O refugiată ucraineană, în vârstă de 16 ani, a murit în Germania după ce a fost împinsă de un bărbat sub tren
O refugiată ucraineană, în vârstă de 16 ani, a fost ucisă în orașul german Friedland de un cetățean irakian de 31 de ani. În data de 11 august, bărbatul a împins-o în fața unui tren de marfă care circula cu aproximativ 100 de kilometri pe oră, potrivit publicației The Kyiv Independent. Victima se numea Liana și fugise din Mariupol împreună cu familia, părinții și doi frați mai mici, în anul 2022. În țara care a adoptat-o, ea urma cursuri pentru a deveni asistent stomatolog. Inițial, Poliția nu l-a reținut pe suspect, atunci când acesta le-a arătat trupul fetei, dar ulterior testele ADN au evidențiat amprentele lui pe umărul acesteia, ceea ce i-a determinat pe anchetatori să creadă că a fost prinsă cu forța. Autoritățile germane au precizat că suspectul era băut înmomentul comiterii faptei, având o alcoolemie de 1,35‰, dar și antecedente de schizofrenie paranoidă. De altfel, el fusese internat într-o clinică de psihiatrie. Mai mult, ancheta a mai stabilit că cetățeanul irakian locuia de ani de zile în Germania, deși cererea sa de azil fusese respinsă și fusese emis un ordin de deportare. De asemenea, procurorii au declarat că nu există dovezi că suspectul și victima s-ar fi cunoscut. Acum, bărbatul este anchetat pentru omor din culpă. După moartea minorei, comunitatea locală a organizat o strângere de fonduri pentru a acoperi cheltuielile de înmormântare. Germania găzduiește 1,2 milioane de refugiați ucraineni începând cu iunie 2025, cel mai mare număr dintre toate statele Uniunii Europene (UE), scrie Mediafax. Sursa FOTO – caracter ilustrativ: Envato
Germania critică declarațiile Ursulei von der Leyen privind trimiterea de trupe în Ucraina
Germania s-a delimitat luni de comentariile Ursulei von der Leyen, care a spus că Uniunea Europeană pregătește „planuri destul de precise” pentru a trimite trupe în Ucraina ca parte a unor garanții de securitate post-conflict. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că este „prea devreme” pentru astfel de discuții și a subliniat că prioritatea rămâne sprijinul militar și financiar direct pentru Kiev. În același timp, Ucraina a criticat Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO), găzduită de China, pentru că a evitat să menționeze războiul în declarația sa finală. Pe plan diplomatic, Parisul și Londra au anunțat organizarea unui summit dedicat garanțiilor de securitate pentru Ucraina, care va avea loc joi la Paris. Evenimentul, co-prezidat de președintele Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, va reuni lideri din circa 30 de țări, în mare parte europene. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat să participe, însă liderul american Donald Trump nu figurează pe lista invitaților.
Cea mai mare economie din Europa se confruntă cu probleme financiare pe două fronturi
Datele preliminare arată că inflaţia armonizată pentru comparaţia cu zona euro a urcat de la 1,8% în iulie, depăşind estimările analiştilor. Inflaţia de bază, care exclude alimentele şi energia, a rămas la 2,7%, transmite CNBC. Situaţia economică a Germaniei, orientată spre export, era deja fragilă: PIB-ul a crescut cu 0,3% în primul trimestru, apoi s-a contractat cu 0,3% în trimestrul următor. Noile tarife americane nu fac decât să complice lucrurile. SUA şi UE au încheiat în iulie un acord comercial care include o taxă vamală de 15% pentru multe produse europene exportate în America. Efectele se văd şi în sectorul farmaceutic, lăsând companiile în incertitudine. Carsten Brzeski de la ING explică că impactul tarifelor americane rămâne imprevizibil: companiile europene ar putea fie să scadă preţurile din cauza vânzărilor mai slabe în SUA, fie să le crească în Europa pentru a compensa pierderile. Creşterea inflaţiei slăbeşte argumentele Băncii Centrale Europene pentru o nouă reducere a dobânzii la şedinţa din septembrie. BCE a menţinut rata de referinţă la 2% în iulie şi se pregăteşte să evalueze din nou situaţia în contextul acestor date economice contradictorii.
