Friedrich Merz și-a prezentat în Bundestag rezultatele parțiale /Liderul AfD: Pentru oamenii total dezamăgiți, există un catalog al minciunilor
Cancelarul Friedrich Merz a prezentat, în Parlament, prioritățile la nivel de politici economice și în materie de imigrație, dar a fost criticat puternic de Alice Weidel, liderul partidului Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta, opoziție). În dezbaterea generală din Bundestag, cancelarul Friedrich Merz a apărat politicile coaliției CDU-SPD de criticile aspre ale opoziției. Merz a prezentat primele succese în combaterea imigrației și în materie de politică economică. Situația țării a devenit mai bună. În același timp, cancelarul a subliniat că Guvernul se află abia la început de mandat, astfel că mai sunt multe lucruri de făcut. Dezbaterea a fost începută de Alice Weidel, liderul partidului Alternativă pentru Germania (AfD), care l-a acuzat direct pe cancelarul Merz. ”Acțiunile de protejare a frontierelor de imigranții clandestini funcționează”, a afirmat cancelarul Friedrich Merz, citat de publicația Die Zeit. Liderul de la Berlin a notat că numărul solicitărilor de azil a scăzut cu 40% în ultimele luni. Friedrich Merz a lăudat eficiența politicilor economice și a semnalat intenția de a proteja industria oțelului. ”Nu vreau ca Germania să devină dependentă de importurile de oțel din alte țări”, a subliniat Friedrich Merz. În materie de politică externă, Friedrich Merz a pledat pentru continuarea asistenței militare oferite Ucrainei și a justificat bombardamentelor Israelului și Statelor Unite asupra instalațiilor atomice iraniene. ”Pentru oamenii total dezamăgiți, există un catalog al minciunilor spuse de cancelarul Merz și al încălcărilor promisiunilor de campanie. Cel mai flagrant lucru este desființarea plafonului datoriei suverane”, a acuzat Alice Weidel, liderul formațiunii Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta, opoziție). ”Sunt spuse doar jumătăți de adevăr, este un discurs denigrator, sunt atacuri personale – nu ar trebui să recurgă nimeni într-o democrație la așa ceva”, a replicat Friedrich Merz. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de RECOMANDAREA AUTORULUI: Kremlinul nu confirmă autenticitatea înregistrării în care Trump amenință cu atacarea MOSCOVEI /„Circulă multe informații false”
Trump denunță practicile UE și anunță intenția de a trimite o scrisoare cu tarifele vamale /Ne-au tratat foarte rău, acum ne tratează foarte bine
Președintele SUA, Donald Trump, a denunțat, marți seară, practicile comerciale ale Uniunii Europene, avertizând că, deși negocierile avansează, peste câteva zile ar putea trimite o scrisoare prin care va prezenta tarifele vamale pe bază de reciprocitate. ”Am avut discuții cu Uniunea Europeană, cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu toată lumea, până de curând ne-au tratat foarte rău, acum ne tratează foarte bine, este o altă lume. Ne-au tratat foarte rău, era foarte dificil să discutăm, în multe privințe era mai rău decât în cazul Chinei. Iată ce au făcut împotriva companiilor noastre: au dat în judecată Apple, Google. Au luat 17 miliarde de la Apple printr-un proces fără fundament. Au judecători care sunt ai Uniunii Europene și iau foarte mulți bani de la țara noastră, sunt foarte duri, dar acum sunt foarte drăguți cu noi. Vom vedea ce se întâmplă”, a afirmat Donald Trump. ”Probabil că suntem înainte cu două zile de a le trimite o scrisoare. Purtăm discuții. O scrisoare înseamnă o ofertă pentru un acord. Unii au spus: sunt 200 de țări, nu poți avea negocieri cu 200 de țări. Dar avem oameni de încredere care știu ce fac, lucrurile trebuie făcute printr-o abordare mai generală. Iar acesta este un mod mai bun, mai puternic. Le vom trimite o scrisoare, acolo vor fi niște cifre, 25%, 35%. Pentru unii, vom avea 60%-70%, mă refer la cei cu care avem deficit comercial masiv, pentru că ne-au tratat foarte rău”, a avertizat Donald Trump. Ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, a semnalat, marți, că Uniunea Europeană este pregătită să adopte măsuri de retorsiune împotriva Statelor Unite dacă Bruxellesul și Washingtonul nu vor ajunge la un acord comercial. