Nicușor Dan afirmă că investițiile și o abordare nouă pot să revitalizeze foarte repede oportunitățile industriei românești de apărare
Președintele României, Nicușor Dan, a afirmat luni, la Conferința privind Cooperarea Industrială în Domeniul Apărării dintre Germania și România, că țara noastră are șansa de a-și revitaliza industria de apărare prin parteneriate și investiții comune. „Avem o oportunitate de colaborare, și de asta mă bucur că acest eveniment are loc, în condițiile în care know-how, o investiție și o abordare nouă managerială pot să revitalizeze foarte repede oportunitățile industriei românești de apărare”, a declarat președintele. Nicușor Dan a afirmat că România are baza necesară pentru dezvoltarea rapidă a industriei de apărare, întrucât „nu este nevoie să pornim de la zero”. El a subliniat că România dispune și de resursele financiare necesare pentru a susține dezvoltarea acestui sector. „Și avem și banii, Programul SAFE și toate cele care vor urma vor stimula acest tip de producție”, a spus Nicușor Dan, urând participanților „contacte și contracte cât mai fructuoase”. Nicușor Dan a subliniat potențialul uriaș al colaborării dintre România și Germania „Este o onoare pentru mine să ofer Patronajul acestui eveniment și să fiu cu dumneavoastră în această dimineață”, a spus Nicușor Dan, precizând că parteneriatul româno-german are o componentă solidă în economie: Germania este principalul investitor străin din România, cu investiții de 17 miliarde de euro și peste 235.000 de români angajați în companii germane. Președintele a vorbit despre contextul european actual, în care industria de apărare trebuie accelerată, transformând o situație nedorită într-o oportunitate majoră pentru România. A dat exemplul investiției Rheinmetall în fabrica de pulberi, despre care a spus că va genera lanțuri locale de aprovizionare și transfer de tehnologie.
Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
Românii din Germania, surprinși de legile ciudate din această țară. Ce reguli stricte trebuie să respecte pentru a nu primi amenzi usturătoare
Mulți români stabiliți în Germania descoperă rapid că obiceiurile de acasă pe care ei le considerau gesturi firești în această țară pot aduce amenzi usturătoare. Nemții sunt recunoscuți pentru rigoarea și respectul lor față de reguli, doar că unele dintre acestea par neobișnuite pentru străini, mai ales cei veniți de pe plaiurile mioritice. Chiar și un banal grătar poate deveni subiect de plângeri și sancțiuni, dacă mirosul ajunge la vecinii atât de sensibili. În Germania, ordinea și liniștea sunt considerate valori fundamentale, iar autoritățile aplică legislația cu strictețe. Reguli neobișnuite care îi pun în dificultate pe străini O tânără româncă stabilită în Germania a devenit virală pe rețelele sociale după ce a relatat experiențele sale cu unele dintre cele mai surprinzătoare reguli locale. Clipul său a strâns numeroase reacții din partea altor români care s-au confruntat cu situații similare. Printre interdicțiile necunoscute celor mai mulți dintre români se numără dormitul în mașină mai mult de o noapte sau lăsarea copiilor să-și facă nevoile într-un parc, dacă e o urgență. Inclusiv folosirea unui furtun care stropește accidental proprietatea vecinilor este interzisă. De asemenea, purtarea măștilor de carnaval în afara perioadei festive poate atrage amenzi. Iar în anumite regiuni din Germania, autoritățile locale solicită înregistrarea oricărei păsări de curte; dacă ai o singură găină, și pe aceea trebuie să o declari! Totodată, orele de liniște de la prânz sunt sacre și protejate prin lege: între 13:00 și 15:00 sunt absolut interzise orice fel de activități zgomotoase în locuințe. Dar, printre situațiile cel mai des menționate de români se află amenzile pentru fumul sau mirosul provenit de la grătare. Dacă în România este ceva normal, în Germania se consideră un obiceiu care îi deranjează pe vecini. Ce alte obiceiuri „ciudate” mai au nemții? De exemplu, sortarea incorectă a deșeurilor poate aduce o amendă zdravănă, ca și dansurile de Paște, complet interzise în anumite regiuni. Cum au reacționat românii Unii internauți au reacționat cu umor și uimire la poveștile din mediul online. Mulți au relatat cazuri de amenzi primite pentru că au oprit pe autostradă fiindcă nu mai aveau combustibil în rezervor, iar alții au spus că au fost sancționați fiindcă au omorât albine, specie protejată în Germania. Sunt și oameni care remarcă diferența uriașă față de România, unde regulile sunt adesea interpretate mai flexibil, iar viața cotidiană este, iată, mai puțin rigidă. