grav. Raman atrage atenția că, odată cu dispariția locurilor de muncă stabile pentru începători, se riscă nu doar o criză economică, ci și o destabilizare socială și politică. Amintind de declinul industrial în unele zone ale Americii, el avertizează că pierderea locurilor de muncă poate aduce cu sine și pierderea stabilității generale a societății. Ce urmează pentru generația Z și cum să te pregătești Viitorul pare incert pentru mulți tineri, însă acest lucru nu înseamnă că șansele au dispărut complet. Raportul LinkedIn arată că 63% dintre directorii de companii consideră că AI-ul va prelua în special sarcinile repetitive și plictisitoare, ceea ce înseamnă că vor exista totuși roluri care necesită creativitate, empatie sau gândire critică — competențe mai greu de automatizat. Pe de altă parte, există riscul „gigificării” muncii, adică transformarea joburilor stabile în colaborări temporare sau precare, o realitate care poate afecta grav stabilitatea financiară și calitatea vieții. Cercetătorii și activiștii pentru drepturile lucrătorilor trag un semnal de alarmă pentru a proteja mai ales categoriile vulnerabile: tinerii la început de carieră, persoanele de culoare, imigranții și vârstnicii. Pentru a-ți crește șansele de succes în această nouă eră, trebuie să-ți dezvolți abilități care nu pot fi înlocuite ușor de mașini — gândirea critică, rezolvarea creativă a problemelor, comunicarea eficientă și adaptabilitatea. În plus, formarea continuă și dobândirea de competențe digitale avansate pot face diferența între a rămâne în urmă și a avea o carieră stabilă. În concluzie, Inteligența Artificială schimbă fundamental piața muncii și pune în dificultate generația Z. Dacă vrei să nu fii printre cei afectați, e momentul să te pregătești activ pentru provocările viitorului profesional.
Femeile din Generația Z pleacă de pe X în masă. Principalul motiv, misoginismul promovat de Andrew Tate, Donald Trump sau Elon Musk
Un studiu recent dezvăluie cum cultura misogină online, alimentată de influenceri și lideri politici, determină femeile tinere să renunțe la rețelele sociale. Un sondaj realizat de Amnesty International UK a arătat că 60% dintre tinerii din Generația Z consideră că liderii politici, inclusiv președintele SUA Donald Trump, sunt responsabili pentru alimentarea limbajului misogin și diviziv pe internet, scrie The Independent. Conform cercetării, comportamentu toxic, denumit „cultura ‘bro’”, este principalul factor care împinge multe femei tinere să abandoneze platformele de socializare. Sondajul, desfășurat în februarie 2025 pe un eșantion de 3.024 de tineri din Marea Britanie, a scos la iveală că influencerii controversați, precum Andrew Tate, au un rol semnificativ în răspândirea acestui tip de conținut, deși un procentaj semnificativ dintre femei l-au indicat pe Trump ca principal responsabil pentru această cultură toxică online. Un alt nume asociat cu aceste atitudini periculoase este Elon Musk, alături de politicianul britanic Nigel Farage, care sunt acuzați că au amplificat discursuri misogine prin prezența lor pe rețelele de socializare. Care este impactul asupra sănătății mintale – migrarea tinerelor de pe platformele de socializare, metodă de protecție Un alt aspect îngrijorător evidențiat de studiu este impactul negativ asupra sănătății mintale. Aproape o treime dintre respondenți (37%) au recunoscut că întâlnirea cu conținutul misogin le-a afectat starea de bine, femeile fiind semnificativ mai expuse acestui fenomen (44%) comparativ cu bărbații (28%). Aproximativ 20% dintre femeile din Generația Z au spus că au părăsit sau au evitat anumite platforme din cauza comportamentului misogin întâlnit pe acestea. Printre platformele menționate cel mai frecvent se numără X (fostul Twitter), TikTok și Instagram. Constatările vin într-un moment în care fostul manager al naționalei Angliei, Sir Gareth Southgate, atrăgea atenția asupra unui fenomen alarmant: „influențatori toxici” care manipulează tinerii bărbați, făcându-i să creadă că femeile sunt „dușmani”. Sir Gareth a vorbit despre „un vid” în căutarea direcției tinerelor generații, un gol care este adesea umplut de influenceri care încurajează succesul măsurat prin bani sau dominare. Au companiile de tehnologie vreo responsabilitate? Desigur, doar că nu se întâmplă nimic Chiara Capraro, de la Amnesty International UK, a declarat că aceste date oferă un tablou îngrijorător al lumii digitale în care tinerii sunt nevoiți să navigheze zilnic. Ea a mai spus că „ aceste companii de tehnologie trebuie să își asume responsabilitatea pentru siguranța utilizatorilor lor” și să adopte măsuri concrete pentru a proteja sănătatea mintală a tinerelor. Totodată, ea a subliniat că „misoginia online dăunează realității din viața de zi cu zi”, iar absența unor politici eficiente de protecție online are un impact direct asupra experienței tinerelor pe internet. În acest context, Richard Reeves, președintele unui institut american dedicat bunăstării băieților, a anunțat că lucrează la crearea unei instituții similare și în Marea Britanie, pentru a ajuta tinerii bărbați să depășească influențele negative din mediul digital și să își construiască un viitor sănătos din punct de vedere emoțional și social.