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-a consultat cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și cu premierul italian, Giorgia Meloni, asupra opțiunilor Uniunii Europene de a riposta la taxele impuse de Administrația Donald Trump. ”Factorul timp are o mare importanță. Timpul înseamnă bani. În acest context, discuțiile nu s-au încheiat încă. Procesul de formulare a poziției nu s-a finalizat. Negocierile trebuie efectuate în contact strâns cu partenerii europeni”, a declarat Stefan Kornelius, purtătorul de cuvânt al Guvernului Germaniei. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump îl acuză pe Putin că este NESERIOS în discuțiile privind oprirea războiului din Ucraina /Statele Unite ar putea impune noi sancțiuni Rusiei Mark Rutte avertizează asupra unui atac al Rusiei și Chinei asupra Statelor Unite /De aceea, ”EUROPA trebuie să fie sigură”
Oficialii germani se arată optimiști în privința redresării ECONOMIEI: Vom încheia anul pe creștere
Principala prioritate a guvernului german este direcționarea economiei pe o traiectorie de creştere, susține ministrul Finanţelor, Lars Klingbeil. Oficialul a precizat că în acest moment este important să fie făcute investiţii, să se deruleze reforme structurale şi să fie consolidat bugetul. „Principala noastră prioritate este să punem Germania pe o traiectorie de creştere. Cel mai important lucru este să păstrăm locurile de muncă în ţara şi să ne asigurăm că oamenii trăiesc în siguranţă”, a declarat Klingbeil. Cea mai mare economie europeană, Germania, este singura ţară din G7 care nu a înregistrat creştere în ultimii doi ani, relatează Reuters. La finele lunii aprilie, Guvernul de la Berlin şi-a înrăutăţit previziunile privind evoluţia economiei germane, estimând o stagnare în 2025, după ce anterior previziona un avans de 0,3%, deoarece incertitudinile din comerţul mondial ar urma să afecteze creşterea economică şi investiţiile. Pentru 2026, oficialii germani se aşteaptă la un avans al PIB-ului de 1%, după ce în ianuarie se așteptau la o expansiune de 1,1%. CITEȘTE ȘI: Inflația ZONEI EURO este la nivelul optim vizat de BCE /Lagarde: „Trebuie să rămânem vigilenți” Ideea unui pensionar a uimit o comunitate întreagă din Germania. Localnicii plătesc 3,5 euro: „Este, într-adevăr, bizar” Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
Le Monde: Când Franța suplimentează cheltuielile, Germania face investiții /Cele două țări se îndepărtează una de alta la nivelul obiectivelor
Administrația Emmanuel Macron depune eforturi intense pentru reglarea cheltuielilor publice, în timp ce Guvernul de la Berlin încearcă relansarea economiei printr-o serie de investiții inedite, constată cotidianul Le Monde, avertizând asupra accentuării discrepanțelor dintre cele două țări. ”Germania începe, în sfârșit să se îndatoreze. Coaliția conservatorilor și social-democraților tocmai a dezvăluit o traiectorie detașată de austeritatea bugetară de până acum. În timp ce Franța, înglodată în deficit, încearcă penibil să facă economii de 40 de miliarde de euro până în 2026, Germania a anunțat că va atrage credite de 850 de miliarde de euro până în anul 2029, pentru a finanța o creștere spectaculoasă a cheltuielilor. Pentru că nu a știut să remedieze dezechilibrele bugetare în timp util, Franța riscă o îndepărtare spectaculoasă de Germania”, notează cotidianul francez Le Monde. Germania nu devine relaxată la nivel bugetar /Franța suplimentează cheltuielile ”Contrar aparențelor, prima economie a Europei nu este pe cale să adopte linia relaxării bugetare. Traumatizată de dubiile asupra modelului său economic, Germania încearcă să profite de austeritatea din ultimele decenii pentru a relansa economia printr-o serie de investiții inedite după al II-lea Război Mondial”, subliniază cotidianul Le Monde, estimând că Berlinul va injecta în economie circa 120 de miliarde de euro anual, până în 2029. ”Însă, în timp ce Germania atrage credite pentru a face investiții, Franța continuă să se îndatoreze pentru finanțarea cheltuielilor de funcționare. În