Merz nu crede că Putin se va întâlni curând cu Zelenski /Macron salută vizita în Republica Moldova și cere acțiuni pentru apărarea Europei
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a apreciat joi seară, în Franța, că, în contextul bombardamentelor ruse asupra Kievului, nu va exista niciun summit al președinților Rusiei și Ucrainei, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, iar președintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru intensificarea acțiunilor de apărare a Europei. Președintele Emmanuel Macron l-a primit joi seară pe cancelarul Friedrich Merz în orășelul Fort Brégançon, înaintea unei reuniuni interguvernamentale franco-germane. ”Împreună, vrem să impulsionăm o dinamică mai puternică pentru Europa, o Europă mai competitivă, mai productivă, cu reglementări mai simple, pentru noi este o agendă centrală. Eu pot spune că în ultimele săptămâni am realizat avansarea convergenței pozițiilor Franței și Germaniei”, a declarat Emmanuel Macron. ”Avem multe activități împreună, am arătat acest lucru în cursul verii, ieri am fost în Republica Moldova pentru a apăra Europa la frontiere, pentru a fi organizate alegeri libere, pentru a fi promovate ideile europene, în fața unor oameni care ne-au impresionat foarte mult. De asemenea, au fost activitățile pe care le-am avut împreună, în august, la Washington. Cred că, în prezent, cuplul franco-german este aliniat perfect pentru a avea o Europă mai puternică la nivel economic, comercial, monetar, dar și pentru a avea o Europă care își menține poziția geopolitică, în conflictul din Ucraina, în contextul războiului de agresiune al Rusiei, o Europă care să abordeze provocările, care a decis să se reînarmeze pentru a se proteja”, a subliniat Emmanuel Macron. La rândul său, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a condamnat atacurile ruse asupra Kievului și a apreciat că, în acest context, nu va exista curând niciun summit pentru oprirea războiului din Ucraina. ”Vrem să discutăm din nou despre principalele probleme, sunt anumite probleme la care trebuie să găsim soluții împreună. Din păcate, printre acestea se numără războiul Rusiei contra Ucrainei, trebuie să discutăm din nou astăzi despre acest lucru. Este evident că nu va exista nicio întrevedere între președinții Zelenski și Putin, în pofida angajamentului asumat de președinții Trump și Putin”, a declarat Friedrich Merz. Uniunea Europeană i-a cerut președintelui Donald Trump să forțeze Rusia să accepte, prin negocieri, ”o pace corectă” în Ucraina, a declarat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, după o discuție cu liderul de la Casa Albă pe tema atacului rus care a vizat reprezentanța UE din Kiev. ”Tocmai am vorbit cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu președintele SUA, Donald Trump, ca urmare a atacului masiv care a vizat Kievul, inclusiv reprezentanța UE de acolo. Vladimir Putin trebuie să vină la masa negocierilor. Trebuie să obținem o pace corectă și durabilă, prin garanții de securitate ferme și credibile. (…) Europa va avea o contribuție deplină. Spre exemplu, Instrumentul nostru pentru apărare (SAFE) va fi important pentru consolidarea curajoaselor forțe armate ucrainene”, a subliniat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană a condamnat ferm, joi, atacurile Rusiei asupra reprezentanței europene din Kiev, iar ambasadorul rus a fost convocat pentru explicații la Bruxelles. Foto: Profimedia Video: DRM News RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO | Germania i-a identificat pe autorii atacului asupra gazoductului NORD STREAM /Suspiciuni privind implicarea statului ucrainean
Drone ruseşti supraveghează rutele de transport ale armelor americane în Germania
Oficialii militari europeni şi americani sunt tot mai preocupaţi de aceste zboruri în statul german Thuringia, chiar dacă operaţiunile de sabotaj ruseşti în Europa au scăzut în 2025. Un purtător de cuvânt al armatei germane a confirmat pentru WirtschaftsWoche că zborurile de drone în apropierea bazelor din Germania reprezintă un risc de securitate. Cel puţin unele dintre aceste aeronave fără pilot au fost fabricate în Iran, aliatul militar cheie al Rusiei şi furnizor de drone, şi serviciile de informaţii germane cred că unele dintre ele ar fi putut fi lansate de pe nave din Marea Baltică, a relatat publicaţia germană. Oficialii americani suspectează că Rusia sau persoane care lucrează pentru serviciile de informaţii ruseşti sunt responsabile pentru aceste zboruri, a scris New York Times. Scopul lor presupus este de a determina care companii produc arme destinate Ucrainei şi cum sunt livrate în ţară. Oficialii occidentali suspectează, de asemenea, că Moscova ar putea folosi aceste informaţii pentru viitoare operaţiuni de sabotaj în Europa. Activitatea suspectă a dronelor în apropierea poligoanelor de antrenament a fost raportată şi în Germania în ianuarie anul trecut, în timp ce Londra a avertizat în august 2024 că Moscova ar putea spiona soldaţi ucraineni aflaţi în antrenament în Regatul Unit. În ultimii ani, Occidentul a ridicat tot mai multe semnale de alarmă privind presupuse operaţiuni hibride susţinute de Moscova pe continentul european, menite să submineze sprijinul militar pentru Ucraina. Oficialii occidentali suspectează că Rusia ar fi fost în spatele atacurilor incendiare din Polonia, Lituania şi alte ţări, sabotajelor infrastructurii subacvatice din Marea Baltică şi expediţiilor de colete incendiare în mai multe state europene.