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
Poliția germană investighează svasticile pictate cu sânge uman pe mai multe mașini
Poliția din Germania a anunțat, joi, că investighează apariția svasticilor pictate cu sânge uman și întinse pe zeci de mașini, unele cutii poștale și fațadele clădirilor din orașul central Hanau. Purtătorul de cuvânt al poliției, Thomas Leipold, a declarat că ofițerii au fost alertați miercuri seara, când un bărbat a raportat că a observat forma unei svastici aplicate cu un lichid roșu pe capota unei mașini parcate, scrie Euronews. În urma unor teste speciale, s-a dovedit că substanța era sânge uman. În total, aproape 50 de mașini au fost vandalizate în mod similar. „Contextul este complet neclar”, a spus Leipold, adăugând că anchetatorii nu știau dacă anumite mașini, cutii poștale și clădiri au fost vizate sau dacă svasticile au fost aplicate la întâmplare. Momentan, nu există indicii cu privire la autorul incidentului. Afișarea simbolurilor naziste, ilegală în Germania Afișarea emblemelor naziste este ilegală în Germania, iar svastica este considerată un simbol al urii care evocă ororile Germaniei naziste și trauma Holocaustului. Potrivit BBC, autoritățile locale au declarat că încearcă „să rezolve misterul” și au făcut apel la public pentru informații care ar putea duce la cel vinovat. Vicepreședintele Bundestagului, Omid Nouripour, a declarat că atacul l-a lăsat fără cuvinte și că trebuie rezolvat rapid. „Acest act lovește în inima orașului Hanau și redeschide rănile atacului terorist de extremă dreapta de acum cinci ani”, a scris el pe X, referindu-se la uciderea a nouă persoane de către un bărbat înarmat care a țintit persoane de origine imigrantă.
Repatrierea refugiaților sirieni din Germania, pe agenda lui Merz: Războiul civil s-a terminat
Declarația sa deschide discuția despre repatrierea refugiaților sirieni din Germania, subiect care divizează clasa politică germană și stârnește controverse la nivel european. „Această țară are nevoie acum de toată forța sa, în special de cea a sirienilor, pentru a se reconstrui. Mulți se vor întoarce de bunăvoie din Germania în Siria”, a spus Merz în cadrul unei conferințe de presă, potrivit agenției EFE. Cancelarul a subliniat că guvernul german va sprijini procesul de repatriere și va accelera măsurile de expulzare pentru cetățenii sirieni care au comis infracțiuni pe teritoriul german. Declarațiile lui Friedrich Merz par însă să contrazică poziția ministrului de externe, Johann Wadephul, care, aflat vineri la Damasc, a avertizat că repatrierea refugiaților sirieni din Germania este momentan „posibilă doar într-o măsură limitată”, din cauza distrugerilor masive provocate de 13 ani de război civil. „Aici, aproape nimeni nu poate trăi cu demnitate”, a afirmat șeful diplomației germane, vizitând o suburbie a capitalei siriene devastată de lupte. Peste un milion de refugiați sirieni au sosit în Germania începând cu 2015, în timpul valului migrator care a urmat deciziei Angelei Merkel de a deschide granițele țării pentru migranții veniți din Orientul Mijlociu, Africa și Asia. Prin urmare, Germania se confruntă acum cu o dezbatere intensă între necesitatea repatrierii refugiaților sirieni din Germania și realitățile din Siria, unde infrastructura rămâne parțial distrusă. În timp ce unii politicieni susțin revenirea treptată a sirienilor acasă, alții avertizează că situația umanitară și de securitate încă nu permite o întoarcere sigură.
