Sculptorul Martin Jennings va crea statuia pentru monumentul național dedicat reginei Elisabeta
Martin Jennings, care i-a portretizat și pe regina mamă și pe regele Charles în lucrări anterioare, a declarat pentru Sky News că a fost „încântat” când a primit telefonul prin care i s-a comunicat că a fost invitat să se alăture proiectului. „Adică, am fost absolut încântat”, a spus el. „Este o sarcină extraordinară să fii rugat să faci asta și, să fiu sincer, nu-mi mai amintesc prea bine despre ce a fost vorba în restul convorbirii telefonice – eram atât de încântat că fusesem ales”. Jennings va începe acum să creeze statuia regretatei regine în cadrul memorialului național planificat în Londra, numit Queen Elizabeth II Place. Acesta va oferi publicului un spațiu permanent pentru a comemora cea mai longevivă monarhă a țării, care a decedat în 2022. El a declarat că, deși designul statuii nu a fost încă decis, i-ar plăcea ca aceasta să transmită un sentiment de „liniște”, care să reflecte „demnitatea” și „grația” domniei sale. „Aș vrea să fie un obiect care să încânte oamenii”, a spus el. „Nu vreau să fie prea sobru. Trebuie să aibă stil, trebuie să aibă măreție pentru a se potrivi cu locul în care se află, trebuie să aibă un fel de farmec. Dar ea era atât de constantă încât demnitatea, reținerea și grația pe care le asociem cu ea sunt lucruri care în acest moment sunt în prim-planul gândurilor mele”. Arhitectul Lord Norman Foster, cunoscut pentru proiectarea clădirii The Gherkin, a câștigat licitația pentru proiectarea memorialului, care va fi amplasat la Marlborough Gate în St James’s Park, aproape de Palatul Buckingham. Acesta va include și o nouă poartă Prince Philip Gate, pe cealaltă parte a parcului, pe Birdcage Walk, cu o statuie a lui Philip, precum și o „familie de grădini”, poteci sinuoase și un nou pod translucid din sticlă. Monumentul reginei Elisabeta, dezvăluit în 2026 Un grup de membri ai comitetului va colabora cu echipa la proiectul final, care se preconizează că va fi dezvăluit în 2026, anul în care se împlinesc 100 de ani de la nașterea reginei. Martin Jennings a declarat pentru Sky News că se așteaptă la un „interes considerabil” din partea familiei regale, regele fiind „dornic ca mama sa să fie reprezentată în mod adecvat”. „Sper că va fi ceva de care atât ei, cât și publicul larg să fie mândri”, a spus el. Martin Jennings a declarat că, în această etapă incipientă a procesului, intenționează să „asculte mult” în ceea ce privește designul, nefiind încă luate decizii cu privire la etapa din viața ei pe care o va descrie. El a spus că se așteaptă ca, la fel ca lucrările sale anterioare, versiunea originală a statuii să fie realizată din lut, apoi turnată în bronz, dar a subliniat că „nu vreau să mă pronunț în această etapă”. Martin Jennings a creat, de asemenea, un bust al Reginei Mamă, care se află în Catedrala Sfântul Paul, și primul portret al regelui pe o monedă. În vârstă de 68 de ani, el a realizat, de asemenea, statui ale lui George Orwell în fața sediului BBC Broadcasting House, ale lui Philip Larkin în Hull, ale lui Mary Seacole în spitalul St Thomas din Londra și ale Femeilor de Oțel din Sheffield. Proiectul memorialului Reginei Elisabeta a II-a are un buget provizoriu de construcție cuprins între 23 și 46 de milioane de lire sterline, fără TVA.
Adrian Severin: Caracteristica neomarxismului este post-adevărul
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Adrian Severin, fost Ministru al Afacerilor Externe, a vorbit despre cenzura sistemului neomarxist. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin: „Afirmațiile mincinoase sunt mincinoase pentru că așa a decretat cel care deține puterea. ” Invitat la Marius Tucă Show, Adrian Severin a vorbit despre una dintre caracteristicile neomarxismului. În linii mari, acesta a descris o nouă formă de cenzură a corectului. Post-adevărul, căci despre el vorbește fostul ministru, este o dictare a unor adevăruri. Ceea ce se vede nu este adevărat. Nu sunt validate simțurile sau intuiția personală. Este adevărat ceea ce ți se spune că este adevărat, chiar dacă se opune vehement lucrurilor pe care le-ai analizat. Este corect doar ce intră într-un sistem de prejudecăți, de afirmații și enunțuri care sunt corecte politic. Ca exemplu, Severin spune că este corect politic să spui de un demnitar că e apt, deși toată lumea poate analiza că acesta nu este apt pentru funcția pe care o ocupă. Realitatea trebuie să fie conformă unui șablon ce ține de această corectitudine politică. Ceea ce se află în afara șablonului este o afirmație mincinoasă. Afirmațiile mincinoase, spune politicianul, sunt mincinoase pentru că cineva care deține puterea a decretat astfel. Ca idee de final, Severin spune că ne îndreptăm înspre o lume mai gravă decât distopia lui Orwell, și chiar mai strictă decât lumea comunismului de dinainte de ’89. Fostul ministru afirmă că i s-a sugerat să nu mai facă referire la guvern, ci să îmbrace criticile în metafore despre lumea animală. „O caracteristică a neomarxismului, neobolșevismului, este și post-adevărul. Post-adevărul ne spune că tot ceea ce vedem nu e adevărat. E adevărat cu totul altceva, ceea ce simțurile noastre nu percep și noi trebuie să raționăm și să ne comportăm în funcție de acele lucruri pe care noi nu le vedem, dar alții ni le spun sau nici nu ni le spun, ci intră într-un set de prejudecăți, de afirmații, de enunțuri corecte politic. E corect să credem că ăla care îndeplinește funcția de președinte este și apt pentru această funcție. Noi îl vedem că este inapt, dar trebuie să credem și să zicem că este apt și să trăim cu convingerea că este apt. Negând propriile noastre percepții, care se bazează până la urmă pe senzorii cu care ne-a înzestrat natura. Deci, de aceea realitatea trebuie să fie conformă unei liste de criterii corecte, declarate ca fiind corect. Noi nu mai avem probleme. Știm exact ce înseamnă afirmații corecte și ce înseamnă afirmații mincinoase. Problema este doar să închidem gura celor care fac afirmații mincinoase. Afirmațiile mincinoase sunt mincinoase pentru că așa a decretat cel care deține puterea. Vă dați seama înspre ce mergem? Nu numai spre un stat distopic, așa cum era descris de Orwell în romanul lui celebru, dar înspre un stat în care ajungem într-o situație mai rea decât cea pe care am cunoscut-o înainte de 1989. În anii ’80, într-adevăr, nu erai lăudat dacă spuneai lucruri neconforme discursului oficial. Dar nici nu se mai întâmplau, știu eu ce treburi teribile, cu tine. Nici nu era obligat să vorbești iar în fabule. Că cineva îmi spunea, domnule, dar exprimați lucrurile mai altfel. Mai dați exemple din viața fluturilor, din cum se întâmplă la animale, la viața omizilor. Nu vă mai referiți la guvern. Referiți-vă la ce se întâmplă cu iepurii și cu vulpile dumneavoastră. Cum să fac chestia asta? Asta ar însemna să mă înjosesc eu. Prefer să nu mai spun nimic, decât să încep acest joc ipocrit.”, a explicat politicianul.