Gândul: Germania se reînarmează prima dată după al II-lea Război Mondial
Guvernul de la Berlin tocmai a confirmat Bundestagului o propunere bugetară care plasează armata germană pe un nou parcurs al modernizării. Conform documentelor transmise Parlamentului, în 2026, Ministerul german al Apărării va avea un buget de 82,7 miliarde de euro, suplimentat cu 25,5 miliarde de euro din Fondul Special, ceea ce va însemna un total de 108,2 miliarde de euro, informează gandul.ro. În contextul riscurilor generate de invazia militară rusă în Ucraina, Bundestagul a aprobat un Fond Special de achiziții militare în valoare de 100 de miliarde de euro. Conform planurilor, armata germană va înființa anul acesta 10.000 de posturi militare și 1.000 de posturi civile. Este analizată chiar posibilitatea introducerii serviciului militar obligatoriu. Comandanții militari au avertizat constant că armata germană nu poate face față unui conflict militar major în lipsa rezerviștilor care să aibă măcar pregătire de bază. ”Este foarte important să implementăm rapid noile planuri”, a afirmat ministrul Apărării, Boris Pistorius, precizând că vor fi achiziționate echipamente pentru forțele terestre, pentru cele maritime, pentru forțele aeriene și cele din sectorul ciberspațial. Bugetul militar va continua să crească În următorii ani, bugetul militar al Germaniei va continua să crească, urmând să ajungă la 82,69 de miliarde de euro în 2026, la 93,35 de miliarde de euro în 2027, 136,48 miliarde de euro în 2028 și la 152,83 miliarde de euro în 2029. Guvernul german intenționează să suplimenteze gradual bugetul apărării pentru a atinge nivelul de 3,5% din PIB fixat de Alianța Nord-Atlantică. În același timp, Germania va face investiții majore în infrastructura esențială de uz dublu, civil și militar. Fondurile vor proveni din credite contractate prin ridicarea plafonului de îndatorare suverană. Printre achizițiile avute în vedere se numără avioane de vânătoare de tip F-35 și Taiphoon, sisteme antiaeriene „Arrow 3“ și sute de vehicule blindate, inclusiv versiunea modernizată a tancurilor Puma IFV, dotate cu instalații de protecție MUSS 2.0. Cancelarul Friedrich Merz a semnalat în mai multe rânduri că are ca prioritate consolidarea forțelor militare germane, în cadrul eforturilor de asigurare a apărării țării și Europei de amenințările Rusiei. Eforturile militare se înscriu și în planul Uniunii Europene de a reduce dependența de Statele Unite în materie de apărare. „Armata germană trebuie să devină cea mai puternică din Europa. Guvernul Germaniei va pune la dispoziție toate mijloacele financiare de care armata germană are nevoie pentru a deveni cea mai puternică forță militară convențională din Europa”, a afirmat cancelarul Merz la începerea mandatului. Liderul de la Berlin a evocat necesitatea contracarării Rusiei și a opririi războiului din Ucraina „Rezultatul războiului din Ucraina va determina modul în care va fi aplicată legea și ordinea în Europa. Nu putem tolera tirania, forța militară, nici dreptul celor mai puternici. Europa așteaptă ca noi să ne asumăm responsabilitatea”, a subliniat Merz. Deși eforturile Germaniei se înscriu în planurile Alianței Nord-Atlantice de echilibrare a cheltuielilor, transformarea armatei germane în cea mai puternică forță militară europeană riscă să retrezească sensibilități istorice și să genereze rivalități cu Marea Britanie și Franța. De asemenea, modernizarea forțelor militare germane se înscrie în reconfigurarea relațiilor strategice cu Statele Unite, ceea ce ar putea amplifica disensiunile în cadrul NATO. Iar Rusia și China nu vor percepe în niciun caz favorabil eforturile militare ale Germaniei.