primul trimestru al anului, datoria publică a Franței a crescut cu 40,5 miliarde de euro. Berlinul folosește marjele de manevră acumulate cu răbdare din anii 2000, iar Parisul abia reușește să se mențină pe linia de plutire, în contextul unui Parlament fără majoritate și pe fondul lipsei voinței de reformare”, argumentează publicația franceză. Deși există o anumită convergență între Franța și Germania la nivelul datoriei suverane, faptul că nu pornesc de pe poziții similare face toată diferența. În 2024, Berlinul încă respecta Pactul European de Stabilitate, având un deficit sub nivelul de 3,0% din PIB și o datorie care depășește puțin criteriile de la Maastricht. Acest lucru oferă Germaniei ambiții peste cele ale Franței, ceea ce va permite Berlinului să accelereze tranziția ecologică și investițiile în apărare și infrastructură. Foto: Profimedia Citește și: Trump RESPINGE criticile privind planul fiscal /„Nu vrea nimeni să vorbească despre creșterea economică” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Germania nu va arbora steagul curcubeu pe clădirea parlamentului. Merz: Bundestagul nu este un cort de circ
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a susținut decizia de a nu arbora steagul curcubeu, simbol al comunității LGBTQ+, pe clădirea Reichstagului din Berlin în timpul celebrărilor Pride, potrivit Deutsche Welle. În urmă cu câteva zile, președinta Bundestagului, Julia Klöckner, din cadrul partidului conservator Uniunea Creștin-Democrată (CDU), a anunțat că steagul Pride nu va fi arborat pe clădirea parlamentului, pe 26 iulie, așa cum s-a întâmplat în anii trecuți. Decizia de a nu arbora steagul la parlament a fost criticată de partidele de opoziție, printre care ecologiștii din Alianța 90/Verzii și Die Linke. Întrebat despre această decizie, Merz a declarat marți la postul public ARD că „Bundestagul nu este un cort de circ” pe care să se poată arbora steaguri după bunul plac. „În toate celelalte zile, la Bundestagul german sunt arborate doar steagul Germaniei și cel al Uniunii Europene, niciun altul. Iar această decizie este corectă”, a spus Merz. Cancelarul a adăugat că fiecare poate arbora ce steag dorește în fața propriei uși. „Dar aici vorbim despre parlamentul german, iar în parlamentul german nu arborăm steaguri în fiecare zi, ci doar steagul național german și pe cel european”, a declarat el.
Profituri uriașe pentru Germania, care alimentează cu armament conflictele din Orientul Mijlociu, Ucraina și Asia
Odată cu creșterea numărului de conflicte în lume, industria de apărare a Germaniei a cunoscut o expansiune fără precedent și o cerere din ce în ce mai mare. Datele preliminare ale guvernului federal arată că valoarea exporturilor militare germane a atins 13,2 miliarde de euro în 2024, mai mult decât dublul nivelului din 2020, potrivit CNBC. Unde ajunge armamentul produs în Germania? 80% din exporturile de armament au fost direcționate către „țări partenere apropiate”, precum statele Uniunii Europene, Japonia, Elveția, Australia, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Singapore și Ucraina, în primul trimestru al anului 2025. Restul de 20% au mers către „țări terțe”, printre care guvernul german a menționat Qatar și Israel. Conform institutului SIPRI, considerat o sursă de referință la nivel global pentru date care despre comerțul cu arme, Germania s-a situat pe locul cinci în lume la exportul de armament greu ultimii cinci ani, piețele principale fiind Ucraina, Egipt și Israel. Navele militare, urmate de vehiculele blindate, rachete și motoare au constituit peste 40% din armamentul exportat. Profituri record pentru companiile germane de apărare Printre cei mai mari jucători din industria germană se numără compania Rheinmetall, ale cărei acțiuni au crescut cu peste 260% în ultimul an. Potrivit raportului său anual, 46,6% din vânzări provin din Europa, în timp ce Asia și Orientul Mijlociu însumează 9,6%, iar America 7,7%. MTU Aero Engines, producător de motoare pentru aeronave civile și militare, a înregistrat o creștere de peste 13% în divizia sa militară, alimentată în principal de vânzările