Statistica bate mitul retragerii lui Trump. România, „oaia neagră” dintre țările Europei? Cifrele momentului și țările în care soldații americani sunt în formulă completă
Retragerea a peste 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța a suscitat diverse interpretări, controverse și semne de întrebare. În jur de 800 de soldați americani rămân în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la Deveselu se află aproximativ 200 de soldați din Statele Unite, care operează scutul anti-aerian, în timp ce 100 de americani se află și la baza militară din Câmpia Turzii. Mai mult, decizia lui Donald Trump în legătură cu România a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei” cu privire la securitatea țării noastre și a provocat o întreagă dezbatere în România, dar și pe scena politică internațională. Scandal în SUA pe tema retragerii trupelor Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Opoziția față de planul administrației Trump ar fi condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă.” La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO, notează Mediafax. „România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB.” Cei doi congresmeni ai Comisiilor de Apărare din Camera Reprezentanților și Senatului American solicită, de asemenea, asigurări Pentagonului că nu vor retrage trupele americane NATO din Polonia. Ce spun cifrele despre retragerea trupelor americane din Europa GÂNDUL prezintă poziționarea trupelor americane în Europa, înainte și după anunțul retragerii soldaților. România pare să fie – cel puțin, până la acest moment – „oaia neagră” și singura țară de unde Donald Trump a retras deja o parte dintre soldații americani. Concret, aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la cele trei baze militare, la care se adaugă ceilalți 2500 de soldați aliați. Reamintim că soldații americani se află la Baza de la Kogălniceanu de 26 de ani, iar în tot acest timp și-au mărit prezența treptat, apogeul fiind atins după invadarea Ucrainei. Potrivit unor surse guvernamentale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va sosi săptămâna viitoare la București. Vizita ar avea loc în contextul deciziei Statelor Unite de a redimensiona prezența militară americană pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Administrația Trump a retras mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trupe SUA din Bulgaria, Slovacia și Ungaria ar urma să fie retrase în decembrie Potrivit unor informații vehiculate pe scena politică internațională, SUA ar urma să reducă în luna decembrie și efectivele militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Până una alta, există certitudine este cea a retragerii din România a soldaților americani. Rămâne de văzut dacă Donald Trump va aplica același tratament și la baze militare din alte țări europene. Pe teritoriul țării noastre sunt, în acest moment, baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii. Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu România – aproximativ 1.000 de militari americani retrași, 1000 rămași Prezență redusă de la 1.700 – 2.000 la 1.000 de soldați americani, prin retragerea Brigăzii a doua Infanterie Trupe rămase la baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu (sistem antirachetă) și Câmpia Turzii. Partea de rotație a fost oprită, dar parteneriatul strategic continuă. Bulgaria – aproximativ 100-200 – rotațional, în curs de reducere Parte din Brigada a doua Infanterie era staționată aici; retragere planificată pentru mijlocul lui decembrie 2025 Prezență mică, concentrată pe exerciții NATO și rotații; nu există baze permanente majore Reducerea face parte din planul general de optimizare a prezenței SUA în flancul estic NATO. Slovacia – aproximativ 200-300 – rotațional, în curs de reducere Similar cu Bulgaria, include unități din Brigada a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Prezență bazată pe acordul de cooperare din 2022, care permite acces la baze aeriene Anterior, rotații de aproximativ 600 soldați pentru exerciții, dar acum în scădere; suport pentru sisteme Patriot operate de aliați. Ungaria – aproximativ 