Germania se reînarmează prima dată după al II-lea Război Mondial! Cum arată planul pentru cea mai puternică armată a Europei și câți bani va înghiți
Germania a inițiat efectiv programul de achiziții militare, în cadrul eforturilor Guvernului Friedrich Merz de a transforma armata germană în cea mai puternică forță militară convențională din Europa, ceea ce ar putea genera rivalități cu Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Guvernul de la Berlin tocmai a confirmat Bundestagului o propunere bugetară care plasează armata germană pe un nou parcurs al modernizării. Conform documentelor transmise Parlamentului, în 2026, Ministerul german al Apărării va avea un buget de 82,7 miliarde de euro, suplimentat cu 25,5 miliarde de euro din Fondul Special, ceea ce va însemna un total de 108,2 miliarde de euro. În contextul riscurilor generate de invazia militară rusă în Ucraina, Bundestagul a aprobat un Fond Special de achiziții militare în valoare de 100 de miliarde de euro. Armata germană suplimentează consistent personalul Conform planurilor, armata germană va înființa anul acesta 10.000 de posturi militare și 1.000 de posturi civile. Este analizată chiar posibilitatea introducerii serviciului militar obligatoriu. Comandanții militari au avertizat constant că armata germană nu poate face față unui conflict militar major în lipsa rezerviștilor care să aibă măcar pregătire de bază. ”Este foarte important să implementăm rapid noile planuri”, a afirmat ministrul Apărării, Boris Pistorius, precizând că vor fi achiziționate echipamente pentru forțele terestre, pentru cele maritime, pentru forțele aeriene și cele din sectorul ciberspațial. În următorii ani, bugetul militar al Germaniei va continua să crească, urmând să ajungă la 82,69 de miliarde de euro în 2026, la 93,35 de miliarde de euro în 2027, 136,48 miliarde de euro în 2028 și la 152,83 miliarde de euro în 2029. Investiții în echipamente militare și infrastructură esențială Guvernul german intenționează să suplimenteze gradual bugetul apărării pentru a atinge nivelul de 3,5% din PIB fixat de Alianța Nord-Atlantică. În același timp, Germania va face investiții majore în infrastructura esențială de uz dublu, civil și militar. Fondurile vor proveni din credite contractate prin ridicarea plafonului de îndatorare suverană. Printre achizițiile avute în vedere se numără avioane de vânătoare de tip F-35 și Taiphoon, sisteme antiaeriene ”Arrow 3“ și sute de vehicule blindate, inclusiv versiunea modernizată a tancurilor Puma IFV, dotate cu instalații de protecție MUSS 2.0. Înarmarea Germaniei ar putea retrezi sensibilități istorice și va amplifica rivalitățile Europa-SUA Cancelarul Friedrich Merz a semnalat în mai multe rânduri că are ca prioritate consolidarea forțelor militare germane, în cadrul eforturilor de asigurare a apărării țării și Europei de amenințările Rusiei. Eforturile militare se înscriu și în planul Uniunii Europene de a reduce dependența de Statele Unite în materie de apărare. ”Armata germană trebuie să devină cea mai puternică din Europa. Guvernul Germaniei va pune la dispoziție toate mijloacele financiare de care armata germană are nevoie pentru a deveni cea mai puternică forță militară convențională din Europa”, a afirmat cancelarul Merz la începerea mandatului. Liderul de la Berlin a evocat necesitatea contracarării Rusiei și a opririi războiului din Ucraina. ”Rezultatul războiului din Ucraina va determina modul în care va fi aplicată legea și ordinea în Europa. Nu putem tolera tirania, forța militară, nici dreptul celor mai puternici. Europa așteaptă ca noi să ne asumăm responsabilitatea”, a subliniat Merz. Deși eforturile Germaniei se înscriu în planurile Alianței Nord-Atlantice de echilibrare a cheltuielilor, transformarea armatei germane în cea mai puternică forță militară europeană riscă să retrezească sensibilități istorice și să genereze rivalități cu Marea Britanie și Franța. De asemenea, modernizarea forțelor militare germane se înscrie în reconfigurarea relațiilor strategice cu Statele Unite, ceea ce ar putea amplifica disensiunile în cadrul NATO. Iar Rusia și China nu vor percepe în niciun caz favorabil eforturile militare ale Germaniei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: China exclude posibilitatea de a participa cu trupe la eventuala misiune de pace din Ucraina /„Informațiile sunt FALSE”
Norvegia sprijină Germania în livrarea de sisteme Patriot către Ucraina
Norvegia va contribui, de asemenea, la achiziția unor radare antiaeriene produse de compania germană Hensoldt și a unor sisteme antiaeriene produse de compania norvegiană Kongsberg, informează dpa. „Împreună cu Germania, ne asigurăm acum că Ucraina primește sisteme de apărare aeriană puternice. Germania și Norvegia colaborează foarte strâns pentru a sprijini Ucraina în lupta sa de a-și apăra țara și de a proteja populația civilă împotriva atacurilor aeriene rusești”, a scris premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. În iulie, cancelarul german Friedrich Merz și Jonas Gahr Støre au convenit, la o întâlnire la Berlin, să finanțeze în comun consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. La începutul lunii august, guvernul german a declarat că livrarea sistemelor Patriot ar putea începe după ce producătorii americani au fost de acord să furnizeze înlocuitori cât mai repede posibil, pentru ca Germania să își poată respecta angajamentele față de NATO. Planul inițial era să comande două sisteme Patriot direct din Statele Unite, pentru livrare în Ucraina, la un cost de aproximativ 1 miliard de euro fiecare. Deoarece acestea nu erau disponibile imediat, Germania urmează să ofere două dintre cele nouă sisteme proprii și să primească înlocuitori din partea SUA ulterior. Sistemele Patriot s-au dovedit extrem de eficiente în interceptarea rachetelor balistice și de croazieră lansate de Rusia.