motoarelor folosite în avioanele Eurofighter. Reprezentanții companiei au declarat că afacerile militare sunt concentrate în special pe Germania și Europa. O altă companie germană, specializată în senzori și apărare electronică, Hensoldt AG, a raportat că 87,8% din veniturile sale în 2024 au provenit din Europa. „Cererea crește la nivel mondial, însă creșterea este deosebit de accentuată în Germania și Europa”, a declarat directorul financiar Christian Ladurner. Renk, producător de transmisii pentru tancuri și nave, furnizează echipamente pentru peste 70 de armate terestre și peste 40 de flote maritime din întreaga lume, inclusiv UE, NATO, Coreea de Sud, India și Israel, iar Thyssenkrupp Marine Systems, parte a celui mai mare producător de oțel din Germania, a făcut vânzări semnificative în America de Sud, Orientul Mijlociu, Africa și Europa Occidentală. „Germania ar trebui să înceteze alimentarea războiului”, spune extrema dreaptă Avântul industriei germane de armament a stârnit și reacții critice pe scena politică. Exporturile armamentului german către Israel au fost puse sub semnul întrebării, date fiind abuzurile israeliene asupra drepturilor omului în Gaza. În mai 2025, proaspătul ministru de externe din cabinetul Merz, Johann Wadephul, preciza că: „Germania este deschisă unei analize a exporturilor către Israel, dar livrările de arme vor continua.” Și în legătură cu sprijinul militar pentru Ucraina au apărut controverse, mai ales din partea extremelor politice. Partidul german de stânga radicală BSW a cerut oprirea livrărilor, iar Beatrix Von Storch, liderul adjunct al formațiunii de extremă dreapta AfD, a susținut răspicat că: „Germania ar trebui să înceteze livrările de arme, să înceteze alimentarea războiului.” În pofida criticilor, industria de apărare germană își consolidează poziția în topul exportatorilor mondiali, favorizată de contextul internațional marcat de conflicte, reînarmare și instabilitate.
Bundestagul a aprobat un proiect al Guvernului Merz privind stimularea investițiilor /Opoziția este sceptică
Bundestagul, Camera inferioară a Parlamentului Germaniei, a adoptat, joi, un proiect propus de Guvernul Friedrich Merz care are obiectivul stimulării investițiilor și a relansării economice. Guvernul de la Berlin a propus un așa-numit plan de intensificare a investițiilor, potrivit site-ului Tagesschau.de. Sunt prevăzute stimulente pentru investiții, precum și criterii privind deprecierea utilajelor, fiind facilitate inclusiv achizițiile de mașini electrice. Planul a fost aprobat joi de Bundestag, după dezbateri intense. ”Cred că este un semnal important transmis astăzi de Parlament, astfel încât să ne putem concentra pe relansarea economiei țării noastre. Le semnalăm cetățenilor că locurile de muncă sunt sigure”, a argumentat Lars Klingbeil, ministrul german al Finanțelor. Companiile vor putea să scadă impozitele plătite cu până la 30%, decontând cheltuielile pentru investiții în utilaje. Opoziția critică planul Guvernului Merz Însă forțele opoziției nu s-au lăsat convinse de măsurile Guvernului Friedrich Merz, din care fac parte politicieni ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU, centru-dreapta) și ai Partidului Social-Democrat (SPD, centru-stânga). ”Este aplicată eticheta investițiilor, dar de fapt sunt crescute cheltuielile sociale. Nu este abordată urgența reformelor structurale necesare”, a reacționat Christian Douglas, deputat din cadrul formațiunii Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta). Planul a fost criticat și de Alianța 90/Verzi, precum și de Partidul Stângii (Die Linke). Christian Görke, unul dintre liderii Partidului Stângii, are dubii că reducerile de taxe vor conduce la investiții suplimentare. Multe companii germane ezită să facă investiții în acest moment din cauza incertitudinii generate de tensiunile geopolitice și de politicile comerciale agresive ale Administrației Donald Trump. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de Citește și: ANALIZĂ Le Monde: Armistițiu între Iran și Israel, dar DUBII asupra sensului bombardamentelor contra programului atomic Experții Casei Albe estimează că DEFICITUL va scădea prin programele fiscale aplicate de Trump /Sectorul privat este sceptic VIDEO Friedrich Merz salută angajamentul consolidării apărării NATO și avertizează RUSIA /„Nimeni nu poate îndrăzni să atace” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Le Monde: Donald Trump, alături de liderii occidentali, în HAOSUL global /Summitul G7, marcat de diviziunile familiei occidentale