100-150 – rotațional, în curs de reducere Prezență minimă, fără baze permanente majore; unități mici pentru exerciții Parte din rotația Brigăzii a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Nu s-a materializat nicio relocare masivă din Germania, discuții existente din martie 2025 au fost infirmate Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu Câți militari americani sunt în Germania, Polonia și Italia Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și sediul Corpului V de Armată, la nivel de comandă, cu statut permanent, nefiind vizată de retragerea soldaților americani. Dintre cei 80.000 de militari americani desfășurați în Europa, puțin peste 1000 au rămas în România Cea mai mare prezență militară americană se află în Germania, unde sunt staționați aproape 35.000 de militari Italia găzduiește peste 12.000 de militari americani, iar Regatul Unit aproximativ 10.000 Marea Britanie – 10.000 de militari americani Spania – 3.292 de militari americani Turcia – 1.700 de militari americani Norvegia – 1.438 în Norvegia de militari americani Belgia – 1.106 de militari americani România rămâne fără 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu Statele Unite mențin aproximativ 100.000 de militari pe teritoriul european Dintre aceștia 65.000 sunt forțe permanente, iar restul reprezintă personal de rotație și întăriri, potrivit AFP. Forțele americane sunt distribuite în 37 de baze militare din Europa, inclusiv cartierul general NATO (SHAPE) din Belgia. Germania găzduiește cele mai multe baze (13), urmată de Italia cu șapte baze și Belgia cu trei. Prezența militară americană în Europa s-a consolidat semnificativ după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Atunci, SUA au trimis aproximativ 20.000 de
Ministrul german de Externe anunță posibilitatea relaxării restricțiilor de călătorie către Israel
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a afirmat că Germania ar putea relaxa în curând recomandările de călătorie pentru Israel, în contextul unui „nou val de optimism” privind implementarea planului de pace din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută după o întâlnire la Ierusalim cu omologul său israelian, Gideon Saar, la finalul unei vizite oficiale în regiune. „Încrederea mea în procesul de pace a crescut suficient de mult încât consider că putem revizui avertismentele de călătorie privind Israelul”, a spus Wadephul. În prezent, Ministerul german de Externe descurajează ferm toate călătoriile neesențiale către Israel și avertizează în mod special împotriva deplasărilor în Fâșia Gaza, Cisiordania ocupată și nordul țării, scrie Al Jazeera. Conform Al Jazeera, Wadephul a subliniat că o eventuală relaxare a restricțiilor ar putea contribui la relansarea dialogului între cele două țări. „Este deosebit de important pentru mine ca tinerii, elevii și studenții să poată din nou călători în Israel. Ei nu ar trebui să fie privați de această experiență”, a spus oficialul german.
În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei. Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Un TIR plin cu anvelope, plecat din România, a ajuns aproape gol în Germania. Șoferul a aflat cum au acționat hoții, dar nu și când a avut loc furtul
Poliția germană din Leipzig a fost alertată, vineri, cu privire la furtul a câteva sute de anvelope auto fără jante dintr-un camion cu semiremorcă plecat din România. Paguba se ridică la o sumă de ordinul zecilor de mii de euro. Șoferul, un bărbat în vârstă de 41 de ani, plecase lunea trecută din țara noastră și a făcut mai multe opriri înainte de a ajunge la sediul unei companii din Leipzig-Seehausen, potrivit Tag24.de. Abia acolo a descoperit că prelatele remorcii erau tăiate în mai multe locuri și că o parte din marfă lipsea, dar încă nu este clar unde au fost furate anvelopele. Tot vineri, un al conducător auto, în vârstă de 70 de ani, a raportat că bunurile pe care le transporta i-au fost furate în parcarea Kapellenberg de pe autostrada A9, spre Berlin. Bărbatul parcase acolo între orele 21:30 și 5:15 și a observat furtul abia dimineață, informează Știrile PRO TV. FOTO principal – Profimedia