Friedrich Merz exclude majorarea taxelor pentru companiile mijlocii din Germania
Merz a răspuns astfel unei propuneri venite din partea partenerului său din coaliția de guvernare, Partidul Social-Democrat (SPD). „Nu va exista nicio creștere a impozitului pe profit pentru companiile mijlocii din Germania sub acest guvern federal, aflat sub conducerea mea”, le-a spus Merz delegaților CDU, informează agenția de presă germană dpa. Vicecancelarul SPD Lars Klingbeil, care deține funcția de ministru de Finanțe, declarase anterior că majorarea taxelor pentru persoanele cu venituri mari și cetățenii bogați nu poate fi exclusă. „Nicio opțiune nu va fi eliminată de pe masă”, a spus liderul SPD săptămâna trecută la postul public ZDF, invocând un gol semnificativ în bugetul federal. Merz și-a exprimat nemulțumirea față de activitatea guvernului de la preluarea mandatului la începutul lunii mai, în pofida adoptării unei noi politici privind migrația și a unor inițiative de stimulare a creșterii economice. „Nu sunt mulțumit de ceea ce am realizat până acum. Trebuie să facem mai mult”, a spus el. El a cerut SPD-ului să continue pe o cale comună „critică față de migrație și favorabilă industriei”, pentru a demonstra că Germania poate fi guvernată din centru. Comunicarea dintre partidele de coaliție trebuie îmbunătățită, a subliniat Merz, iar acestea să discute între ele, și nu unul despre celălalt. Politicile sociale ale Germaniei trebuie reformate, a spus Merz, adăugând că nu va fi descurajat de criticile la adresa tăierilor de cheltuieli pentru asistența socială. „Statul social pe care îl avem astăzi nu mai poate fi finanțat cu ceea ce produce economia noastră”, a declarat el. Merz a recunoscut că nu le face lucrurile ușoare partenerilor săi din SPD. „Dar apelul se adresează tuturor: să arătăm împreună că schimbarea este posibilă, că reforma este posibilă”, a adăugat cancelarul.
Serviciile poștale europene ripostează la noile taxe vamale aplicate de SUA
Mai multe servicii poștale din Europa au anunțat sâmbătă că suspendă expedierea coletelor către SUA din cauza lipsei de predictibilitatea în ceea ce privește noile taxe vamale. Serviciile poștale din Germania, Danemarca, Suedia și Italia au anunțat că vor înceta expedierea majorității pachetelor către SUA. Măsura se aplică imediat. Franța și Austria vor urma exemplul luni, iar Regatul Unit va impune măsura marți, potrivit AP. Informații de context În baza unui decret semnat de președintele Donald Trump luna trecută, mărfurile internaționale sub 800 de dolari care anterior erau scutite de tarifele americane vor fi taxate la vamă începând cu 29 august. Scrisorile, cărțile, cadourile și coletele mici în valoare mai mică de 100 de dolari vor continua să fie scutite de pata taxei. SUA și Uniunea Europeană au stabilit luna trecută a stabilit un tarif de 15% pentru majoritatea produselor expediate din UE. Multe servicii poștale europene spun că întrerup livrările acum, deoarece nu pot garanta că mărfurile vor intra în SUA înainte de 29 august. Acestea invocă ambiguitatea cu privire la tipul de mărfuri acoperite de noile reguli și lipsa de timp pentru a analiza implicațiile. PostEurop, o asociație de 51 de operatori poștali publici europeni, a transmis că, dacă nu se poate găsi nicio soluție până la 29 august, toți membrii săi ar putea renunța la expedierea de colete peste ocean.