Summitul Grupului națiunilor puternic industrializate (G7), desfășurat în Canada, a expus diviziunile așa-numitei ”familii occidentale”, notează cotidianul Le Monde, evocând problemele comerciale și divergențele asupra războiului Rusiei cu Ucraina și asupra conflictului dintre Israel și Iran. ”Summitul anual al Grupului G7, derulat în Kananaskis, Canada, a avut ca obiectiv prioritar evitarea rezultatului precedentei reuniuni de pe teritoriul canadian, din 2018, când președintele Donald Trump, aflat atunci la primul mandat, a părăsit furios reuniunea, fără a semna declarația finală. Atunci, Trump a amenințat cu taxe vamale partenerii Statelor Unite, iar pe premierul țării-gazdă, Justin Trudeau, l-a catalogat drept «slab și foarte nesincer»”, comentează cotidianul Le Monde, într-un editorial cu titlul ”La summitul G7, Donald Trump se confruntă cu alți lideri pe tema haosului din lume”. Atmosfera geopolitică este ”mult mai toxică acum” Însă situația geopolitică este mult mai complicată în prezent, ținând cont de o serie de conflicte militare majore și de disputele comerciale. ”Climatul în care s-au reunit liderii primelor șapte economii occidentale (SUA, Canada, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța și Italia) plus Uniunea Europeană este mult mai toxic acum. Au loc două războaie în vecinătatea imediată a țărilor G7: războiul Rusiei în Ucraina și confruntările militare dintre Israel și Iran, care se adaugă războiului din Fâșia Gaza. În plus, taxele vamale americane nu mai sunt o amenințare, ci o realitate, cuantumul fiind în curs de negociere. În acest context, organizatorii au găsit o modalitate eficientă de a evita problema declarației finale: nu va exista deloc”, constată cotidianul Le Monde. Un alt subiect de dispută vizează direct relațiile Canadei cu Statele Unite. Succesorul lui Justin Trudeau, premierul canadian Mark Carney, s-a confruntat cu o situație foarte delicată: a întâmpinat un președinte american care a revendicat Canada pentru a deveni al 51-lea stat american. A fost nevoit să îi transmită lui Trump că teritoriul Canadei nu este de vânzare. Europenii vor să afișeze un front unit și să evite scindarea de SUA Toată lumea știe că acum Trump este mai ofensiv decât în primul mandat. ”În acest context, diviziunile în ceea ce cu greu poate fi numită drept «familia occidentală» sunt evidente. Eforturile țărilor europene vizează evitarea unei rupturi brutale de Statele Unite, mai degrabă decât mascarea dificultății situației. Un summit reușit este, deci, un summit fără drame și fără dispute majore. Limitarea daunelor a devenit un scop în sine. Într-o asemenea atmosferă, prioritatea europenilor este afișarea unui front unit. Iar problema taxelor vamale, care generează haos în comerțul mondial, va face obiectul negocierilor dintre SUA și Uniunea Europeană”, concluzionează cotidianul Le Monde. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Analist german: Conflictul dintre Israel și Iran este într-un „punct al ESCALADĂRII” /„Își dorește multă lume să fie acum ora diplomației” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Handelsblatt: Acordul comercial dintre SUA și China generează preocupări pentru Germania și UE /Dubii asupra credibilității Beijingului
