Estimare sumbră: Europa poate pierde 97% din ghețarii din Alpi până la sfârșitul secolului. Cercetător: Peisajul va fi complet diferit

Aproximativ 97% din ghețarii din Alpi vor dispărea până la sfârșitul acestui secol, dacă temperatura medie globală a Pământului ar fi cu 2,7 grade Celsius mai mare decât cea de dinaintea Revoluției Industrială. Studiul publicat de Universitatea ETH Zurich din Elveția arată că planurile actuale de combatere a încălzirii globale vor salva doar 3% din ghețarii alpini ai Europei de la dispariție în acest secol. Ce este și mai îngrijorător este faptul că mulți ghețari se vor topi în următoarele două decenii, scrie POLITICO. „Alpii așa cum îi cunoaștem astăzi se vor schimba complet până la sfârșitul secolului. Peisajul va fi complet diferit. Multe stațiuni de schi nu vor mai avea acces la ghețari… cei pe care îi păstrăm sunt atât de înalți și de abrupți încât nu mai sunt accesibili”, a declarat Lander Van Tricht, autorul principal al studiului, pentru sursa citată. Primul studiu care calculează numărul de ghețari care vor mai exista până în anul 2100 Studiul a fost publicat în revista Nature Climate Change și este primul care calculează numărul de ghețari care vor mai exista până în anul 2100, în diferite scenarii de încălzire globală. Cercetătorii speră că descoperirile lor, inclusiv o bază de date care arată rata de supraviețuire prognozată pentru fiecare dintre cei 211.000 de ghețari din lume, vor ajuta la evaluarea impactului climatic asupra economiilor și ecosistemelor locale. „Chiar și cel mai mic ghețar dintr-o vale îndepărtată din Alpi, chiar dacă nu este important pentru creșterea nivelului mării sau pentru resursele de apă, poate avea o importanță enormă pentru turism, de exemplu”, a spus Van Tricht, potrivit sursei citate. Rezultate sumbre pentru ghețarii din centrul Europei În urma datelor analizate, cercetătorii au descoperit că 97% din ghețarii din Europa Centrală vor dispărea în acest secol dacă încălzirea globală va atinge 2,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale. Ce înseamnă asta? – doar 110 dintre cei aproximativ 3.200 de ghețari din regiune vor supraviețui până în secolul următor. Dacă lumea va reuși să limiteze încălzirea globală la 1,5°C sau 2°C, în conformitate cu Acordul de la Paris, Alpii ar pierde 87% sau 92% din ghețari. Dacă vorbim despre o încălzire de 4°C, situația este și mai sumbră: 99% din ghețarii alpini ar dispărea în acest secol, doar 20 supraviețuind până în anul 2100. Rata de dispariție a ghețarilor, un șoc și pentru oamenii de știință Toate scenariile luate în calcul de cercetători arată că majoritatea ghețarilor din Europa Centrală se vor topi în următoarele două decenii. Ghețarii alpini „sunt, în general, foarte mici” și „foarte sensibili” la schimbările climatice. Rata de dispariție i-a șocat chiar și pe oamenii de știință, a spus autorul principal al studiului. În jurul mijlocului secolului, când pierderea ghețarilor va atinge apogeul, „vom pierde la scară globală între 2.000 și 4.000 de ghețari pe an”, în funcție de nivelul încălzirii, a conchis acesta.
GLAMOS: Ghețarii elvețieni s-au micșorat cu un sfert în ultimul deceniu

În 2025, topirea ghețarilor elvețieni a fost din nou „enormă”, a declarat rețeaua de monitorizare a ghețarilor din Elveția (GLAMOS), adăugând că aceasta a fost aproape de recordul stabilit în 2022. O iarnă cu puțină zăpadă, combinată cu valuri de căldură de vară în iunie și august, a făcut ca ghețarii Elveției să piardă trei procente din volumul lor. Acesta marchează al patrulea cel mai mare nivel de contracție de la începutul măsurătorilor, depășit doar din 2022, 2023 și 2003, potrivit raportului anual al GLAMOS. În ultimele decenii, procesul s-a accelerat pe măsură ce clima se încălzește, impulsionat de arderea combustibililor fosili de către omenire. „De aproximativ 20 de ani, toți ghețarii din Elveția pierd din volum, iar rata acestei pierderi se accelerează”, a declarat pentru AFP Matthias Huss, șeful GLAMOS. Numai între 2015 și 2025, ghețarii și-au pierdut 24% din volum, conform raportului de miercuri, comparativ cu 10% între 1990 și 2000. Cercetătorii GLAMOS au efectuat măsurători ample la aproximativ 20 de ghețari de referință în septembrie și au extrapolat rezultatele la cei 1.400 de ghețari ai Elveției. Regiunea alpină a Europei a fost puternic afectată de schimbările climatice, încălzirea în Elveția progresând cu un ritm dublu față de media globală, potrivit Oficiului Federal Elvețian de Meteorologie și Climatologie.
Prăbușirea ghețarilor îngroapă sate din munții Elveției

Conform BBC, în Blatten, o localitate cu 300 de suflete din valea Loetschental, din Elveția, casele, hotelurile și biserica au fost îngropate sub milioane de tone de gheață, noroi și rocă, după ce o parte din munte s-a prăbușit. Autoritățile au evacuat locuitorii cu câteva zile înainte, în urma avertismentelor geologilor. Nimeni nu a murit, dar satul a dispărut. „Toate amintirile, aleile înguste dintre case, biserica… totul s-a dus”, spune Lukas Kalbermatten, care a pierdut hotelul familiei, transmis din generație în generație. Primarul Matthias Bellwald, care locuia în Blatten, coordonează acum eforturile de reconstrucție dintr-un birou temporar din satul vecin, Wiler. El speră ca zona să fie curățată până în 2028, iar primele locuințe să fie gata în 2029. Dar prețul este uriaș: până la un milion de dolari per rezident. Guvernul federal și cantonul oferă sprijin financiar, iar donațiile publice au adunat milioane de franci elvețieni. Însă mulți se întreabă dacă o astfel de investiție merită, mai ales când dezastrele devin tot mai frecvente. Elveția cheltuiește deja aproape 500 de milioane de dolari anual pentru structuri de protecție, dar experții spun că ar fi nevoie de de șase ori mai mult pentru siguranță reală. „Topirea permafrostului la altitudini mari a dus la prăbușirea vârfului”, explică glaciologul Matthias Huss. Schimbările climatice cresc riscul de alunecări de teren în munți, avertizează specialiștii, în timp ce locuitorii Blattenului, marcați de pierdere, ezită să lege tragedia de încălzirea globală. „Alpii au fost întotdeauna periculoși”, spun ei.