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat ajungerea la un acord comercial de principiu cu Administrația Chinei, dar tratatul generează probleme pentru Germania și celelalte țări din cadrul Uniunii Europene, punând sub semnul întrebării credibilitatea Beijingului. ”Acordul SUA-China conține opțiuni pentru exportul magneților și mineralelor rare. Întrebarea este către cine va exporta China aceste minerale și către cine nu va putea exporta”, comentează Dana Heide, într-un articol publicat în revista Handelsblatt sub titlul ”Acordul SUA-China reprezintă o conștientizare amară pentru Germania”. Companiile europene au suferit întreruperi ale livrărilor din cauza refuzului Chinei de a exporta minerale esențiale. Producția anumitor companii a fost oprită. Europenii sunt îngrijorați de condițiile acordului /Dubii asupra credibilității Chinei ”Companiile germane sunt preocupate. Oare Statele Unite vor obține refuzul Chinei de a le furniza altor țări metale rare? În acest caz, Uniunea Europeană va fi nevoită să inițieze discuții politice pentru a obține acces la mineralele rare? Ce concesii va solicita China în schimb?”, continuă editorialistul Dana Heide. ”Acum, a venit momentul ca Guvernul Germaniei și asociațiile de afaceri să extragă concluzia corectă a acestei situații: China nu este un partener comercial de încredere. Beijingul consideră dependența ca fiind o vulnerabilitate pe care încearcă să o exploateze. Tocmai de aceea, Guvernul autocrat de la Beijing încearcă de ani întregi să facă economia chineză mai independentă față de alte țări”, subliniază autoarea. ”Bruxellesul și Berlinul nu trebuie să facă greșeala de a reacționa la presiunile exercitate de Beijing și să accepte concesii, ci dimpotrivă. În trecut, Berlinul se temea atât de mult de turbulențele generate de China, încât a uitat că statul chinez depinde, la rândul său, de Europa. Dependența de China trebuie redusă substanțial și rapid”, concluzionează autoarea. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Raport Ifo: Economia Germaniei tinde să se REDRESEZE, în contextul investițiilor făcute de Guvernul Merz Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Raport Ifo: Economia Germaniei tinde să se redreseze, în contextul investițiilor făcute de Guvernul Merz
Economia Germaniei tinde să se redreseze, în contextul noilor politici fiscale și al stimulentelor acordate de Guvernul Friedrich Merz, conform unui raport al specialiștilor din cadrul Institutului Ifo. Economia Germaniei a intrat din nou pe un parcurs de creștere. Institutul Ifo estimează că anul acesta Germania va avea o creștere economică de 0,3%, iar în 2026 creșterea ar urma să fie de 1,6%. Factorii de creștere economică sunt politicile fiscale și stimulentele pentru investiții acordate de Guvernul german. Prognoza a fost ajustată în creștere cu 0,1% pentru anul 2025 și cu 0,7% pentru 2026. ”Criza economiei germane a atins în iarnă punctul maxim. Acum, creșterea este favorizată de măsurile fiscale aplicate de noul Guvern”, a declarat Timo Wollmershäuser, directorul pentru Conjunctură Economică al Institutului Ifo. ”Optimismul este alimentat și de speranța că noua coaliție va opri impasul economic, precum și de posibilitatea obținerii unui acord cu Statele Unite pentru depășirea disputelor comerciale”, a explicat Timo Wollmershäuser. Guvernul Friedrich Merz a suplimentat semnificativ investițiile în infrastructură și apărare, reducând, în același timp, impozitele și facilitând transportul regional. Institutul Ifo estimează că măsurile de stimulare economică vor atinge zece miliarde de euro în 2025 și 57 de miliarde de euro în 2026. Cu toate acestea, analiștii Institutului Ifo avertizează asupra riscurilor generate de politicile comerciale ale Administrației Donald Trump. Taxele vamale internaționale ar urma să afecteze cu 0,1% creșterea economică a Germaniei anul acesta și cu 0,3% în 2026. Inflația ar urma să fie de 2,1% în 2025 și de 2,0% în 2026, atingând obiectivul Băncii Centrale Europene. Foto: Profimedia Video: Tagesschau.de Citește și: Israelul pregătește o operațiune împotriva obiectivelor NUCLEARE ale Iranului ANALIZĂ BCE avertizează că fragmentarea geopolitică afectează prosperitatea /LAGARDE critică acțiunile comerciale „coercitive” și cere cooperare Premierul Indiei este „ȘOCAT” de accidentul aerian produs în Ahmedabad /„Gândurile mele sunt la toate persoanele afectate” VIDEO Casa Albă salută stabilizarea INFLAȚIEI /„Economia SUA se va dezvolta într-un ritm fără precedent” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele